1,501 matches
-
Mihaela Albu Definit de Virgil Ierunca drept „un cărturar, un ziarist și o conștiință”i, Mircea Popescu și-a legat numele nu numai de activitatea de profesor la Roma, de cea de traducător din literatura română în italiană - de la poezie populară la Blaga sau Cioran -, de
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
menținerea relațiilor și chiar pentru întărirea prieteniei în timp. Un exemplu concludent este corespondența întreținută de-a lungul vremii între Mircea Popescu și unii dintre cei mai importanți intelectuali români din exil - de la Mircea Eliade la Alexis Macedonski, de la Virgil Ierunca ori Vintilă Horia la Dinu Adameșteanu, Horia Stamatu George Uscătescu ș.a. Deținem o mare parte dintre aceste scrisori (inedite) grație soției unuia dintre fiii lui Mircea Popescu, doamna Irina Coleș- Popescu. Cunoscându-l direct, ea îl caracterizează pe destinatarul mesajelor
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
Ovidiu de la Constanța, în vederea congresului (celebru de acum) dedicat poetului latin, preocupat însă și de corectitudinea articolelor sale publicate în Revistă... sau Vintilă Horia, din ale cărui scrisori se deduce ușor dorul de țară, precum și activitatea sa cultural-științifică; prietenul Virgil Ierunca se dovedește un cititor și un colaborator activ al publicației de care se îngrijește Mircea Popescu, asemeni lui Mircea Eliade, care îi detaliază reușitele ori neîmplinirile Revistei, îi dă sfaturi pentru viitor și, mai presus de toate, colaborează cu nuvele
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
Eliade P.S. Știi că am fost numit doctor honoris causa de către Yale University? Ai primit Amintiri? Dacă acest articol sosește prea târziu pt. a apărea în numărul viitor, înapoiază- mi-l ca să-l public aiurea.viii Mircea Note i Virgil Ierunca, Subiect și predicat, Ed. Humanitas, 1993, p. 57. ii v. „MIRCEA (Amintiri de familie relatate de doamna Simona Coleș-Popescu)”, în vol. - în curs de apariție la editura Muzeului Literaturii Române - Mircea Popescu, un cărturar, un ziarist și o conștiință. Studiu
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
Muzeului Literaturii Române - Mircea Popescu, un cărturar, un ziarist și o conștiință. Studiu introductiv, note și comentarii de Mihaela Albu și Dan Anghelescu. iii Revista scriitorilor români. (În calitate de redactor al Revistei, Mircea Popescu reușise să facă din aceasta, așa cum Virgil Ierunca aprecia într-un interviu inclus în volumul său memorialistic Trecut-au anii, „o publicație a tuturor tendințelor culturale și estetice din exil”. Și tot Ierunca își amintește: „M-am îngrijit, împreună cu Mircea Popescu, de la Roma, de apariția Revistei scriitorilor români
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
scriitorilor români. (În calitate de redactor al Revistei, Mircea Popescu reușise să facă din aceasta, așa cum Virgil Ierunca aprecia într-un interviu inclus în volumul său memorialistic Trecut-au anii, „o publicație a tuturor tendințelor culturale și estetice din exil”. Și tot Ierunca își amintește: „M-am îngrijit, împreună cu Mircea Popescu, de la Roma, de apariția Revistei scriitorilor români, editată de Societatea Academică Română, animată de Monseniorul Octavian Bârlea, cu sprijinul Vaticanului, societate care, mai ales la început, a avut o activitate destul de rodnică
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
mai ales la început, a avut o activitate destul de rodnică. (În ce privește Revista scriitorilor români, care mai apărea până în anul trecut, am părăsit-o după moartea lui Mircea Popescu, deoarece numai titlul mai rămăsese din ceea ce își propusese să fie.”( V. Ierunca, Trecut-au anii, ed. Humanitas, 2000, pp. 371-372). iv Mira Simian Baciu (1920-1978), născută la Râmnicu Vâlcea, a fost soția poetului Ștefan Baciu, stabilindu-se cu acesta întâi în Brazilia și apoi în SUA, Hawaii. A colaborat cu proză și
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
Miron R. Paraschivescu destulă dinamită, după cum arătam în dosarul cazului Arghezi din pomenita carte. Apărut postum, în ediția primă, la cinci ani după moartea autorului său (și la aproape nouă ani de când Miron Radu Paraschivescu își încredința manuscrisul lui Virgil Ierunca), cunoaște, în ediția românească, o formă îmbogățită și îmbunătățită de autor, spun editorii, deși, încă nu este vorba de o ediție integrală, căci mai există ,un număr important de însemnări disparate (...) pe care nu le-am luat în considerare"(p.
