1,549 matches
-
atunci își ridicase obloanele. Negustorul stropea dușumelele cu un maț de cauciuc. A dat bună dimineața și a cerut o țuică mare. După aia a mai cerut una și încă una. Cinci țuici mari a băut. Capul lui, cât burta iepei. Se învîrtejeau toate cu el. Vorbea singur pe capra droaștei: - ...Zi, d-aia ți-am slugărit eu atât, domnu Bică? D-aia ți-am dat banii dumitale până la ultimul creițar, nu m-am atins de ce-i al dumitale... 172 Și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sticleții! Au întors dosul și-au vrut să se strecoare. Când, în față, pe cine văzură? Pe Rică și pe Sulă, cu două bice în mână. Cel tânăr nu-i cunoștea. Nu-i văzuse decât noaptea pe camionagii, la furtul iepelor. Codoșul s-a îngălbenit. -La tras de mână pe ucenic într-o parte. Era prea târziu. Huidumele îl știau pe Gheorghe. - Uite-i pe-ai lui Bozoncea! a strigat unul, și le-au căzut în cârcă. Nu mai aveau ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
au fost calul lui”, adică de aceeași valoare, îi cedează în schimb partea sa de ocină din Torcești. Copărtașii din sat pot răscumpăra moșia, în virtutea dreptului lor de întâietate la cumpărare, dacă dau lui Adam „un cal bun sau două iepe”, existând, probabil, această posibilitate, atât din punct de vedere juridic, cât și material. Răscumpărarea nu s-a făcut, dar putem deduce din text importanța ce o aveau caii, mai ales cei buni, în contextul economic și militar al timpului. Creșterea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că satele noastre au dispus de un potențial economic, respectiv cerealier, foarte profitabil. Iată și câteva poziții din sămile Conăchești, cu date din alte sectoare ale domeniului agriculturii, cum ar fi animale, stupi: „1785 aprilie 23 și octombrie 26; Sama iepelor (cailor n. ns.) de la Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru ce sunt pe sama lui Ion Frunză (din alte sămi rezultă că acest Frunză se găsea la Umbrărești) Adunând, rezultă 101 cai la Sf. Gheorghe și numai 94 la Sf. Dumitru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ion Frunză (din alte sămi rezultă că acest Frunză se găsea la Umbrărești) Adunând, rezultă 101 cai la Sf. Gheorghe și numai 94 la Sf. Dumitru. Iată, acel Ion Frunză purta de grijă la o adevărată herghelie de cai și iepe, învățați și neînvățați la călărie, desigur, meserie specifică îngrijitorilor acestor frumoase și nobile animale. 1781 aprilie 23 Sama vacilor la Sf. Gheorghe ce sunt pe sama lui Crăciun văcarul 4 buhai; 5 boi și câte 2 viței; 2 boi câte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dorința pretinsă a călugărului întâlnit în pustie de a se mântui, devine un simplu instrument al plăcerii concupiscente a bărbatului, folosit după bunul plac, sau Gemmata care crede, împreună cu soțul său, că poate fi transformată, de către un călugăr, într o iapă. A-și putea exprima punctul de vedere însemna foarte mult într-o lume guvernată de tabu-uri, mai ales în ceea ce privește drepturile femeii. Membrele grupului din capodopera boccaccescă au posibilitatea și marea șansă de a discuta în voie, de a da
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rizibil pentru întreaga comunitate. Tot de ridicol ține și credulitatea unui om simplu care își încredințează soția unui preot, don Gianni din Barolo, de o viclenie aparte, ce pretindea că are puteri miraculoase și ar fi putut-o transforma în iapă. Descrierea ritualului acestei metamorfozări este presărată cu aluzii licențioase, căci totul nu era decât o încercare de a profita trupește de o femeie naivă și de a încornora un soț „cam prostănac”549. Pentru a-și atrage „prada” de partea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Mai presus de acest brâu deluros se înalță două piramide mari de dealuri: cea dintâi la est de bazinul Berheciului, începând cu Culmea Dorosanului, atingând 564 m înălțime, continuând cu dealul Panului (552 m), Dealul Ghețului (467 m), Dealul Valea Iapa (507 m), Dealul Oncești (503 m), Dealul Călugăru (467 m), Dealul Taula (381 m), Dealul Gorghești (354 m), iar cea de-a doua la vest de Berheci - satul Oțelești, continuă cu Dealul Mardare (315 m), Dealul Felea (310 m), iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se află în zona seismică de grad 8, coeficient seismic k.s.