1,864 matches
-
de seamă scriitori germani și austrieci ai secolului al XX-lea; cartea excelează prin bogăția informației, claritatea expunerii, profunzimea analizelor, pregnanța unor relații și analogii în contextul literaturii universale, mai toate studiile fiind mici monografii. Ele luminează cu precădere cimentul ideatic al construcțiilor prozastice (căci toți scriitorii înfățișați sunt prozatori), nu fără a remarca și alte elemente, unele cu urmări considerabile în devenirea literaturii pe plan mondial. Temător, la un moment dat, că proza lui s-ar menține într-un „tradiționalism
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
opinioman (1996) conțin, pe lângă pagini de critică propriu-zisă, și fragmente autobiografice, pagini de jurnal, notații autoscopice, „egografii” semnificative prin perspectiva deschisă asupra construcției de sine a unui critic și istoric literar. Despre aceleași grafic al formării, precum și despre avatarurile biografice, ideatice și editoriale ale unui tânăr critic din generația '80, o imagine elocventă se conturează, chiar dacă indirect, din corespondența cu criticul și prozatorul Paul Georgescu, pe care S. o editează în volumul Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
prelucrarea pe care ea o îmbracă în „orația” lui Toader din Feldru amintește vădit de omiletica bizantină, de Chrisostom mai ales (din Omilia despre răbdare, text cercetat și de Neagoe Basarab, și din altele), scriitor ce pare a fi prezidat, ideatic și oratoric, compunerea logogfrafului român: „Șă mérgem să petrécem mortul înainte până nu ne petrec pre noi alții și să vedem lucru mare și minunat, să vedem ceia ce-s în gropi. Pute-vei să spui carele-i împărat și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oferi un plus de informație. De menționat sunt cele aparținând lui François Mauriac, Lion Feuchtwanger, Nikos Kazantzakis, Paul Valéry, Salvador Dalí, Giuseppe Ungaretti, Ernst Jünger, August Strindberg. Corespondența, amplu reprezentată, uneori inedită, interesează prin valoarea documentară, prin conținutul informativ și ideatic. Rețin atenția scrisorile lui Lucian Blaga (către Tudor Vianu, inedit, 5/1972), C. G. Jung și Gaston Bachelard (către Mircea Eliade, 2-3/1978), Goethe, Marcel Proust (către Marta Bibescu, inedit, 7/1971), André Malraux, Virginia Woolf, Paul Valéry, Panait Istrati
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
cărți-document - Dosarul „Marin Preda” (1999), a unui volum de interviuri cu Mioara Cremene - La ce folosește Parisul? (2000), precum și a unor traduceri. Se poate spune că încă de la început scriitoarea își dovedește calitățile ce o vor impune: dezinvoltură stilistică, coerență ideatică, finețe a analizei, capacitate de a descoperi în gesturi aparent banale semnificații cu ample rezonanțe în destinul personajelor. Fără a fi didacticiste, primele povestiri au o „morală” doar sugerată. De cele mai multe ori momentul surprins este de cumpănă, dând la iveală
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
Domnia lui Carol I a coincis, În planul delimitărilor politico-doctrinare, cu o etapă de ambiguitate și echivoc, În care solidaritățile personale, pragmatismul, oportunismul și rolul individualităților au precumpănit adesea asupra componentei ideatice și a programelor politice. După cum s-a observat deja, nu se poate vorbi, la nivelul partidelor epocii, de un caracter doctrinar bine definit . Acest aspect este mult mai pronunțat până În anii 1880. Motivele sunt dintre cele mai diverse: personalizarea extremă
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
sesizabile În discursul acestuia sunt, de asemenea, componente esențiale ale studiului meu. Nu am considerat Însă necesar să insist asupra celor din urmă; om politic În mai mare măsură decât doctrinar, Boerescu este departe de a fi elaborat un sistem ideatic Închegat. Surprinderea unui profil În care diversitatea ocupă locul principal presupune, În primul rând, sesizarea discontinuităților apărute la nivelul atașamentelor, al surselor și chiar al ideilor. La debutul pe scena publică, Boerescu a fost perceput Îndeobște ca afiliat „partidului progresist
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
ordinii imuabile, care avea să aibă mai târziu reverberații consistente În discursul politic boerescian, era completată de o altă constantă: optimismul, tradus prin Încrederea În progres și perfectibilitate . Tradiția intelectuală În care se situa Boerescu era aceea a iluminismului. Fondul ideatic rezumat mai sus, dar și trimiterile abundente la Kant, Voltaire, Rousseau, Beccaria, Vattel, obsesia antichității (există În cuprinsul lucrării câteva zeci de citate, trimiteri și exemple În acest sens, locul cel mai consistent ocupându-l, deloc Întâmplător, Platon și Cicero
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
raționalism și tradiționalism, Între conservarea ierarhiei și reforma politică, Între libertate și autoritate marchează cel mai provocator discurs, sub aspect doctrinar, din prima parte a domniei lui Carol I. Schimbările de poziție din spectrul politic, o sociabilitate eludând adesea tiparul ideatic sau formarea intelectuală au fost, desigur, factori favorizanți În acest sens, atât În cazul lui Vasile Boerescu, cât și al multor altor pașoptiști ajunși În preajma puterii. Cazul său este totuși unul aparte, pentru că orice Înregimentare post factum este hazardată. Apropierea
