13,415 matches
-
pierdere" a câte unei camere din palatul baroc al celor trei mame. Dintre sursele epicului: pulp fiction, senzaționalul din ziare. În general libertatea fanteziei, ficțiunea sunt salvatoare și s-ar putea considera că acestea servesc delectării de dincolo de orice scop ideologic sau de redempțiune în sens metafizic. Pură gratuitate: "Din fericire, eu doar relatez un soi de poveste modernă, deci nimeni nu trebuie să se supere sau să mă ia prea în serios. Și nici nu e nevoie de măsuri prea
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
Pe lîngă datele sale ereditare, pe lîngă acea ,,presiune originară" a dublei tentații Orient-Occident, pictura de șevalet din România a suportat și succesive ,,presiuni de context", acele intervenții brutale născute din convulsiile istoriei mici și din bovarismele pseudoteologale de natură ideologică și politică. Generații la rînd, începînd cu acelea interbelice și sfîrșind cu cele născute în deceniile 6-7, și-au tot modificat percepțiile și retorica în funcție de agresivitatea sau de toleranța cenzurii, de formele pe care le-a îmbrăcat intervenția directă a
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
XIX și începutul secolului XX. în această materie, Z. Ornea era un expert de toți consultat. Articolele din Dilema au același caracter. Și chiar multe dintre cele din România literară, care trebuiau să comenteze ediții, dar lunecau deseori către comentariul ideologic. Și asta, în condițiile în care, Z. Ornea a fost și unul din cei mai competenți editori pe care-i avem: la Minerva, la Fundația Culturală, ori la Hasefer, pe care le-a dirijat, a sugerat și a supravegheat numeroase
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
a renunțat. Și nici compromisuri n-a făcut. L-a ajutat faptul că era un social-democrat convins. Multă vreme a fi un om de stînga reprezenta o șansă. în anii '70-'80, mai ales, a fi de stînga în comentariul ideologic devenise însă o neșansă. Alunecarea comunismului românesc spre naționalism confirma analizele lui Z. Ornea despre extrema dreaptă interbelică și făcea similitudinile atît de izbitoare, încît era mai ușor, în regim ceaușist, să critici stînga social-democrată decît dreapta fascistă. Cărțile lui
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
făcea similitudinile atît de izbitoare, încît era mai ușor, în regim ceaușist, să critici stînga social-democrată decît dreapta fascistă. Cărțile lui Z. Ornea care au fost întîmpinate de cenzură cu mai multă exigență, uneori panicată, au fost cele despre extremismul ideologic al dreptei interbelice. Se prea poate ca astăzi acest paradox să nu mai fie inteligibil. Dar generația noastră, a lui Z. Ornea și a mea, l-a trăit ca pe o realitate. Z. Ornea a fost un mare muncitor, temeinic
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
mult apreciate sînt naturalețea și accesibilitatea - e o valoare pozitivă la începuturile literaturii românești moderne: în proza narativă ea e recomandată de estetica realistă, dar pentru celelalte genuri și specii mai importantă ar părea concepția comunicativă a literaturii. La nivel ideologic, se pot invoca ideile romantice și democratice, egalitariste, ale generației pașoptiste. în planul practic, oralitatea e coerentă (cum a arătat, de mult, Vianu) cu activitatea politică și pragmatică a primilor scriitori moderni din Moldova și Muntenia, dar și cu stilul
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
România liberă și Ziua. Criteriul a fost multiplu: tiraj, arie de difuzare și tipul de proprietate. Din fiecare cotidian, au fost alese ca material așa zicînd probator editorialele. Rezultatul e dat de multe note comune într-o diversitate de abordări ideologice. În fostele țări comuniste, socialismul nu e aproape nicăieri pe de-a-ntregul devalorizat. Naționalismul în schimb e, aproape peste tot, atractiv pentru jurnaliștii politici. Liberalismul și democratismul, ca atitudini deplin consecvente, nu sînt nici pe departe atît de frecvente cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
echivalînd cu una din cele mai mari imposturi pe care le-a cunoscut omenirea. Atît prin lucrările lui autobiografice cît și prin romanul de faimă mondială Zero și infinitul, explicînd îndeosebi tehnica mărturisirilor spontane - torturi, presiuni psihologice, mistică a sacrificiului ideologic - extorcate unor veterani ai revoluției în frunte cu Buharin, Koestler a operat mult înainte de Soljenițîn o breșă importantă în zidul tăcerii edificat de intelighenția occidentală de stînga în jurul crimelor și terorii staliniste. Să vedem cu ce argumente încearcă în carte
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
