1,015 matches
-
ce se odihnesc pe sânii neîmpliniți dar obraznici sub alba ie de borangic. E o dimineață luminoasă la început de primăvară, în curtea interioară a Cetății Suceava înconjurată de ziduri negre, roase de vreme, dar înveselite de un val de iederă în care se zbenguie un stol de vrăbii gureșe. Voichița stă pe o banchetă joasă și mângâie ușor strunele unei alăute, fredonând un vechi și delicat madrigal. Nu-i pentru mine această cale, principe, grăiește ea cu o voce mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care țârâiau ploile. Cu timpul, din zidirea lor rămase doar un spate orb de cărămidă, cu tencuiala căzută. O casă urâtă, cu coasta către stradă și care, după sistematizare, rămase cu peretele pe trotuar. O înveselea doar un decor de iederă urcată până la acoperiș. Deasupra stăpânea un cer tăiat de două ori pe zi de cursa avioanelor. Cum inginerul n-avea moștenitori, după moartea lui, cumpărătorii apartamentului i-au dărâmat pereții, rezidind de la pământ un alt imobil. Iedera a fost tăiată
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un decor de iederă urcată până la acoperiș. Deasupra stăpânea un cer tăiat de două ori pe zi de cursa avioanelor. Cum inginerul n-avea moștenitori, după moartea lui, cumpărătorii apartamentului i-au dărâmat pereții, rezidind de la pământ un alt imobil. Iedera a fost tăiată așa că noua locuință părea și ea tristă. A fost o întâmplare că la istoria de două veacuri a casei în care locuiam s-a adăogat istoria propriei noastre familii din care s-au stins deja două generații
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
comitagii, cît și de a le pleda dosarul naționalist pe lîngă noile organisme ale Reformei. Toți consulii, prieteni și dușmani, locuiau alături, în încîntătoare vile construite pe același bulevard și proprietăți ale Sultanului. Cu fațade asemănătoare, acoperite cu glicine și iederă, aceste case arborau, duminicile și în zilele de sărbătoare, la catargul înalt ridicat în grădină, drapelul național și alte drapele ce fluturau în briza mării. Era un spectacol vesel care totuși suscita reflecții mai puțin plăcute cînd te gîndeai că
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
enervăm, ne redescoperim gena justiției, inima ne devine o balanță perfect echilibrată cu atriile pe post de talgere și cu sîngele pe post de greutate de plumb. Pe tulpina acestei planete inechitabile crește lichenul numit România. Simbioza e perfectă, fiindcă iedera noastră națională preia seva copacului măreț și o metabolizează după bunu-i plac. Faptele din peisajul internațional n-au nici un pic de miez, față de ce se întîmplă în România. Acest meleag surprinde mereu, nu te lasă să te plictisești o clipă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cari viclenia politică a voit să sape o prăpastie de ură. Parcă răsună cu bucurie corul minunat al celor două popoare: la melodia melancolică a doinelor răspunde ecoul străbun al baladelor săcuiești, rotunjoara cuvântului maghiar cu iubire se îmbrățișează cu iedera proaspătă a limbii române. Și atât aici cât și acolo, doi mari morți, două umbre nemuritoare stau de pază acestei fraternități. În acest moment își dau mâna doi poeți străini de limbă, însă înrudiți în soartă, iar noi aici înaintea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să ne lăsăm duși de vorbe. Pendulăm între prezent și trecut. Evocăm întîmplări la care ceilalți n-au fost martori. Reale sau inventate. Comentăm cu patimă chestiuni politice. Nu suferim tăcerea, cum natura nu suferă vidul. Discuția e ca o iederă de care ne agățăm sufletele. Prin ea ne raportăm la lume, care continuă să existe și să ne