3,926 matches
-
garantează?”. Neîncrederea lui căpătă imediat și un alt argument: „Nu mă întorc deocamdată. Căci trenurile din Occident trec mai întâi pe la Moscova și apoi ajung la București”. După această ultimă încercare de aducere acasă a mitropolitului surghiunit Visarion Puiu, fostul ierarh a mai trăit șase ani. Cu trei ani înaintea lui se stinse din viață și prietenul său, scriitorul. Faptul că lângă Mănăstirea Neamț spiritele celor doi români iluștri tutelează același muzeu memorial, e o idee inspirată, menită să inducă vizitatorului
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
dăruite de patriarhul Partenie pentru bunăvoința domnitorului Vasile Lupu care a cheltuit mai mult de 300 pungi cu aur în contul datoriei Patriarhiei față de turci. La data de 26 decembrie 1888, cinstitele sale moaște se aflau în paraclisul Catedralei Trei Ierarhi in Iași și peste noapte, rămânând din greșeală aprinsă o lumânare în sfeșnicul de lângă racla de lemn a sfintei, incendiul s-a extins prefăcând totul în scrum, mai puțin moaștele sfintei salvate printr-o minune a lui Dumnezeu. Sfânta Parascheva
SF. CUVIOASA PARASCHEVA DE LA IAŞI de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352452_a_353781]
-
Moldovei. A fost canonizată în 28 februarie 1950 când vremurile nu erau deloc favorabile unei astfel de manifestări iar generalizarea cultului său a fost proclamată solemn la data de 14 octombrie 1955 în Catedrala mitropolitană din Iași, în prezența unor ierarhi români dar și din Bulgaria și din Rusia. Referință Bibliografică: 14 octombrie: Sf. Cuvioasa Parascheva de la Iași / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1018, Anul III, 14 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile
SF. CUVIOASA PARASCHEVA DE LA IAŞI de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352452_a_353781]
-
2007-2008; Între anii 2002-2010 s-a zidit Casa Rada (Casa parohială, Casă de prăznuire, Bibliotecă, Arhivă) care a fost sfințită la 16 mai 2010, de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan; eu am primit rangul de Iconom Stavrofor, ca semn al aprecierii Ierarhului. Condeiul, aparatul de filmat au avut până acum un periplu prin fața frumuseților de la Vaduri? În spațiul generos al bisericii „Sf. Treime” Vaduri au fost filmate zeci de emisiuni „Cuvânt Bun”, avînd ca invitați oameni de cultură, preoți, medici, profesori, scriitori
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: «Vorbirea desire Biserică, Stat și Libertatea religioasă din Romania, între curs și discurs ... ». 23 Septembrie 2013, în cadrul manifestărilor religioase și culturale dedicate celei de -a XV - a prăznuiri a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul - Ocrotitorul Spiritual al Râmnicului, am participat la Centrul Cultural Spiritual « Sfântul Antim Ivireanul » din municipiul Râmnicu Vâlcea, cu referatul intitulat: « Sfântul Ierarh Antim Ivireanul și folosul, participarea sau impactul creștinilor ortodocși români în Uniunea Europeană ». 28 Septembrie 2013, am
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]
-
Septembrie 2013, în cadrul manifestărilor religioase și culturale dedicate celei de -a XV - a prăznuiri a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul - Ocrotitorul Spiritual al Râmnicului, am participat la Centrul Cultural Spiritual « Sfântul Antim Ivireanul » din municipiul Râmnicu Vâlcea, cu referatul intitulat: « Sfântul Ierarh Antim Ivireanul și folosul, participarea sau impactul creștinilor ortodocși români în Uniunea Europeană ». 28 Septembrie 2013, am participat în municipiul Pitești, județul Argeș, la al XIII - lea Simpozion « PERT » - « Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură », unde am susținut studiul cu tema: « Despre
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]
-
Condrița, din nordul Basarabiei, în vecinătatea căreia s-a născut la 2 aprilie anul 1922 și a crescut. Ulterior a fost viețuitor al Mănăstirii Căldărușani iar apoi elev seminarist la Mănăstirea Cernica de lângă București, unde a fost, permanent, aproape de Sfântul Ierarh Calinic - Ocrotitorul spiritual al mănăstirii - care-i adăpostește sfintele sale moaște!... După desființarea acestei școli este transferat la Seminarul Central din București iar ultimul an îl va urma la Seminarul Teologic din Chișinău. Întorcându-se în București, între anii 1943
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
acea mișcare, de umilințele la care au fost supuși liderii ei și de refuzul Bisericii Ortodoxe de a se implica în susținerea revendicărilor lor democratice. Și în Kiev - la fel ca aproape un sfert de veac în urmă în București - ierarhii bisericilor ortodoxe susțineau fățiș politica președintelui, acuzându-i pe manifestanți că sunt manipulați de dușmanii occidentali sau spunând că se țin departe de jocurile politice. Doar greco-catolicii hotărâse să fie alături de popor, lăsând deschise bisericile 24 de ore din 24
