3,664 matches
-
conducători. Cei doi cad de acord asupra necesității de a suscita o mișcare unitară cu partidele social-democrate și cu sindicatele reformiste, Stalin insistând ca Frontul Unic să fie construit „în mod fundamental” pornindu-se de jos. Criticile bulgarului la adresa funcționării IC sunt contrabalansate de recomandarea finală: „se va stabili o legătură strânsă între conducerea IC și Biroul Politic al PCUS”. Din aceste schimburi de opinii apare ideea unui nou congres al IC în 1935 și a experimentării noii politici pe terenul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu partidele social-democrate și cu sindicatele reformiste, Stalin insistând ca Frontul Unic să fie construit „în mod fundamental” pornindu-se de jos. Criticile bulgarului la adresa funcționării IC sunt contrabalansate de recomandarea finală: „se va stabili o legătură strânsă între conducerea IC și Biroul Politic al PCUS”. Din aceste schimburi de opinii apare ideea unui nou congres al IC în 1935 și a experimentării noii politici pe terenul cel mai favorabil, Franța. Convocat la Moscova, secretarul general al PCF, Thorez, primește ordinul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fundamental” pornindu-se de jos. Criticile bulgarului la adresa funcționării IC sunt contrabalansate de recomandarea finală: „se va stabili o legătură strânsă între conducerea IC și Biroul Politic al PCUS”. Din aceste schimburi de opinii apare ideea unui nou congres al IC în 1935 și a experimentării noii politici pe terenul cel mai favorabil, Franța. Convocat la Moscova, secretarul general al PCF, Thorez, primește ordinul de a le propune socialiștilor o alianță care duce la un prim acord de retragere a candidatului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
general al PCF, Thorez, primește ordinul de a le propune socialiștilor o alianță care duce la un prim acord de retragere a candidatului mai prost plasat în alegerile din iulie 1934. încurajat de succes, Thorez propune, în octombrie, contrar avizului IC, lărgirea alianței astfel încât să-i cuprindă și pe radicali, și formarea unui „Front* Popular al libertății, al muncii și al păcii”. Convocat în decembrie la Moscova pentru explicații, el obține până la urmă acordul lui Stalin. întrunit la Moscova între 23
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al libertății, al muncii și al păcii”. Convocat în decembrie la Moscova pentru explicații, el obține până la urmă acordul lui Stalin. întrunit la Moscova între 23 iulie și 21 august 1935, cel de-al VII-lea și ultimul congres al IC dă formă virajului tactic al fronturilor populare. în raportul său, Dimitrov recuperează democrația ca instrument pentru înaintarea spre socialism - deci numai ca instrument tranzitoriu - și pentru apărarea pe plan politic a intereselor clasei muncitoare* în confruntarea cu fascismul. Pe teren
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sectarism stângist. Dar, devenit herald al politicii Frontului Popular care, însuflețit de republicanii de stânga și de socialiști, capătă formă concretă în decembrie 1935: el pune în practică procesele de unificare cerute de cel de-al VII-lea Congres al IC. Astfel, la nivel sindical, minoritarii comuniști intră în UGT socialistă, în vreme ce Tineretul Socialist, sub conducerea lui Santiago Carrillo, basculează în tabăra comunistă. în iulie 1936, sub amenințarea iminentă a războiului civil, este creat Partidul Socialist Unificat din Catalonia, prima fuziune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
prefigurează procesele de unificare forțată a socialiștilor cu comuniștii, înfăptuite după 1945 în democrațiile populare*. Victoriile electorale ale Frontului Popular din Franța și din Spania, în prima jumătate a anului 1936, sunt bancul de probă permițând măsurarea priorității date de IC intereselor sovietice. Anticipând trimiterea de ajutor militar sovietic, IC optează pentru apărarea democrației republicane din Spania, fără a pierde nicio clipă din vedere interesele sovietice. Abia când progresele franchiste semnalează amploarea amenințării devenită realitate, începe, în septembrie 1936, organizarea Brigăzilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
înfăptuite după 1945 în democrațiile populare*. Victoriile electorale ale Frontului Popular din Franța și din Spania, în prima jumătate a anului 1936, sunt bancul de probă permițând măsurarea priorității date de IC intereselor sovietice. Anticipând trimiterea de ajutor militar sovietic, IC optează pentru apărarea democrației republicane din Spania, fără a pierde nicio clipă din vedere interesele sovietice. Abia când progresele franchiste semnalează amploarea amenințării devenită realitate, începe, în septembrie 1936, organizarea Brigăzilor Internaționale, menite să ajungă emblema internaționalismului comunist. Chiar în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