preocupe pînă și prin lucrurile cele mai mărunte. Recluziunea spitalicească devine, inevitabil, un prilej de revizuiri morale. Între miile de cunoscuți, cîți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de noi se vedea o barcă al cărei lemn putrezise complet. De-a lungul apei se întindeau fabrici părăsite. Aveau porțile închise, le lipseau geamurile, balustradele scărilor de evacuare în caz de urgență erau mâncate de rugină, zidurile asaltate de iederă și buruieni. Cartierul muncitoresc se afla dincolo de fabrici. Erau clădiri vechi cu patru etaje. Se vedea clar că pe vremuri aparținuseră unor bogătași, dar acum erau astfel împărțite încât să cuprindă un număr cât mai mare de locatari. Fata mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
poetic și stilistic (în care se regăsesc ermetica Istorie ieroglifică a lui D. Cantemir, alegoriile dantești, vraja descântecelor și a ritualurilor populare, stranietatea poescă, blândețea bucolicelor vergiliene), ceea ce este cu totul inedit în poezia română contemporană. SCRIERI: Valsuri, Pancevo, 1970; Iedera, Pancevo, 1975; Fișe poetice, Pancevo, 1977; ed. București, 1982; Lumea fizică, Vârșeț, 1977; Terapia muncii, Pancevo, 1981; Starea de fapt, Pancevo, 1984; ed. Cluj-Napoca, 1986; O bufniță tânără pe patul morții, Novi Sad, 1988; ed. București, 1998; Memoria asasină, pref.
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
Colaborează cu versuri Volbură Poiană, Eugenia H. Ionescu (Ada Umbră), Gheorghe Năsturaș, Ion Sân-Giorgiu, iar N. Iorga inserează „versuri noi” de Ienăchiță Văcărescu (O rugăciune către Sf. Fecioară, Stihuri la Cișmeaua din Cotroceni). Proza este semnată de George Vâlsan (G. Iederă), H. Stahl, Dumitru Moruzi, S. Vârtej ș.a. Contribuie cu articole N. Iorga ( Până când s-a întrebuințat limba română oficială în Basarabia), Panait Cerna (O nouă epistolă a lui Mihail Eminescu), Radu S. Dragnea, N. Cartojan, Ștefan Meteș, I.E. Torouțiu, Eugen
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
omului. Aici, Quignard nu este neapărat anticreștin, dar filonul sadian, pan-sexualist, reieșit la suprafață În anii 1950, morala rizomului deleuzian (și nu atît, generic vorbind, „gîndirea rizomatică”), demnitatea lui „le souci de soi” foucaldian Îi cuprind textele Într-o iederă deasă și le adaugă filamente halucinogene fără de care și-ar pierde proprietățile senzoriale, gustul În primul rînd. Ultimul capitol al cărții, LV, se numește Sfîrșitul lui Sofiius. Sofiius este secretarul Împăratului Syagrius. După moartea stăpînului, el primește Într-o bună
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tautologic sau de sinonimie, adversativ, contrastant sau de opoziție, cumulativ sau de enumerație și progresiv sau de gradație. În transfigurarea poetică sunt prezente diferite trepte, de la simpla relatare până la alegorie. Metaforele cele mai frecvent întâlnite sunt de tip onomastic (mândra - iederă, badea - trandafir) și de relație (codrul - frate), care stabilesc legături cu cadrul fizic. Surse: N. Pauletti, Cântări și strigături românești de care cântă fetele și feciorii jucând (1838), îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1962; V. Alecsandri, Poezii populare ale
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
frecvent asemenea pseudooameni: "Tatăl Dostoievski avea creier albastru,/ era o dihanie căreia nu-i plăcea orice sînge,/ ci numai cel al sufletului cu steluțe de primăvară și toamnă.(...) Tatăl Dostoievski mereu posedat de barba-i că de un cer de iedera/ aude și vede prin aburii serii,/ el este zidul în fața căruia pier împușcați sfinții proaspeți ai veacului,/rostogolindu-si ochii în sus" (Tatăl Dostoievski). Ori: "Mulțime de pisici-femei stăteau în baldachin" (Înger în fereastră spre răsărit). Ori: "oameni nefolositori se
