3,066 matches
-
Discursul preferat în analiza globalizării diferă oarecum de cel referitor la identitate, deși cele două sunt fațete ale aceluiași fenomen. Astfel, interpretările și analizele fenomenului globalizării favorizează perspectiva globală și termenii ce transmit sensul de general, cosmopolit, în timp ce în registrul identitar, predomină mai degrabă sensul de local, specific, unic. Pe un alt palier, relația globalizare-identitate este înțeleasă în sensul că globalizarea obligă întotdeauna la o reconstrucție identitară (Vasiliu, 2005: 33). În spațiul rural, conceptele de comunitate și globalizare îmbracă caracteristici specifice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
favorizează perspectiva globală și termenii ce transmit sensul de general, cosmopolit, în timp ce în registrul identitar, predomină mai degrabă sensul de local, specific, unic. Pe un alt palier, relația globalizare-identitate este înțeleasă în sensul că globalizarea obligă întotdeauna la o reconstrucție identitară (Vasiliu, 2005: 33). În spațiul rural, conceptele de comunitate și globalizare îmbracă caracteristici specifice. Ca prim pas în analiză, consider că este necesară în primul rând stabilirea relevanței utilizării celor două concepte în cadrul sociocultural al satului românesc de astăzi. Pentru că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cele două comunități? Răspunsul este diferit în funcție de comunitatea la care ne raportăm. Deși în ambele sate oamenii au preluat valori socioculturale și modele de comportament caracteristice stilului de viață modern, în Tălmăcel se păstrează încă prin forța oamenilor acele elemente identitare prin care comunitatea se distinge de alte sate. Aici oamenii păstrează și afirmă simțul identității individuale ca aparținători ai comunității și al identității sociale și culturale oferită de comunitatea ca întreg. În Ludoș însă mărcile identitare fie au dispărut, fie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
forța oamenilor acele elemente identitare prin care comunitatea se distinge de alte sate. Aici oamenii păstrează și afirmă simțul identității individuale ca aparținători ai comunității și al identității sociale și culturale oferită de comunitatea ca întreg. În Ludoș însă mărcile identitare fie au dispărut, fie se reduc la aspecte negative, în condițiile în care preluarea elementelor culturale din afară este incompletă și devalorizată. Adică în plan declarativ, atitudinal, oamenii optează pentru păstrarea tradiției, a valorilor specifice satului, în timp ce în plan comportamental
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
elementelor culturale din afară este incompletă și devalorizată. Adică în plan declarativ, atitudinal, oamenii optează pentru păstrarea tradiției, a valorilor specifice satului, în timp ce în plan comportamental, real, tradițiile lipsesc iar valorile sunt împrumutate. Aici se manifestă un vid valoric și identitar, care de altfel este parțial responsabil de nemulțumirea și dezorientarea oamenilor. 6. CONCLUZII Comunitatea înseamnă înainte de toate angajare și atașament: angajare în sensul de implicare în construirea comunității și menținerea forței ei coezive și atașament pentru membrii ei, pentru valorile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
problematicii puse în discuție, și plasată în contextul ruralului românesc: * Care sunt elementele culturale pe care cele două comunități rurale studiate le promovează pentru a-și afirma identitatea colectivă, etnică și culturală (în cazul în care există)? * Care sunt strategiile identitare 33 utilizate cu precădere, cu alte cuvinte ce fac aceste comunități pentru a-și menține sentimentul identității lor colective, etnice și culturale? * Există diferențe în identitatea celor două comunități și dacă da, cărui fapt se datorează ele? * Se poate contura
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci identitare și manifestări caracteristice doar unui tip sau altul. De obicei, același comportament, aceeași atitudine sau strategie de viață, poate fi factor explicativ pentru mai multe din tipurile de identitate amintite mai sus. Și în final, practic tot ce ține de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci identitare și manifestări caracteristice doar unui tip sau altul. De obicei, același comportament, aceeași atitudine sau strategie de viață, poate fi factor explicativ pentru mai multe din tipurile de identitate amintite mai sus. Și în final, practic tot ce ține de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu satul (se simt mai apropiați sufletește de el, mai atașați, mai mândri) să perceapă relațiile din sat ca fiind mai solidare, mai coezive și să aibe relații mai cordiale cu cei din jur. Într-adevăr, calculul asocierii între variabilele identitare pe de o parte și variabilele legate de solidaritate, coeziune, înțelegere cu vecinii, arată relații semnificative statistic între acestea (hi pătrat semnificativ). Atât cei din Tălmăcel, cât și cei din Ludoș, în condițiile în care se simt puțin sau foarte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
