1,179 matches
-
a maniheismului structural al spațiului intelectual și politic românesc. Că această situare incomodă, cumva "între scaune", nu poate fi decât apanajul unui adept al libertății de gândire și de acțiune devine limpede în momentul în care revenim la ideea marginalității ideologului, fapt despre care, cum am specificat mai sus, cărturarul este pe deplin conștient atunci când se referă, prin trimitere la exercițiul memoriei, la strădaniile sale: "Dificultăți enorme întâmpinam mai ales în modul de a-mi dezvălui, manifesta și demonstra adevărata identitate
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
specificat mai sus, cărturarul este pe deplin conștient atunci când se referă, prin trimitere la exercițiul memoriei, la strădaniile sale: "Dificultăți enorme întâmpinam mai ales în modul de a-mi dezvălui, manifesta și demonstra adevărata identitate: de "critic de idei"și "ideolog". Nu se înțelege nimic, dar absolut nimic, din întreaga mea atitudine și acțiune, dacă nu se percepe - în primul rând - această poziție esențială"37. În pofida unei atari neînțelegeri, existentă încă în prezent, Adrian Marino și-a desfășurat tezele ideologice și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
tânărului Steinhardt 39, și în cel al lui Marino opțiunea pentru valorile ideologiei liberale este "temperată" de o bună doză de conservatorism, cel puțin din perspectiva necesității de a se raporta la o tradiție ideatică. Odată identificat punctul de plecare, ideologul Marino se înscrie pe traseul conturării contextuale, prin trimitere la direcția pe care ar putea-o avea societatea românească actuală, a principiilor liberalismului neopașoptist. Constatând că "ideologia românească, atât cât a fost, s-a născut sub semnul iluminismului și liberalismului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nou pașoptism, în mod evident de orientare liberală, contribuind la dezvoltarea societății românești. Desigur, temelor principiale le trebuie adăugate direcții de acțiune, pentru că, altfel, nu am putea vorbi despre existența unei ideologii. Adrian Marino se dovedește a fi un veritabil ideolog, câtă vreme are în vedere nu doar latura "culturală" a unui posibil liberalism neopașoptist, ci și pe aceea "civilizațională", care vizează aspecte precum urbanizarea și accelerarea competiției economice în termenii procedurali ai democrației liberale, limitarea puterii guvernamentale și încurajarea investițiilor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
acestor teze în prezent ar putea creiona o dezbatere care ne lipsește, așa cum ne lipsește, după definitivarea dificilului traseu al integrării euro-atlantice, un nou veritabil "proiect de țară". Din nefericire, nu doar condiția intelectuală a lui Adrian Marino, aceea de ideolog al unui liberalism specific, care să depășească tarele maniheismului, a fost proiectată nejustificat într-o zonă a "marginalului"; la rândul lor, ideile raționalist-critice care pot să configureze o astfel de dezbatere, din care să rezulte articularea unui atare proiect, au
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
imprevizibil, „lup” pentru om. Criza economică accentuase exasperant inegalitățile și, implicit, antagonismele, mult mai dureroase decît înainte de război, cînd Bacovia a publicat „Serenada muncitorului”, în care ele erau exprimate prin antiteza dintre „muncitor” (proletar) și „burghez”. Atunci poetul vorbea ca ideolog socialist, viguros, revoltat; acum vorbește ca un om fără iluzii, plin de spaime, convins că, pentru foarte mulți, lupta socială se reduce la lupta pentru existență, lupta pentru supraviețuire, cea dintre „flămînd” și „sătul”. „Foamea dă de-a dreptul”, se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în ultimul rând este de remarcat faptul că promotori ai acestor idei se regăsesc în stafful șefilor de stat, având un rol determinant în configurarea politicilor la un moment dat: neoliberalul Joseph Nye a fost membru în administrația Bill Clinton, ideologul neoconservator Robert Kagan s-a aflat în anturajul lui George Bush și a fost consilier pe probleme de politică internațională al candidatului republican la alegerile din 2008, John McCain, iar pe Zbigniew Brzezinsky, consilier în administrațiile Kennedy și Johnson, consilier
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
că ambele perspective Fukuyama și Huntington au fost preluate, inițial, de către gruparea neoconservatoare din preajma președintelui G. Bush, care își legitimează doctrina ca fiind revendicată din fenomenul Regan, și au fost reinterpretate în manieră proprie, astfel că, după 11 septembrie 2001, ideologii administrației Bush au avut argumente pentru impunerea democrației prin toate mijloacele disponibile într-un conflict considerat ca provenind din ciocnirea civilizației islamice cu cea occidentală. Astfel, conceptul unui sfârșit al istoriei democratic ca deznodământ al marii coliziuni cu islamul fundamentalist
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