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
U. la o periodizare a literaturii și culturii întemeiată pe ideea de generație, categorie având ca subdiviziuni promoțiile. Astfel, promoția ’70, căreia îi este dedicat primul volum - rămas singurul -, se definește, în viziunea criticului, prin creditul acordat individualității, prin mobilitatea ideatică și concepția relativistă, în cadrul acesteia esteticul fiind reconciliat cu eticul, socialul și politicul. SCRIERI: Recurs, București, 1971; Prima verba, I-II, București, 1975-1978, III, Timișoara, 1991; Biblioteca Babel, București, 1978; Confort Procust, București, 1983; Puțin, după exorcism..., București, 1991; Dubla
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
și nouă cu șase, marcând acumularea energetică de la care orice este posibil), la Z. accentuându-se în timp gustul pentru abstracțiune, parabolă, exprimare gnomică ori paradox. Marile întrebări metafizice, reflecția asupra rostului omului în lume, introspecția interogativă, uneori chiar demonstrația ideatică și forțarea conceptului se manifestă în tendințe contrarii, când spre confesiune neîngrădită, când spre încifrarea discursului. Agresiunea civilizației tehnice asupra simbolurilor arhaice se realizează în ample poeme într-un mod contorsionat, polemic (de pildă, Mistreții pe asfalt, Centaurul la fierar
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870) (1976), dar mai cu seamă substanțialele studii ce alcătuiesc cartea Din secolul romantic (1989) - epoca literară de strictă specialitate a lui Z. ca profesor -, unde binomul memorie vs imaginație, ideea de exil sau radicalismul ideatic al scriitorilor romantici sunt tot atâtea paradigme semiotice în configurarea și înțelegerea liniilor de forță caracteristice literaturii române din veacul al XIX-lea. Z. și-a încercat talentul și în literatura de ficțiune. Poveste de iarnă (1987) urmărește, pe fondul
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
eseuri Respiro în amonte (1995) cuprinde contribuțiile cele mai semnificative ale lui Z. în domeniul istoriografiei și al criticii literare: Poezia lui Michelangelo îi prilejuiește poetului-traducător o incursiune pe cât de atentă la detaliul biobibliografic, pe atât de pătrunzătoare sub raport ideatic în lumea marelui artist renascentist, pentru care poezia reprezintă complementaritatea - confesivă, neliniștită și constant interogativă - necesară unei personalități conturate cu o asemenea forță, încât generațiile care i-au urmat nu au ezitat să o considere cvasidivină. Studiul Sonetul și Renașterea
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
Tu țineai o balanță de fum / [...] // Eu gustam cardinal opoziția Racului”. Poezia ulterioară a lui S. - reprezentată cu deosebire de volumul Lupta cu Îngerul (2002) - reia, în forma fixă a rondelului, temele predilecte ale autorului, îngemănând complexități prozodice și tensiuni ideatice într-o viziune hermetic-alegorică, ca în Rondelul luptei cu îngerul IX: „Fugim prin minciuna timpului gunoi / Cu aripi de înger în clipe sparte / Un vânt metafizic bate din soarte / Prin inima caldă în sânge strigoi / Adevărul e jumătate din noi
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
unui răspuns corect, cu sprijinul unor întrebări suplimentare; Alterarea structurii perceptiv-motrice a spațiului - copilul nu respectă forma, mărimea, proporția, orientarea, manifestă imprecizie în înțelegerea sarcinilor școlare, nu conservă cantitățile, îi este afectată reversibilitatea gândirii; Unele simptome de anomalie în ceea ce privește fluxul ideatic, baraje ale gândirii sau lapsusurile, încetineală în gândire - copilul cu intelect liminar rezolvă sarcinile doar până la o anumită limită de complexitate și abstractizare, nivel peste care acesta prezintă în mod sistematic insuccese școlare ; Dificultăți de realizare a activităților de analiză
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
funcțiilor de achiziție comparativ cu funcțiile de elaborare, o lipsă de flexibilitate a activității cognitive, fapt care justifică existența unei gândiri reproductive și absența elementelor de creativitate, o gândire concretă și practică inaptă de abstractizări, generalizări și speculații în plan ideatic; Din cauza inerției gândirii și a dificultăților de înțelegere și integrare a noilor cunoștințe în sistemul nou elaborat, rezolvarea de probleme evidențiază apariția unei perseverări (a unei fixații pe un anumit algoritm de rezolvare) din care copilul cu debilitate mentală poate
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