= 0,20. Cutremure devastatoare au avut loc în anii 1941 și 1977. CADRUL ISTORIC Despre primii locuitori ai comunei Oncești ne-au vorbit descoperirile arheologice din cătunul Valea Iepei (care au identificat urme ale vieții umane încă din mileniul al III-lea d.Hr.), cele trei necropole daco-carpice descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așezărilor omenești a cunoscut o relativă creștere. După desființarea iobăgiei din Moldova (1749), mișcările migratorii transcarpatice s-au intensificat. Bejenarii s-au așezat pe moșiile mănăstirești sau ale marilor proprietari și au înființat sate și cătune noi ca Tarnița, Valea Iepei, Slobozia, Filipeni, deși în zonă predominau așezările răzășești ca Antohești, Oțelești, Făgheni, Oncești, Fruntești sau Mărăști, care se aflau pe vetre vechi sau foarte vechi de locuit (Bărboasa, Dealu Perjului, Velea Iepei). Primele organizări administrative în Moldova, sate, comune și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înființat sate și cătune noi ca Tarnița, Valea Iepei, Slobozia, Filipeni, deși în zonă predominau așezările răzășești ca Antohești, Oțelești, Făgheni, Oncești, Fruntești sau Mărăști, care se aflau pe vetre vechi sau foarte vechi de locuit (Bărboasa, Dealu Perjului, Velea Iepei). Primele organizări administrative în Moldova, sate, comune și târguri înzestrând țara cu mănăstiri, biserici, școli pentru formarea preoților, au fost inițiate de Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432), fiul lui Roman Mușat. Satele își aveau propriile conduceri, fiind guvernate de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apelor pârâului Berheci, folosite la adăparea naturală a vitelor, irigarea grădinilor de zarzavat, topitorii pentru cânepă și in, loc de scăldat al copiilor și de inițiere în pescuit. Este populat de răzeși cât și de clăcași așezați în cătunul Valea Iepei la împroprietărirea țăranilor din 1864, (împroprietărire s-a făcut și 1921). Satul Lazu (Onceștii Noi) s-a dezvoltat în prelungire cu Dealul Berghiului. Începuturile satului au fost la punctul numit Sâliștea, apoi datorită apropierii de firul văii, s-a mutat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și pădure se numărau: preoții Ioan Huștiu, Gheorghe Ciuche, Vasile Ciuchi, învățătorul Nicolae Brăescu precum și Gheorghe Țarălungă, Vasile Huștiu, Demostene Ciuche, Costică Prosie, Costică Ifrim, V. Țopa, C. Lehănceanu și alții care-și lucrau terenurile cu sătenii din cătunul Valea Iepei și din Satu Nou, care nu dețineau pământ. Deținători de mori au fost: Iorgu Lehănceanu, Costică Secară, Ion Zamfir, preotul Gheorghe Ciuche și Gheorghe Huțu. Dintre crâșmele și prăvăliile din sat amintim crâșma lui Ion Carp (unde se află în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare în zare, cuprinzând, deopotrivă, păduri, teren arabil, imaș, luncă și fânaț. Odată cu înmulțirea membrilor familiilor, aceste pământuri s-au divizat, loturile fiind tot mai înguste. După desființarea cooperativelor agricole de producție
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mijloace de transport și de lucru sau numărul de brațe de muncă cu vârsta de peste 18 ani. În anul 1955, zootehnia comunei număra 103 boi, 81 juncani cu vârsta între 1 și 2 ani, 487 vaci, 15 cai și 12 iepe, 831 porci, 1.802 ovine, 79 caprine și 70 de stupi. În anul 1962, s-au înregistrat 833 l de lapte pe cap de vacă furajată, 39 l pe cap de oaie, 1,6 kg de lână pe cap de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și mijlocie a pârâului Berheci, poartă numele de „Prisaca” sau „Valea Stupilor”. Aceste localități au dispus de condiții propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îngăduie ieșirea normală a albinelor „la lucru”, ca și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului). Recoltarea mierii din stupii naturali - fază premergătoare domesticirii albinelor, a fost o îndeletnicire practicată de așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți pe la noi sub numele de „bărcani”, de unde s-a constituit mai târziu și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de vegetația ierboasă și lemnoasă spontană precum și de culturile agricole și pomii fructiferi. În cadrul comunei, principalele surse melifere le constituie plantațiile de salcâm (în lunile mai-iunie) și