procesului de tranziție din România de astăzi, în rural sau urban, pentru a aprecia modul în care oamenii înțeleg și acceptă deciziile politice și schimbările sociale, trebuie să ne raportăm la factorul cultural. Necesară pentru o completă înțelegere a fenomenului identitar în rural, este și plasarea și analiza acestuia în contextul procesului de globalizare. Preocuparea pentru înțelegerea raportului între identitate culturală și globalizare se reduce de fapt la înțelegerea modului în care vor fi afectate culturile locale și naționale de procesul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să le redefinească poziția în societate, care este dobândită pornind de la schimbările sociale, culturale și valorice aduse de momentul 1989. Opinia mea este că, dacă ne referim la rural, o mare parte din acesta încă își construiește identitatea-proiect, căutând strategiile identitare cele mai eficiente pentru legitimarea acțiunilor lor, a opțiunilor de viață și uneori a calității vieții în mediul rural. 4.2 Identitate etnică și națională O altă fațetă a identității, relevantă pentru lucrarea de față, este identitatea etnică. Conceptualizând identitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
conform căreia nu se face o diferențiere clară între identitate și etnicitate, cele două fiind considerate sinonime (de exemplu Ferreol, 2000). Mai ales cercetătorii preocupați de explicarea identității naționale, echivalează cei doi termeni. Concepția este însă criticată, atâta timp cât există mărci identitare separate, distincte care sunt utilizate de actorii sociali pentru afirmarea identității în general și a celei etnice și naționale. Dacă urmărim arheologia construcției identitare etnice, vom regăsi și aici mecanismele amintite mai sus, la celelalte tipuri de identitate: mecanismul autoidentificării
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
preocupați de explicarea identității naționale, echivalează cei doi termeni. Concepția este însă criticată, atâta timp cât există mărci identitare separate, distincte care sunt utilizate de actorii sociali pentru afirmarea identității în general și a celei etnice și naționale. Dacă urmărim arheologia construcției identitare etnice, vom regăsi și aici mecanismele amintite mai sus, la celelalte tipuri de identitate: mecanismul autoidentificării, ce are o componentă cognitivă (cunoștințele despre grupul din care fac parte, despre istoria lui, obiceiurile lui, etc.), o componentă afectivă (sentimente de apartenență
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dincolo de datele obiective, și la intersecția unor factori subiectivi cum ar fi imaginea de sine, reprezentarea unui destin istoric particular, sau memoria colectivă (Gavreliuc, 2003). Această abordare interacționistă, relațională a identității permite explicarea faptului că, în anumite contexte, adoptând strategii identitare specifice, actorii sociali își pot redefini identitatea, inclusiv pe cea etnică, în funcție de o anumită finalitate urmărită (Badrus, 2005: 227-234) Analiza identității etnice ar trebui desigur să pornească de la definirea grupului etnic, națiunii și etnicității. Grupul etnic este acea entitate socială
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt considerate distinctive, chiar dacă nu sunt în realitate, doar atunci intervine elementul etnic. Important este deci că etnicitatea nu capătă sens decât la nivel relațional 41, ea nu este proprietatea unui grup. Prin interacțiune socială, oamenii își actualizează inclusiv mărcile identitare legate de etnie. De asemenea, etnicitatea este legată de context, actorii sociali făcând evidente sau dimpotrivă, ascunzând elemente ale comportamentului sau înfățișării lor care afirmă etnia. Termenul de etnicitate are de obicei conotații ce trimit la minoritate, dar termenul se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și cu un aparat politic. Este evident că cele două au elemente comune și, până la un punct, desemnează aceeași realitate socială. Ele sunt însă și fundamental diferite. O altă diferență constă în faptul că identitatea etnică este exprimată prin mărci identitare ce nu țin de cultură, cum ar fi rasa sau fizionomia. Identitatea etnică este mai frecvent folosită ca și capital, sau ca miză în scopul obținerii unor avantaje sociale, politice, sau în scopul obținerii puterii. Ori de câte ori o comunitate dorește o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se face prin apelul la cultural, la elemente subiective cum ar fi reprezentări percepții, stereotipuri, etc, și rareori, sau deloc, prin apelul la elemente obiective ale etnicității cum ar fi teritorialitatea, sau aspecte administrativ-politice. În acest caz multe din mărcile identitare culturale sunt în același timp și etnice: astfel limba, religia, portul cultural, modul de locuire, obiceiurile, ritualurile de trecere sunt semne distinctive la nivel cultural, dar ele deosebesc în același timp diferitele etnii din cadrul comunității. 4.3 Aspecte empirice ale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identitatea etnică și culturală și apartenența la cele două comunități culturale locale specifice. Altfel spus, care sunt implicațiile faptului de a fi membru al unei comunități cu un specific cultural bine delimitat, cu modele culturale stabile (eventual unice) asupra fenomenului identitar. Care sunt simbolurile culturale (vestimentație, muzică, obiceiuri, valori, tradiții, etc.) pe care membrii acelei comunități le promovează afirmându-și astfel identitatea culturală și etnică. Care sunt comportamentele ce pot fi circumscrise în categoria strategiilor identitare, adică a unor "planuri" coerente