numit hiperrealitatea istoriei postmoderne. Acest cataclism nu putea ocoli școala, educația și, bineînțeles, teoria curriculumului educațional. El a generat tărăboiul teoretic și practic botezat de Pinar „cacofonia curriculumului”. Înainte de a-l desluși și a găsi oaze de lumină în jungla ideatică a noii teorii a curriculumului, este necesar să luăm în seamă năucirea provocată de ea în educația românească. Școala românească s-a aflat multă vreme în izolare aproape totală de confruntarea de idei din teoria modernă și teoria postmodernă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instrucțional. Un aspect aparte îl constituie asimilarea computerului în tehnologia educațională, nașterea instruirii asistate de calculator. Declarați anacronici, moderniștii au reacționat doar sporadic și cu timiditate la acuzele demolatoare ale postmoderniștilor. Totuși, au existat și voci iritate în acest război ideatic ce părea definitiv încheiat. De pildă, Brent G. Wilson (1997)222, care a reușit, de pe poziția de specialist al designului instrucțional clasic și al curriculumului modern, nu numai să polemizeze viguros cu postmoderniștii, ci și să găsească o „cale de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
frumoasa ușă a vilei în care institutul încă exista. Oricine din comunitatea academică era bine venit. Conferințele lui Nicolae Stoian erau elementare în limbajul folosit și substanța sa teoretică; de altfel, gândeam că tehnica este ceea ce contează, și nu ambalajul ideatic. La bibliotecă apăruse ca din senin o carte groasă de vreo 800 de pagini, cu secțiuni diferite, corespunzând unor discipline în care tehnica Meditației Transcendentale - MT - fusese abordată cu succes. Erau scheme, grafice, corelații, ilustrații și analize convingătoare pentru ținuta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asupra adaptării și integrării școlare a acestuia; - alterarea structurării perceptiv‑motrice a spațiului - copilul nu respectă forma, mărimea, proporția, orientarea, manifestă imprecizie în înțelegerea sarcinilor școlare, nu conservă cantitățile, îi este afectată reversibilitatea gândirii; - unele simptome de anomalie în ceea ce privește fluxul ideatic, baraje ale gândirii sau lapsusuri, încetineală în gândire - copilul cu intelect liminar rezolvă sarcinile școlare doar până la un anumit nivel de complexitate și abstractizare, nivel peste care acesta prezintă în mod sistematic insuccese școlare; - dificultăți în realizarea activităților de analiză
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se observă predominanța funcțiilor de achiziție comparativ cu funcțiile de elaborare, o lipsă de flexibilitate a activității cognitive, ceea ce justifică absența elementelor de creativitate și existența unei gândiri reproductive, concretă și practică, inaptă de abstractizări, generalizări și speculații în plan ideatic (totuși, procesul de generalizare poate fi realizat între anumite limite, iar deosebirile dintre anumite obiecte sau fenomene sunt mult mai rapid stabilite în comparație cu asemănările dintre acestea); - din cauza inerției gândirii și a dificultăților de înțelegere și integrare a noilor cunoștințe în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și însușească unele formule stereotipice pe care le utilizează în conversații simple. Chiar dacă expresiile lingvistice de argou sunt învățate fără eforturi și sunt frecvent întâlnite în limbajul cotidian, comunicarea nu se desfășoară după o anumită logică, deoarece asociațiile (în planul ideatic) nu pot fi conștientizate pe deplin și nu cuprind abstractizări și generalizări. Regulile gramaticale sunt deseori utilizate defectuos, ceea ce scade claritatea mesajului și a comunicării în general. Principala și cea mai stabilă caracteristică o reprezintă imaturitatea vorbirii, care se accentuează
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
resuscitării modelelor clasice de poezie. Toate plachetele de versuri care vor urma, de la Constelația Hyperion (1978) la Meditații orfice (2003), sunt înscrise pe direcția aspirației spre împlinirea prin formă a sublimului ce derivă din fericita joncțiune dintre expresia spiritualizată și ideatica de extracție filosofică. Din acest motiv, multe poeme sunt mai mult niște aforisme versificate: „Nu știm ce-i adevărul. Nu știm nici dacă este./ Ori prea-i amar, și Zeul nu vrea să-l știm și noi?/ Ci, omul fiind
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
SF-ul construiește lumi pentru idei.” Consecvent acestui program, P. construiește povestirile în jurul unui model cerebral, de o logică riguroasă, care nu exclude însă manevrele emoționalului. Semnificativă pentru descrierea modelului este performanța sa intelectuală, forța de a percuta o finalitate ideatică prin specularea, culminând cu o finalizare șoc, a unor premise conținând date prezente, trecute ori viitoare, reale sau imaginare, posibile sau improbabile. Cele două secțiuni ale cărții prezintă câteva diferențe relative la regula de compoziție. Scrierile din prima parte - Cassargoz
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
sa anterioară, drept unul dintre reperele spirituale ale modernismului românesc; de altminteri, întreaga scriere poartă pecetea oboselii și a dezgustului, frazele urmându-se una pe alta în virtutea unor automatisme și stereotipii bătătoare la ochi, lipsite de orice implicare afectivă sau ideatică. Ceea ce individualizează opera lui P. în peisajul literaturii române interbelice este tropismul diseminant al unei incongruențe funciare: fie că este vorba de roman, teatru sau poezie, scrisul său, departe de a se suprapune cu acuratețe unui model retoric intuitiv, proliferează
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]