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
Văzuse la televizor masacrul din piața Maidan, ocuparea Crimeei, luptele din vestul Ucrainei, iar aceste fapte produceau îngrijorare tuturor locuitorilor comunei. Au început să strângă bani pentru a-i plăti deplasările pe la diverse episcopii pentru a-i convinge pe înalții ierarhi să se desolidarizeze public de comuniști. Alegerile pentru președinția României se apropiau și Vichentie era conștient de miza lor pentru estul Europei. Vedea sondajele în care candidatul comuniștilor era favorit, dar știa că ele sunt false, publicate pentru a induce
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
cu asta câteodată pricină de poticnire. Îi era la fel de drag să zică vorba bună țigăncii din parcarea Mănăstirii Voroneț, sau politicianului de cel mai înalt rang, sau bogătașului care nu își ținuse făgăduiala, sau celui ce și-o ținuse, sau ierarhului, sau duhovnicului închis de comuniști mai mult ca el, sau intelectualului dezamăgit în sinea lui că dialogului i se refuzau posibilele subtilități, sau deghizatului securist înmuiat ori neînmuiat încă de radiațiile nenumite ale părintelui, sau vameșului, sau desfrânatei, sau lunatecului
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
de Mare Vânător, conform ighemonicului stabilit în urmă cu cinci sute de ani, și încins cu vestita spadă istorică, denumită încă de pe vremea cruciadelor, Eterna Biruință. Își ocupă locul în capul mesei, se intonă un scurt Te Deum, apoi Marele Ierarh binecuvântă adunarea și închină o scurtă rugăciune pentru izbândă și glorie. Oaspeții ridicară paharul ritual cu vin roșu, în cinstea Maiestății Sale, rostiră într-un glas Marele Jurământ Solemn al Cavalerilor și, abia apoi, au ieșit, răspândindu-se, după regulile
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
din dos, dar ce mai contează! Marele Drapel fu coborât în bernă și un Înalt Decret băgă toată suflarea în doliu. Însă treburile regatului necesitau veghe continuă... În uriașul birou al Marelui Șambelan erau adunați: Marele Armaș, Marele Vistiernic, Marele Ierarh și Marele Spion Regal. Toți cu figuri cernite, cu ochii înlăcrimați. Făceau parte din aceeași familie, o familie devotată de secole Casei Regale și Marii Dinastii. Primul vorbi, conform protocolului, Marele Șambelan: - Dragii mei, suntem, iată, în aceste clipe, laolaltă
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
mai dragă! Nu prea mai asculta nici el de bunele noastre sfaturi, iar acum fii-su, hop și el! Mdaaa... falnici bărbați, dar cam puțintei la minte... Eh, asta este, acum! Să trecem însă la treburile noastre! - Prea-sfinția ta Mare Ierarh ce vor face iubita noastră doamnă și prințul după ce vom trece cu toții de marea durere ce ne-ncearcă? - Prea-vrednice Mare Șambelan iubita noastră doamnă și stăpână este încă răpusă de tristețe și, în mare durerea ei, a scris rudelor din
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
este vrednic de o asemenea mare răspundere. Să luăm în calcul pe iubitul nostru prinț, desemnat, tot de noi, coregent încă de acum un an, sau să mai chibzuim... - Mărite și iubite văr al nostru, rosti cu glasu-i cald Marele Ierarh, prea iubitul nostru prinț este, sunt convins de asta, un tânăr de mare viitor, dar cam fraged încă, la cei douăzeci de anișori ai săi, pentru a-și lua pe umeri o asemenea povară. Ca să nu mai vorbesc de dreptul
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
nu... Voia Domnului este mai presus de toți și toate, iară noi nu putem decât să ne supunem ei!... - Prea cinstite Mare Vistiernic, crezi domnia ta că țara își poate permite cheltuielile aferente pregătirii moștenitorului, așa cum bine ne-a luminat Marele Ierarh? - Am întocmit acum un plan de susținere logistică a propunerii și pot să vă raportez, prea-înalte cumnate, că, dacă vindem hainele, caii, armele de preț, covoarele, casele amantelor, bijuteriile și completăm cu ceva sume din caseta regală, vom avea suficient
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
Publicat în: Ediția nr. 673 din 03 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cu deosebit respect vă facem cunoscut că adunăm texte cuprinzând amintiri despre regretații mitropoliți ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, BARTOLOMEU (VALERIU) ANANIA și NESTOR VORNICESCU în vederea publicării unui volum. Acești înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române s-au impus în peisajul eclesiastic și cultural românesc cu competență, cu demnitate și cu mult tact pastoral. Au cunoscut și au fost cunoscuți de foarte mulți oameni din țară și străinătate. Știau să cultive prietenii