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
dinamism: "Sălbătăcita vită pe stîlpi se-ncolăceste" (Mateiu Caragiale, Curțile vechi), pămîntul e un "monstru încolăcit de vînturi" (Ț. Arghezi, scrisoare, 1903), norii învăluie luna "în barizuri din ce in ce mai negre" (Gală Galaction, În pădurea Cotosmanei), șerpii apar "încolăciți pe ramuri, ca lanțul iederii vicleni" (Alice Călugăru, Șerpii). La polul opus, vom găsi din belșug despletiri, răsfirări, destrămări, sfîșieri: Se-nmlădie salcîmii, ca plete despletite" (Traian Demetrescu, Noapte de vară), "sirene cu lungi plete despletite" (D. Karnabatt, Sirenele), "salcii despletite" (Mateiu Caragiale, Curțile vechi
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
2000: aparat clorinare (val. =44.480.415 lei); electropompă (2 buc., val.=69.030.651 lei)", coloana 5 se modifică și va avea următorul cuprins: "113.511.066". - poziția 473, coloana 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Adresa Iedera Moroieni. Conductă aducțiune oțel, Ø'4f300 mm, îngropată de la Iedera de Jos la Rezervoare "Bana" Moreni (val.=410.913.855 lei), echipată tehnologic cu: contoare apă Ø'4f100 mm (2 buc., anul 1995, Val.=3.212.148 lei) și apometre
HOTĂRÂRE nr. 1.975 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164763_a_166092]
-
buc., val.=69.030.651 lei)", coloana 5 se modifică și va avea următorul cuprins: "113.511.066". - poziția 473, coloana 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Adresa Iedera Moroieni. Conductă aducțiune oțel, Ø'4f300 mm, îngropată de la Iedera de Jos la Rezervoare "Bana" Moreni (val.=410.913.855 lei), echipată tehnologic cu: contoare apă Ø'4f100 mm (2 buc., anul 1995, Val.=3.212.148 lei) și apometre Ø'4f100 mm (3 buc., anul 1979, val.=56.105
HOTĂRÂRE nr. 1.975 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164763_a_166092]
-
cu: contoare apă Ø'4f100 mm (2 buc., anul 1995, Val.=3.212.148 lei) și apometre Ø'4f100 mm (3 buc., anul 1979, val.=56.105 lei)". - poziția 478, coloana 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Localitatea Iedera de Jos. Puț forat, 75 m adâncime, 14L/S (val.=7.502.218 lei), echipat cu pompă submersibilă HEBE (anul 1983, val.=96.652 lei)". - poziția 479, coloana 2 se modifică și va avea următorul cuprins: "III. Alimentare cu apă
HOTĂRÂRE nr. 1.975 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164763_a_166092]
-
Jos. Puț forat, 75 m adâncime, 14L/S (val.=7.502.218 lei), echipat cu pompă submersibilă HEBE (anul 1983, val.=96.652 lei)". - poziția 479, coloana 2 se modifică și va avea următorul cuprins: "III. Alimentare cu apă - Sursa Iedera, pompă submersibilă HEBE" coloana 3 rândul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: "Pompă submersibilă HEBE" coloana 4 se modifică și va avea următorul cuprins: "1983" și coloana 5 se modifică și va avea următorul cuprins: "96.652". - poziția
HOTĂRÂRE nr. 1.975 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164763_a_166092]
-
avea următorul cuprins: "Pompă submersibilă HEBE" coloana 4 se modifică și va avea următorul cuprins: "1983" și coloana 5 se modifică și va avea următorul cuprins: "96.652". - poziția 480, coloana 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Localitatea Iedera de Jos. Puț forat, 70 m adâncime, IL/S (val.=6.044.646 lei), echipat cu pompă submersibilă HEBE (anul 1983, val=96.652 lei)". c) se completează cu pozițiile 488 - 510 conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre. ... 4
HOTĂRÂRE nr. 1.975 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164763_a_166092]