cele de tei (în lunile iunie-iulie) aflate pe versanții împăduriți de la Tarnița, Valea Iepei, Dealu Perjului și Bărboasa. Producția de miere pe familia de albine este în medie de 10-25 kg. Se cresc albine autohtone „Carpatica”. Se preocupă de creșterea albinelor apicultori ca Ivașcu, Cazacu, Gurău, Barcan, Curteanu, Prosie, Baban, Tabarcea, Petrea și Iftimie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pescuitul sportiv, iar recoltarea se face utilizând tehnici și procedee noi, specifice exploatării specifice. Iazuri amenajate aveau: Nicu Galan, Dumitru Lehănceanu, Gheorghe Curteanu, Gheorghe Țarălungă și Gheorghe Chirilă. Aceste iazuri personale au dispărut după 1962. Datorită lucrărilor hidroameliorative, la Valea Iepei s-a construit un iaz pe malul căruia există o cabană silvică ce constituie un agreabil punct turistic, care a dispărut după anul 1989. În această zonă se puteau practica, deopotrivă, și pescuitul și vânătoarea. VÂNĂTOAREA Practicată de către boieri din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și Tărăbuț și ajunge în Satu Nou. Aici este întâmpinat de pârâiașul Cursa în dreptul locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul Valea Ghețului. În dreptul locuinței lui Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ploi torențiale, debitul lor crește foarte mult și inundă unele suprafețe întinse. Lucrările de îmbunătățiri funciare în albia Berheciului au dat posibilitatea amenajării unui lac artificial în zona Antohești. Asemenea lucrare s-a executat și în pădurea de pe pârâul Valea Iepei, dar prin aplicarea Legii 18/1992, aceasta a fost distrusă, deși dispunea de o bogată faună piscicolă: crap, plătică și pești sagnofili (carasul, linul, chișcarul, porcușorul ș.a.). Ecologizarea pârâului Berheci în anul 2004 a dus la distrugerea faunei (rațe sălbatice
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
influențat în această zonă un înveliș de sol complex. Pe suprafețe mari predomină molisoluri, iar pe dealurile mai înalte din est și vest, mai împădurite, întâlnim argiluvisoluri. Dintre molisoluri evidențiem: cernoziomuri, cernoziomuri cambrice, soluri cenușii și redzine. Lacul de la Valea Iepei Pe văile înguste și joase, precum și pe versanții dealurilor din est și vest ale localității predomină cernoziomurile. Acestea au o fertilitate naturală foarte ridicată, care de regulă nu se realizează datorită eroziunii ce înlătură orizontul de acumulare a humusului și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
precum și pe șesurile din zona Berheciului și a afluenților, se află cernoziomurile cambrice, ce au o fertilitate mare și sunt favorabile culturilor de plante tehnice și cerealiere. Solurile cenușii sunt răspândite în zona de contact a satelor Dealu Perjului, Valea Iepei și Taula. Aceste soluri sunt favorabile și s-au folosit la cultura viței de vie, pomilor fructiferi, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor sau ca pajiști. Pe arealele lutostructurale din împrejurimile satelor Tarnița și Satu Nou se întâlnesc redzine. Fertilitatea lor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este reprezentată de solurile brune (luvice), care au o fertilitate scăzută și sunt acoperite de păduri (Leaua, Tărăbuț, Pădurea Sârbului, Siliștea). Tipul acesta de sol se întâlnește și în zona de est a Berheciului, în Pădurea Ghețului și pe Valea Iepei. Luturile loessoide și argilele extrase din anumite puncte au fost utilizate la fabricarea cărămizii, chirpicilor și la tencuirea clădirilor din bârne (așa s-a realizat clădirea școlii din satul Dealu Perjului în anul 1964 - din chirpici realizați de către familiile Benescu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
omul a intervenit pentru a redresa arealul ei, plantând specii nereprezentative zonei (conifere), cum ar fi molidul și laricea de esență nordeuropeană, îndrăgite de locuitori și a căror origine este în zona Vatra Dornei. Le găsim în pădurile Ghețu, Valea Iepei și Siliște. În pădurea Tărăbuț, găsim și suprafețe mari plantate cu nuci. Pădurea, în afară de arbori și de arbuști, mai oferă și plante erbacee, ciuperci și mușchi. Vara, în pădure oamenii vin să culeagă bureți: hribi, mânătărci, pânișoare, ciobănuși, roșcovi sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]