edificat de intelighenția occidentală de stînga în jurul crimelor și terorii staliniste. Să vedem cu ce argumente încearcă în carte un anchetator abil să-l convingă pe Rubaciov - alias Buharin - să renunțe la scrupulele lui morale și să capituleze pe plan ideologic, declarîndu-se vinovat de activitate contra-revoluționară criminală: În ultimul timp ai dat dovadă de tendințe către scrupule umanitare și alte sentimentalisme de același gen (...) Eu sînt interesat de un singur lucru - să te văd analizînd liniștit cazul tău și ajungînd la
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
îndeosebi, le-au fost tolerate simpatiile politice față de extrema dreaptă. Alt mediu din care provin puseuri naționaliste și un filoantonescianism fățiș este justiția. Dl Năstase nu poate trata cu ușurință faptul că armata și justiția au devenit, și sub raport ideologic, niște pietre de moară legate de gîtul unui guvern care militează pentru integrarea României în structurile euroatlantice. înainte de dl Adrian Păunescu (situat, cu o perseverență prostească, în partea rea a istoriei!), procurorul general Sorin Moisescu, numit de președintele Constantinescu, a
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
ceilalți ideologi, șapte-opt secole după ceilalți patru doctori din veacurile XII-XIII pe nume Bulgarus, Martinus, Hugo, Jacobus. Glosatorii venerabili, urmați în secolele XIV-XV, de comentatorii scolastici sub numele Bartoliștilor după cei doi: Bartole și Balde, cărturarii moderni după bezna veacurilor ideologice XII-XIII și atât de vorbăreți, făcând comentarii lungi, verbioase, după cum aveau să și zică urmașii: Verbosi in re facili, in difficili muti, in angusta diffusi... că erau palavragii în lucrurile ușoare, în cele grele, muți, iar în cele ascuțite, împrăștiați
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
de ,,mutația valorilor estetice" și a ,,sensibilității", ci și de dereglarea lor, de-atîtea ori gravă pînă la pulverizare, produsă de un sistem politic aberant, clădit pe cenzură și pe autocenzură, pe excomunicări și celebrări cu o motivație extraestetică, pe tendenționism ideologic și propagandistic? E clar pentru orice conștiință integră că revizuirile sînt, în momentul de față, ca să zicem așa, dublu necesare. O dată pentru a marca translația în timp a sensibilității receptoare, ce-și impune, periodic, noi seturi de opțiuni axiologice, a
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
acestuia se instalează în septembrie 1940) și redescopereau cu entuziasm legionarismul, au fost mereu vocile unor intelectuali lucizi care au combătut acest tip de nostalgie și s-au aflat la standarde morale occidentale. Același lucru trebuie observat și cu privire la confruntările ideologice de după constituirea României Mari. Tony Judt notează, pe drept cuvînt, obsesia identitară care a marcat epoca interbelică, semnalînd paradoxul aparent că obsesia s-a ivit pe fondul unui procent destul de mare de minoritari (27% scrie Judt, 28, 2% e cifra
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
face viguros în deceniile ce vin. Aș obiecta descrierii lui Judt un lucru pe care l-am obiectat și lui Támás și care apare și la destui istorici români ori străini ai interbelicului: extrema dreaptă n-a fost singura forță ideologică și politică a vremii și, după părerea mea, nici măcar aceea majoritară. între 1923, anul democraticei constituții a regelui Ferdinand, nemenționată de Judt, și 1938, cînd Carol al II-lea interzice partidele și alege dictatura, România a fost o țară democratică
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
cînd Carol al II-lea interzice partidele și alege dictatura, România a fost o țară democratică și liberală, printre puținele, dacă nu singura, dintr-o Europă Centrală și de Est sedusă de politici totalitare. Numeroși intelectuali s-au opus obscurantismului ideologic și crimei politice. Cîteva dintre marile personalități ale vremii (Eugen Lovinescu și aproape toți criticii literari de seamă, apoi, Zeletin, Ralea și alții) au polemizat cu ortodoxismul, cu dacismul, cu Garda de Fier și cu naționalismele de toate spețele. Conduita
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
Uniuni Sovietice; în general, se pare că variantele central și est-europene ale acestei estetici nu provoacă entuziasmul cercetătorilor occidentali. Cartea lui Michel Autouturier nu se oprește prea mult asupra problemelor de natură propriu-zis literară/ muzicală/ coregrafică/ plastică ale acestei forme ideologice de creație, preferînd să-i analizeze evoluția - caracterizată de înfruntarea permanentă între centrul politic, ce promovează ortodoxismul estetic, și periferia artistică în permanentă propensiune către erezie. De aceea probabil cele mai interesante capitole sînt primele două, Pentru o artă "de
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