AMINTIRI DESPRE TITANI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351253_a_352582]
-
de teatru, prin predicile și meditațiile lor, prin conferințele și comunicările de la reuniunile bisericești și științifice din țară și din străinătate, prin puzderia de biserici și mânăstiri care s-au construit, s-au renovat în vremea păstoririi lor, acești înalți ierarhi și-au pus amprenta pe hronicul neamului românesc, au reușit să constituie un reazim al speranței de mai bine. Au plecat dintre noi, dar o parte din sufletul lor a rămas risipit în paginile scrise, în înregistrările audio și video
AMINTIRI DESPRE TITANI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351253_a_352582]
-
culese de la cei ce i-au cunoscut, socotind că în felul acesta îmi fac o datorie de conștiință față de cei comemorați, dar și față de cultura românească. Apelez și la Domniile-Voastre, rugându-vă ca în cazul în care ați cunoscut acești ierarhi și socotiți că vă leagă niște amintiri, care să le zugrăvească personalitatea, trăsăturile sufletești și intelectuale, rafinamentul comportamentului în variate împrejurări și tot ceea ce socotiți Dumneavoastră că ar putea ajuta la reconstituirea portretului lor, să mi le trimiteți pentru a
AMINTIRI DESPRE TITANI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351253_a_352582]
-
va împuțina în țara noastră spre îngrășarea vițelului de aur al societății de consum. Pe de o parte salut vizita PF Daniel la Liturghia arhierească de Sf. Nicolae de la Catedrala Ortodoxă și participarea la inaugurarea Muzeului Mitropoliei Clujului, ideea marelui ierarh IPS Anania, un lăcaș de patrimoniu pe harta spirituală și turistică esențială a municipiului nostru. Pe de altă parte nu am înțeles acceptarea de către PF Daniel, prin preparative îndelungate de dinainte de vizita patriarhală în oraș, să primească titlul de Doctor
VIZITA PF DANIEL LA CLUJ ÎNTRE CREDINŢĂ ŞI POLITICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351381_a_352710]
-
tinerii elevi-seminariști, studenți-teologi, preoți și călugări, ajutându-i pe foarte mulți dintre ei prin recomandările și sfaturile pe care le-a dat fiecăruia în parte, ori de câte ori a fost solicitat... Colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor personalități culturale, profesori și ierarhi, îndrumător a multor studenți și doctoranzi, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe organisme de specialitate din țară și de peste hotare, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
de specialitate din țară și de peste hotare, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit... Mi-aduc aminte că a fost prima prohodire a unui distins ierarh și slujitor al Bisericii la care am participat, și care m-a impresionat profund datorită atmosferei de reculegere, decenței și sobrietății în care s-a desfășurat... Cu alte cuvinte, noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut Marți - 14
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
Marți - 14 Iulie 1992, în Catedrala Episcopală - Biserica cu Lună din municipiul Oradea - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre marii cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere, apreciere și recunoaștere națională și internațională ... Ne aducem aminte cu multă emoție de Arhiereul Vasile Coman ca de un „Părinte” care a însumat
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
încredințați și le-a înțeles nevoile spirituale, spre a se face apoi cu înțelepciune „tuturor toate”, „cu timp și fără timp”; motiv pentru care, m-am dus cu gândul regretului, al prețuirii și al recunoștinței - la slujba înmormântării acestui mare ierarh, teolog și cărturar al Bisericii noastre românești, promotor și apărător al valorilor culturii și spiritualității noastre, atât în țară cât și dincolo de granițele ei ... uitându-mă cum destul de mulți din membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte aflându
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
obiectelor bisericești cu valoare istorică și patrimonială...”; așadar au venit să-l prohodească, alături de marea mulțime de credincioși, oameni de cultură, reprezentanți ai celorlalte culte și nu în ultimul rând, ai autorităților civile și militare, centrale și locale; unii dintre ierarhi fiindu-i colegi și colaboratori în diferitele comisii și structuri ale Bisericii, cum ar fi tocmai Părintele Patriarh Teoctist - care-l cunoștea încă de pe vremea când era preot și protopop la Brașov; apoi marele cărturar și teolog învățat - Mitropolitul Antonie
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]