acela de a conserva și extinde, maximiza interesele naționale și de securitate, mijlocul principal fiind puterea, în special cea militară. Este necesar ca ceilalți actori din sistemul internațional să fie conștienți de puterea SUA, să accepte aceste interese. În opinia ideologului neoconservator, Robert Kagan (aflat în anturajul lui G. Bush, consilier pe probleme de politică internațională al candidatului republican la alegerile din 2008, John McCain), Europa se depărtează de putere (...), se deplasează dincolo de putere, într-o lume separată, de legi și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
par așa cum au fost arătate. Cu siguranță, cei mai mulți se întreabă: Globalizarea reprezintă bunăstare, inadecvare sau degradare a vieții sociale? Ne întrebăm și noi în privința vieții economice și sociale din România: după douăzeci de ani de la căderea comunismului, noile forme, procese, ideologii au așezat România pe un drum al bunăstării sau avem parte, de fapt, de o degradare a vieții sociale? Mereu se vorbește de importanța fortificării clasei de mijloc pentru ca o societate să fie puternică. Însă cele două grafice arată cu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a le perpetua privilegiile. Această caracterizare se aplică îndeosebi sistemelor opresive, care pentru a se menține au nevoie de justificări elaborate. Din rasismul alb, de exemplu, fac parte idei despre deosebirile rasiale menite să justifice și să apere privilegiile albilor. Ideologii similare există și în sprijinul opresiunii de gen, clasă, etnice și religioase, într-un sens mai general; cultura fiecărui sistem social include o ideologie menită să explice și să justifice propria-i existență ca mod de viață, fie că este
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
decât o simplă mențiune oarecum mondenă, fie doar și pentru a semnala textul amuțitor pe care acest schimb de replici l-a generat pe blogul domnui Traian Radu Ungureanu (aka TRU). Domnul Ungureanu este un jurnalist sportiv celebru, recalificat ca ideolog al gândirii de dreapta, în virtutea unui stereotip care m-a bântuit și pe mine în deceniul trecut, potrivit căruia, stânga fiind compromisă de deceniile de dictatură și de prestația securiștilor lui Iliescu, dreapta (ba chiar Dreapta, cu majuscule) e musai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
spre „cortina de fier” instalată după încheierea celui de-al doilea război mondial, la care lucrase, lucru deja uitat, și Winston Churchill, dar din neatenție și nepăsare față de o bună parte a Europei, lăsase sforile cortinei în mâinile lui Stalin. Ideologi, exegeți și istorici, care bătuseră din palme după cortina trasă de Stalin, vin acum să acrediteze ideea că deosebirea dintre vestul și estul Europei ține exclusiv de perioada de 45 de ani, cât timp o bună parte din Europa abandonată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
diamantul să te-asemuiești: El scânteiază fără să-l lovești. (C. Păunescu, „Voiculescu epigramist”, în Argeș nr. 3,1980). Cum din 1927 Voiculescu are afinități pentru Gândirea lui Nichifor Crainic, fără însă a-l fi inspirat în realizarea Poemelor, entuziasmul ideologilor și teoreticienilor de aici exprima o bucurie nejustificată, poetul nu și-a asumat și nici nu s-a implicat în teoriile gândiriste, ci doar a trăit singur cu ele, dându-le valoare cu arta sa, ca propriilor gânduri. „Prin lirica
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
galeria „eroilor” negativi ai literaturii timpului „a încurcat” într-un fel manuscrisele valorificate. A fost necesară o nouă și repetată muncă de sondare pentru stabilirea corectă a adevărului folositor și exprimat de noi undeva mai sus: Voiculescu nu a fost ideologul Gândirii. Adevărata reabilitare a scriitorului V. Voiculescu s-a desăvârșit după 1990, când văd lumina tiparului mai toate cărțile lui, care odinioară fuseseră „dificile” sub raportul subiectelor, dar mai ales al interpretărilor: ciclul Clepsidra, ediția Aurel Rău, două volume, în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
declară Lewis, Reagan-cel-din-poveste nu este același cu Reagan- strategul-politic și nici măcar cu Reagan-oratorul: Întrucât povestea constituie modalitatea dominantă din perspectiva căreia situația politică primește o interpretare, Reagan nu va fi perceput sau judecat ca politician sau strateg sau chiar ca ideolog decât dacă acesta este rolul definit pentru el ca parte a poveștii"563. Pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine distincțiile de mai sus, Lewis subliniază faptul că povestea ce emerge din discursurile lui Reagan îl angajează pe președinte
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de la Institutul Cultural Român ca pe niște „spioni” și agenți plătiți de Occidentul rapace, dornic să înghită „scumpa noastră țărișoară”. Până și invective de tipul „ciuma portocalie” (pentru „regimul” Băsescu) sunt preluate de combatanții noștri de stânga tot din discursul ideologilor lui Putin (supărați, și ei, pe revoluțiile portocalii din Ucraina și Georgia). Similitudinile și „preluările creatoare” nu se opresc aici. Oamenii „țarului roșu” au creat o organizație „civică” numită Nași (Ai noștri sau Poporul nostru), recrutată din rândul huliganilor de pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