futurism, proletcultism), de relativă independență de creație și de negociere în plan simbolic a raporturilor dintre stat și oamenii de cultură. Ceea ce mai tîrziu devine mecanism de represiune începe prin a fi o complicată strategie contractuală de împăcare a nevoilor ideologice cu starea de fapt (coexistența necesară, de exemplu, dintre scriitorii proletari, scriitorii țărani și "tovarășii de drum"). Realismul socialist se dovedește astfel un instrument util pentru cei interesați în primul rînd de fundamentele teoretice ale acestei estetici și de modul
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
planul vieții publice, instituind norme comportamentale și devenind formulele existențiale cvasiunanim acceptate. Pe vremea lui Ceaușescu, țopârlanii hiper-mediatizați de astăzi erau ținuți pe la muncile de jos: care cu agricultura prin județ, care purtător de bulan la intersecțiile aglomerate, care lacheu ideologic de mâna a șaptea. Era de neimaginat să-l vezi pe-un M. Ungheanu dând din fleancă în Marea Adunare Națională. Sau pe Florescu, etern pupincurist al dictatorilor, să aibă un cuvânt greu de spus într-o comisie parlamentară a
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
Gheorghe Grigurcu Doctrina ideologică actuală a lui Adrian Marino se vrea definită prin prisma unui concept al colocutorului d-sale, Sorin Antohi, "al treilea discurs". Țelul acestuia este depășirea relației de adversitate, prin aproximarea unei formule de cooperare și "sinteză", între cele două orientări
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
actuală a lui Adrian Marino se vrea definită prin prisma unui concept al colocutorului d-sale, Sorin Antohi, "al treilea discurs". Țelul acestuia este depășirea relației de adversitate, prin aproximarea unei formule de cooperare și "sinteză", între cele două orientări ideologice capitale ale culturii române, autohtonismul ("primul discurs") și europenismul ("al doilea discurs"), avîn- du-se în vedere "definirea unui nou raport între tradiționalism și modernism, între izolarea specifistă și integrarea europeană, respectiv "globalizarea" sau "mondializarea"". S-ar urmări, așadar, o
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
M. Eminescu, N. Iorga, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Cioran, M. Eliade, P. Țuțea, C. Noica, N. Steinhardt. Dar n-ar putea fi vorba, într-o astfel de situație, de "găsirea unei soluții de colaborare și sinteză între cele două orientări ideologice fundamentale ale culturii române", ci exclusiv de favorizarea uneia din ele! Disprețul d-lui Marino, și mai invederat în alte propoziții, față de porțiunea tradiționalist-spiritualistă a culturii noastre, înlătură, din păcate, putința unui "al treilea discurs", izvorît din armonziarea primelor două
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
în privința existenței pe sol indigen a ideilor (că de n-ar fi, nu s-ar povesti!), dl Marino denunță o deturnare a lor personală, un destin simpatetic...inevitabil: "În România idiosincrasiile personale sînt mult mai puternice decît ideile, decît adeziunile ideologice. Ești simpatic, nu ești simpatic - asta este totul. Trăim într-o țară de un personalism acut, plină pînă la sufocare de subiectivism, în care ideile nu au un mare prestigiu. Dacă cel care le exprimă nu este simpatic și monden
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
Așa ar fi fost normal, măcar pentru tehnica ideii pure, pentru visul unei abstracțiuni care să sancționeze odată pentru totdeauna impuritatea empiriei celei producătoare de atîtea neajunsuri, între care "literatura". Și totuși, asistăm la o nouă execuție: Faptul că peisajul ideologic românesc actual a fost ocupat de mitul Păltiniș mă nemulțumește. Nu fiindcă e Păltiniș, unde am fost și eu (sic!), ci pentru că este un mit care obnubilează o întreagă tradiție românească existentă. Care șterge cu buretele aproape două secole și
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
conștiința realizărilor mele. Nu înțelegeam să fac curte unor persoane cu care fusesem coleg de facultate, ne cunoșteam foarte bine, care însă n-au dat nimic echivalent. A face emisiuni este una, chiar emisiuni foarte importante din punct de vedere ideologic - și le aduc tot omagiul meu sincer -, o operă critică este însă altceva". Dacă într-o recenzie la un volum al d-lui Marino, interlocutorul d-sale, Sorin Antohi, marchează "calvinismul" unui Noica, n-ar putea oare vorbi și despre
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
un anume spirit de independență și consecvență, pentru că nu am acceptat a cînta în struna partidului și a diriguitorilor și protejaților săi de diverse grade și căprării, pentru că am respins datul din coate, adularea și oportunismul, am devenit un iobag ideologic, legat de glia, e drept asfaltată, a Amarului Tîrg unde mă aflu și azi. Niciodată n-am avut o locuință satisfăcătoare spre a-mi adăposti biblioteca ce se distruge. Cum mi-aș putea șterge din memorie asemenea lucruri? Cine mi-
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]