elaborat în toamna anului 1936 de către Dimitrov și Togliatti, dă un pic de consistență visului unui regim pluralist, excluzându-i pe fasciști, și în care clasele populare grupate în jurul proletariatului ar pune bazele acestei tranziții. Experiența lui Togliatti, delegat al IC în Spania din august 1937 până în martie 1939, arată că funcționarea organelor Frontului Popular nu este chiar democratică, în măsura în care Stalin propune deja acestă bază o convergență monolitică a antifasciștilor, sub conducere comunistă. Totuși, în chiar momentul când politica ei cunoaște
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
august 1937 până în martie 1939, arată că funcționarea organelor Frontului Popular nu este chiar democratică, în măsura în care Stalin propune deja acestă bază o convergență monolitică a antifasciștilor, sub conducere comunistă. Totuși, în chiar momentul când politica ei cunoaște un real succes, IC este antrenată în vârtejul Marii Terori* instaurate în URSS în anii 1936-1938. în februarie 1937, Stalin îi declară lui Dimitrov: „Voi, toți ăștia din Komintern, lucrați în slujba dușmanului”. Ejov, șeful NKVD consideră IC drept un cuib de spioni, atât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politica ei cunoaște un real succes, IC este antrenată în vârtejul Marii Terori* instaurate în URSS în anii 1936-1938. în februarie 1937, Stalin îi declară lui Dimitrov: „Voi, toți ăștia din Komintern, lucrați în slujba dușmanului”. Ejov, șeful NKVD consideră IC drept un cuib de spioni, atât la nivelul nucleului său central, cât și în partidele comuniste. în vara anului 1938, hotărârea de dizolvare a PC polonez simbolizează generalizarea represiunii, care duce la execuția a zeci de membri ai Kominternului, inclusiv
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fasciste și democratice nu mai are niciun sens”. Este vorba de un „război imperialist” în care comuniștii nu trebuie să se amestece, lăsându-i pe protagoniști să-și epuizeze forțele, după care revoluția și URSS îi va mătura pe toți. IC va impune această linie partidelor comuniste, care nu se adaptează destul de repede (cum este cazul PCF, PC britanic, belgian și american). Principala rezistență vine din partea secretarului general al PC britanic, Harry Pollitt, care încearcă fără succes să mențină linia antifascistă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
chiar și PC belgian, danez, norvegian și PCF să angajeze negocieri cu ocupantul german în vara anului 1940, sub pretextul alianței germano-sovietice. Dar, confruntat cu invadarea germană a Iugoslaviei, în aprilie 1941, Stalin acceptă un viraj tactic cu ocazia apelului IC pentru ziua de 1 Mai, care cheamă la o anumită rezistență în fața ocupanților - inaugurând astfel politica Frontului național -, fără a repune, totuși, în chestiune marile orietări ale politicii sovietice. Pe 22 iunie 1941, la puțină vreme după atacul german împotriva
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
atât în cadrul internaționalismului cât în acela al apărării URSS și al susținerii Marelui Război pentru Apărarea Patriei*: „Sarcina principală este în prezent obținerea victoriei de către poporul sovietic și distrugerea completă a barbarilor fasciști”. în contextul înaintării trupelor germane către Moscova, IC se instalează la Ufa, semn al dizgrației din partea lui Stalin care, pe 8 mai 1943. Le transmite lui Manuilski și Dimitrov că IC este dizolvată. Oficial, „pentru a nu împiedica dezvoltarea independentă a partidelor comuniste; în realitate, pentru a risipi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
victoriei de către poporul sovietic și distrugerea completă a barbarilor fasciști”. în contextul înaintării trupelor germane către Moscova, IC se instalează la Ufa, semn al dizgrației din partea lui Stalin care, pe 8 mai 1943. Le transmite lui Manuilski și Dimitrov că IC este dizolvată. Oficial, „pentru a nu împiedica dezvoltarea independentă a partidelor comuniste; în realitate, pentru a risipi neîncrederea aliaților occidentali confruntați cu existența unui „partid mondial al revoluției”. Pentru Stalin, este dovada că eșecul IC era inevitabil, după cum explică: „Experiența
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lui Manuilski și Dimitrov că IC este dizolvată. Oficial, „pentru a nu împiedica dezvoltarea independentă a partidelor comuniste; în realitate, pentru a risipi neîncrederea aliaților occidentali confruntați cu existența unui „partid mondial al revoluției”. Pentru Stalin, este dovada că eșecul IC era inevitabil, după cum explică: „Experiența a arătat că nu este posibil să avem un centru director internațional pentru toate țările”. Pe 15 mai, prezidiul CEIC formulează cererea de autodizolvare, iar pe 10 iunie, dizolvarea este anunțată în mod public. Pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ciocanul și nicovala - în timp ce orașul, simbol al Rusiei bolșevice poartă pe frontispiciu una din lozincile lansate de Marx, „Proletari din toate țările, uniți-vă!” 2. Fotografie înfățișându-i pe secretarii Internaționalei Comuniste la cel