-
21 la prezenta hotărâre. ... 40. La anexa nr. 41 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Hulubești" se abrogă următoarele poziții: 56, 57, 58, 59,60. 41. La anexa nr. 42 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Iedera" se abrogă următoarele poziții: 118, 119, 120. 42. La anexa nr. 43 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei I.L. Caragiale": a) se abrogă următoarele poziții: 60, 61; ... b) se modifică și/sau se completează, după caz următoarele poziții
HOTĂRÂRE nr. 1.975 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164763_a_166092]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Șopotu Nou, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Șopotu Nou, potrivit anexei nr. 1.16, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În câmpul superior, roșu, un vrej de iederă însoțit dreapta-stânga de două cununi de spice, totul de aur. În câmpul inferior, de azur, pe o terasă neagră, un cal de argint, liber, în galop, spre dreapta. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162908_a_164237]
-
În câmpul inferior, de azur, pe o terasă neagră, un cal de argint, liber, în galop, spre dreapta. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Cununile de spice semnifică bogăția zonei. Iedera este simbolul perenității și al belșugului, al renașterii și al veșnicei reîntoarceri, care se leagă de speranțele oamenilor locului. Calul de argint, liber, fără frâu sau șa, în galop, este simbolul unui nou început și al încrederii. Coroana murală cu
HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162908_a_164237]
-
Orașe integral în zona montană -1 1. Fieni Orașe parțial în zona montană -1 1.Pucioasa - cu 3 localități componente: Malurile, Bela, Diaconești Comune integral în zona montană -14 1. Bezdead 2. Buciumeni 9. Runcu 3. Cândești 10. Tătărani 4. iedera 11. Valea Lungă 5. Ludești 12. Vârfuri 6. Moroeni 13. Vișinești 7. Pietroșița 14. Vulcana Băi 8. Pucheni Comune parțial în zona montană - 2 1. Bărbulețu - cu 2 sate componente: După Deal, Pietrari 2. Voinești - cu 2 sate componente: Gemenea -Brătulești
ORDIN nr. 328 din 18 mai 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
Orașe integral în zona montană -1 1. Fieni Orașe parțial în zona montană -1 1.Pucioasa - cu 3 localități componente: Malurile, Bela, Diaconești Comune integral în zona montană -14 1. Bezdead 2. Buciumeni 9. Runcu 3. Cândești 10. Tătărani 4. Iedera 11. Valea Lungă 5. Ludești 12. Vârfuri 6. Moroeni 13. Vișinești 7. Pietroșița 14. Vulcana Băi 8. Pucheni Comune parțial în zona montană - 2 1. Bărbulețu - cu 2 sate componente: După Deal, Pietrari 2. Voinești - cu 2 sate componente: Gemenea -Brătulești
ORDIN nr. 321 din 5 august 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
Belciugatele, Budești, Călărași, Chirnogi, Frumușani, Fundulea, Gălbinași, Gurbănești, Herăști, Ileana, Nana, Oltenița, Plătărești, Sărulești, Sohatu, Șoldanu, Tămădău Mare, Valea Argovei, Vasilați Județul Dâmbovița - localitățile: Aninoasa, Bălciurești, Băleni, Brănești, Bucșani, Cojasca, Comișani, Conțești, Cornățelu, Crângurile, Dărmănești, Dobra, Gura Ocniței, I.L.Caragiale, Iedera, Moreni, Morteni, Poiana, Răcari, Sălcioara, Târgoviște, Ulmi, Vlădeni Județul Giurgiu - localitățile: Adunații-Copăceni, Bolintin-Vale, Bucșani, Bulbucata, Buturugeni, Călugăreni, Clejani, Comana, Florești-Stoenești, Frătești, Găișeni, Ghimpați, Goștinari, Greaca, Iepurești, Isvoarele, Lețca Nouă, Malu, Mihai Bravu, Mihăilești, Mârșa, Ogrezeni, Oinacu, Putineiu, Schitu, Sângureni, Stănești
ORDIN nr. 348 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187482_a_188811]