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stabile (eventual unice) asupra fenomenului identitar. Care sunt simbolurile culturale (vestimentație, muzică, obiceiuri, valori, tradiții, etc.) pe care membrii acelei comunități le promovează afirmându-și astfel identitatea culturală și etnică. Care sunt comportamentele ce pot fi circumscrise în categoria strategiilor identitare, adică a unor "planuri" coerente, mai mult sau mai puțin voluntare de atingere a anumitor scopuri, sau mai precis care sunt modurile de utilizare strategică a resurselor identității. Toate aceste întrebări au fost adresate din perspectiva celor două comunități studiate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
toate limba acelei comunități, să cunoască reperele geografice ale teritoriului ocupat de acea comunitate și să internalizeze informații mai mult sau mai puțin complete sau exacte despre istoria comunității și a locului respectiv. Toate acestea construiesc diverse fațete ale sentimentului identitar. Rolul limbii este covârșitor, inclusiv prin faptul că este unul din primele elemente, legate de identitate, care sunt interiorizate de-a lungul vieții: "Limba maternă, cultura comunității etnice și valorile ei, transmise nu pe cale genetică, ci însușite în procesul complex
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este îmbrăcat doar o dată la câțiva ani; Meșteșugul realizării de costume populare s-a păstrat mult mai bine în Tălmăcel decât în Ludoș; În Tălmăcel se organizează mult mai frecvent manifestări la care participă tot satul cu ocazia sărbătorilor (comportamente identitare colective). Cum se explică această scădere în importanță a tradițiilor (în ambele sate) sau chiar dispariția lor (în Ludoș)? Dacă urmărim explicațiile oamenilor observăm că acest fenomen este văzut pe de o parte ca o consecință firească a curgerii timpului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de valori, a mentalităților. 4.3.2 Criterii subiective Autoportretul locuitorilor (calități și defecte ale membrilor celor două comunități) Am stabilit un astfel de autoportret în scopul de a detecta în ce măsură intervin în configurarea imaginii oamenilor despre ei înșiși mărci identitare culturale sau etnice. Astfel, una din întrebările din chestionar invita subiecții să spună două lucruri care le plac și două lucruri care nu le plac la oamenii din sat. Prelucrarea acestor două întrebări deschise a prilejuit surprinderea unui portret al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acces dificil la mijloacele de transport și prin faptul că este un sat sărac. Concluzia ar fi că oamenii din cele două sate utilizează strategii diferite de legitimare a caracterului special al satului în care locuiesc: dacă în Tălmăcel mărcile identitare sunt pozitive și apelează la factorul cultural (tradiții, obiceiuri specifice, religiozitatea ridicată, munca), în Ludoș predomină mărcile identitare negative (suntem "altfel" pentru că suntem săraci, bătrâni, izolați). Reprezentări, stereotipuri despre români Accesând în continuare o perspectivă mai largă, cea a percepției
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oamenii din cele două sate utilizează strategii diferite de legitimare a caracterului special al satului în care locuiesc: dacă în Tălmăcel mărcile identitare sunt pozitive și apelează la factorul cultural (tradiții, obiceiuri specifice, religiozitatea ridicată, munca), în Ludoș predomină mărcile identitare negative (suntem "altfel" pentru că suntem săraci, bătrâni, izolați). Reprezentări, stereotipuri despre români Accesând în continuare o perspectivă mai largă, cea a percepției pe care o au subiecții din cele două sate despre români în general, este nevoie să introducem în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și cei cu studii medii, în timp ce subiecții peste 65 de ani, cei cu studii primare, cei din Moldova, și cei cu naționalitate română sunt semnificativ mai înclinați să se declare foarte mândri de faptul că sunt români. Care sunt mărcile identitare care, odată asumate, determină un anumit individ să-și revendice apartenența la o anumită etnie? Cu alte cuvinte, care sunt criteriile ce construiesc și legitimează identitatea etnică? Acestea pot fi de natură obiectivă (cetățenia, locul nașterii), de natură afectivă (faptul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]