de-al VII-lea Congres al IC din iulie 1935. îi recunoaștem, în rândul întâi, de la stânga la dreapta, pe Andrî Mart - secretar al PCF și viitor comandant al brigăzilor internaționale din Spania -, pe bulgarul Gheorghi Dimitrov -, secretar general al IC -, pe Palmiro Togliatti - lider PCI -, pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de-al VII-lea Congres al IC din iulie 1935. îi recunoaștem, în rândul întâi, de la stânga la dreapta, pe Andrî Mart - secretar al PCF și viitor comandant al brigăzilor internaționale din Spania -, pe bulgarul Gheorghi Dimitrov -, secretar general al IC -, pe Palmiro Togliatti - lider PCI -, pe Wilhelm Knorin - membru al PCUS, împușcat în 1939 - și pe Wang Ming - desemnat de Stalin la conducerea PC Chinez, dar îndepărtat de Mao. în rândul al doilea: Otto Kuusinen - membru al PCUS -, Klement Gottwald
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
PC Chinez, dar îndepărtat de Mao. în rândul al doilea: Otto Kuusinen - membru al PCUS -, Klement Gottwald - secretar general al PC Cehoslovac -, Wilhelm Pieck - secretar al PC German - și Dimitri Manuilski - membru al CC al PCUS și adevăratul lider al IC. Fotografia a fost trucată: sus, la stânga, un personaj al cărui chip a devenit între timp indezirabil și a fost șters, era neîndoielnic Meir Trilisser, vechi bolșevic și înalt responsabil al GPU, apoi al NKVD, și care controla departamentul cadrelor IC
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
IC. Fotografia a fost trucată: sus, la stânga, un personaj al cărui chip a devenit între timp indezirabil și a fost șters, era neîndoielnic Meir Trilisser, vechi bolșevic și înalt responsabil al GPU, apoi al NKVD, și care controla departamentul cadrelor IC. El a fost împușcat în 1940. =CULTUL PERSONALITĂȚII= 3. Acest afiș sovietic din 1953 este tipic pentru simbolistica comunistă stalinistă. El reprezintă continuitatea și legitimitatea revoluționară a mișcării comuniste în perspectiva succesiunii liderilor săi istorici - Marx, Engels, Lenin și Stalin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
război civil, respinge terorismul, dar preconizează încă din 1905 organizarea insurecției și a terorii* de masă necesare pentru asigurarea luării puterii - ceea ce-i reușește odată cu Revoluția din Octombrie*. Insurecția, lupta de gherilă și războiul propriu-zis în anii 1920, Internaționala Comunistă* (IC) organizează, după modelul leninist, mai multe insurecții care eșuează: pe 22 septembrie 1922 în Bulgaria, pe 23 octombrie 1923 la Hamburg, pe 1 decembrie 1924 la Tallin, în Estonia, pe 13 noiembrie 1926 în colonia olandeză Batavia, pe 21 martie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe 22 septembrie 1922 în Bulgaria, pe 23 octombrie 1923 la Hamburg, pe 1 decembrie 1924 la Tallin, în Estonia, pe 13 noiembrie 1926 în colonia olandeză Batavia, pe 21 martie 1927 la șanhai și în decembrie 1927 la Canton. IC merge chiar până la a publica manuale insurecționale redactate sub pseudonim de ofițeri a Armatei Roșii*: cel al lui Alfred Langer, apărut în Germania în 1928 - Drumul victoriei. Arta insurecției armate - sau cel al lui A. Neuberg apărut în 1931 în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pseudonim de ofițeri a Armatei Roșii*: cel al lui Alfred Langer, apărut în Germania în 1928 - Drumul victoriei. Arta insurecției armate - sau cel al lui A. Neuberg apărut în 1931 în Franța sub titlul Insurecția armată. Totuși, eșecurile determină atât IC, cât și pe Stalin* să-și schimbe orientarea. în războiul din Spania*, lupta armată în forma războiului propriu-zis, puternic încurajată de PC spaniol în fața milițiilor anarhiste. Cel mai adesea însă, luptele de gherilă - veche tactică militară constând în refuzul luptei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
congresul de la Tours din decembrie 1920 nu se face în mod fundamental pe chestiunea războiului și a păcii ci, bineînțeles, pe aceea a revoluției și a modelului bolșevic. A șasea din cele 21 de condiții de aderare la Internaționala Comunistă* (IC) stipulează că fiecare partid are datoria de „a demasca nu numai social-patriotismul declarat, ci și nesinceritatea și ipocrizia social-pacifismului, datoria de a arăta în mod sistematic muncitorilor că fără răsturnarea revoluționară a capitalismului, niciun arbitraj internațional, nicio convenție asupra limitării
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
declarat cineva vreodată că partidul nostru nu se va servi de pacifiști pentru a nimici dușmanul nostru, burghezia?” Este adevărat că în sânul tinerelor PC mai coexistă unele reflexe violente provenite din cultura războiului, dar și tendințe pacifiste pe care IC să le înfrâneze, impunând în 1922 secțiilor sale cultul „războiului just”. în ce privește cea de-a 14-a condiție, ea impune PC să „susțină fără rezerve toate republicile sovietice în lupta lor cu contrarevoluția*”, să „stimuleze neobosit refuzul muncitorilor de a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]