victime nevinovate!). Unul dintre autorii Manifestului Partidului Comunist, Engels, scria unui contemporan că românii lui Avram Iancu ar trebui, pur și simplu, exterminați, pentru că se opun „revoluționarilor” unguri, de fapt, luptă pentru drepturile lor de națiune liberă. Făcea parte bărbosul ideolog dintr-o conspirație anti-românească, ori nu era decât un fanatic al ideii de „revoluție mondială”, în numele căreia trebuie sacrificate drepturile națiunilor și libertățile individuale, mergând până la eliminarea fizică a unor întregi etnii? Dacă e să mergem pe tiparul de gândire al
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
arhitectural sau de mediu. Istoricul nu pare a avea cunoștință de aceste aspecte. Resuscitarea istoriei românești în scopul legitimării unui regim impus din afară, prin agitarea problemei Basarabiei, de pildă, ordonată de partid și practicată de culturnici (autointitulați „istorici”) și ideologi improvizați, nu poate servi drept argument pentru sinceritatea politicii de deschidere a regimului de la București, comparativ cu acțiunile comuniștilor iugoslavi sau maghiari. „Primăvara de la București” din 1964 (raportată la revolta din Ungaria, 1956, și la reformele din Cehoslovacia, 1968) ar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu ar fi decât invenția unor intelectuali frustrați, povestea cu cenzura ar fi mult exagerată, ca și mărturiile scrise, audio și video ale victimelor represiunii regimului instaurat abuziv în România de cotropitorii sovietici. Acești concetățeni 150 încă acordă credit foștilor ideologi care le spun ce mari „patrioți” au fost Dej și Ceaușescu, sau că uneltele instruite ale dictaturii (activiști, securiști, milițieni, informatori) nu-și făceau decât „datoria”, desigur, tot „patriotică”. Ca, de pildă, foștii torționari Vișinescu și Fecioru. Unul din ei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de la Institutul Cultural Român ca pe niște „spioni” și agenți plătiți de Occidentul rapace, dornic să înghită „scumpa noastră țărișoară”. Până și invective de tipul „ciuma portocalie” (pentru „regimul” Băsescu) sunt preluate de combatanții noștri de stânga tot din discursul ideologilor lui Putin (supărați, și ei, pe revoluțiile portocalii din Ucraina și Georgia). Similitudinile și „preluările creatoare” nu se opresc aici. Oamenii „țarului roșu” au creat o organizație „civică” numită Nași (Ai noștri sau Poporul nostru), recrutată din rândul huliganilor de pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
victime nevinovate!). Unul dintre autorii Manifestului Partidului Comunist, Engels, scria unui contemporan că românii lui Avram Iancu ar trebui, pur și simplu, exterminați, pentru că se opun „revoluționarilor” unguri, de fapt, luptă pentru drepturile lor de națiune liberă. Făcea parte bărbosul ideolog dintr-o conspirație anti-românească, ori nu era decât un fanatic al ideii de „revoluție mondială”, în numele căreia trebuie sacrificate drepturile națiunilor și libertățile individuale, mergând până la eliminarea fizică a unor întregi etnii? Dacă e să mergem pe tiparul de gândire al
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
arhitectural sau de mediu. Istoricul nu pare a avea cunoștință de aceste aspecte. Resuscitarea istoriei românești în scopul legitimării unui regim impus din afară, prin agitarea problemei Basarabiei, de pildă, ordonată de partid și practicată de culturnici (autointitulați „istorici”) și ideologi improvizați, nu poate servi drept argument pentru sinceritatea politicii de deschidere a regimului de la București, comparativ cu acțiunile comuniștilor iugoslavi sau maghiari. „Primăvara de la București” din 1964 (raportată la revolta din Ungaria, 1956, și la reformele din Cehoslovacia, 1968) ar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu ar fi decât invenția unor intelectuali frustrați, povestea cu cenzura ar fi mult exagerată, ca și mărturiile scrise, audio și video ale victimelor represiunii regimului instaurat abuziv în România de cotropitorii sovietici. Acești concetățeni 150 încă acordă credit foștilor ideologi care le spun ce mari „patrioți” au fost Dej și Ceaușescu, sau că uneltele instruite ale dictaturii (activiști, securiști, milițieni, informatori) nu-și făceau decât „datoria”, desigur, tot „patriotică”. Ca, de pildă, foștii torționari Vișinescu și Fecioru. Unul din ei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la o școală cu pretenții din centrul capitalei. Profesor: absolvent de Teologie așteptând să fie hirotonisit. Intervine din tabăra iconodulilor ortodocși, părintele Iustin Marchiș, care se întreabă la Radio Total oare cine sunt aceste organizații și dacă nu cumva un ideolog de serviciu, șef, Diavolul, le dă prin cap astfel de lucruri? În loc să-și vadă de ale lor, de păcatele lor... Trebuie să spun că nu am așteptat avertismentul părintelui pentru a mă decide să-mi văd de păcate și să
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]