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
-nțelege că jurnalul este și un document al vremii: despre cutremurul din 1940, despre legionari, dar mai ales despre atmosfera și colegii de la Timpul, unde lucra (și semna cu pseudonimul Paul Scorțeanu), despre grupul de la Albatros (Tiberiu Tretinescu, Virgil Untaru (Ierunca), Geo Dumitrescu, ,poet până-n vârful unghiilor", Marin Preda, Stelaru, T. Bărbulescu ș.a.), cu toți talentați și îndrăgiți: ,care mai de care poet (...) cu un munte de tinerețe în ei. îi iubesc și îi admir". Jurnalul anilor 1944-1948 dezvăluie câteva obsesii
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
perspectivă, reflectînd măcar ceva din figura momentului istoric și chiar, de e cu putință, aproximînd ce va urma. Lucruri de care pare a fi conștient Al. Cistelecan, ca autor al volumului 15 dialoguri critice (cu Ion Negoițescu, Mircea Zaciu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Lucian Raicu, Gheorghe Grigurcu, Pavel Chihaia, Virgil Nemoianu, H.-H. Patapievici, Gabriel Dimisianu), text miezos, atractiv, care, deși datînd în bună parte de mai mult de un deceniu, își păstrează prospețimea. Dintr-un punct de vedere, declară criticul
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
unor viruși extraliterari, de un proiect malefic căruia literatura română i-a căzut victimă timp de cîteva decenii", fie de un idealism consecvent pe care însă istoria recentă l-a dejucat într-un mod impredictibil precum cel al lui Virgil Ierunca reclamînd Uniunii Scriitorilor să excludă din rîndurile membrilor săi pe toți "colaboraționiștii declarați": Nu e adevărat că lipseau criteriile. Numai cine le relativizează pînă la absurd se teme de netemeinicia lor. Nu era nevoie să se ajungă la excesele din
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
mentalitatea defetistă, refuzînd bunăoară o insidioasă preconcepție (amuzant așezată la antipodul ideologiei comuniste), care a devenit, intempestiv, o emblemă a postideologiei, și anume "puritatea" esteticului. Adică, vezi Doamne, "abaterea" esteticului de la anomaliile socio-politice care au produs propriile sale anomalii oportuniste. Ierunca dixit: "Trăirea sub totalitarism ne ajută - dintr-o minimă igienă a memoriei - să îngropăm gîlceava dintre estetic și etic. Arta pură este deja o amintire retorică pînă și în Occident, unde moda înlocuiește uneori - din confort - principiile. La noi, măreția
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
cu impuritatea ei. Există însă o rigoare a acestei impurități secunde". "Rigoare" care obligă la depășirea unei adeziuni doar formale la responsabilitatea revizuirilor, la efectuarea lor prin nominalizări, analize, sancțiuni pe materia cazurilor concrete. Spre a relua cuvintele lui Virgil Ierunca, la ștergerea dîrelor "oricăror fetișisme moștenite, de la autocenzură pînă la sfială". Unul din repondenții care nu ezită a-și sufleca mînecile și a purcede la treabă e Virgil Nemoianu: "Tot, dar absolut tot, trebuie recitit cu un ochi proaspăt, fără
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legăturile de adîncime, infra-raționale, dintre comunismul românesc (și nu numai) și variile încarnări ale fascismului. Cînd regimul comunist a îmbrățișat temele, fantasmele și obsesiile extremei drepte interbelice, făcîndu-le ale sale, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au scris pagini magistrale despre geneza a ceea ce mai tîrziu am diagnosticat drept barocul fascisto-comunist." (p. 5) Despre corespondența subterană dintre cele două totalitarisme, Monica Lovinescu nu avea nici un dubiu. Le privea ca pe fețele aceleiași monede și ca pe
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
redă opiniile Monicăi Lovinescu, pe cele proprii le lasă deoparte. Mai rar o asemenea detașare în alcătuirea unei antologii. Tocmai de aceea ultimul cuvînt i se cuvine: "țin să amintesc aici că Monica Lovinescu a făcut parte, ca și Virgil Ierunca, din Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste. Nu a fost cîtuși de puțin o prezență formală, cum au sugerat unii și alții, mobilizați de dezolante patimi subiective. Prin Mihnea Berindei, unul dintre cei mai activi membri ai Comisiei, am ținut
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
mobilizați de dezolante patimi subiective. Prin Mihnea Berindei, unul dintre cei mai activi membri ai Comisiei, am ținut mereu legătura cu ea. Monica Lovinescu ne- a permis să utilizăm orice idee, orice pasaj din opera ei și a lui Virgil Ierunca pentru Raportul Final. Cine îl va citi cu atenție va constata că gîndirea acestor doi mari intelectuali a fost mereu o sursă de inspirație pentru noi. Nu exagerez spunînd că Raportul, ai cărui autori au fost, a fost ultima operă
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
cu atenție va constata că gîndirea acestor doi mari intelectuali a fost mereu o sursă de inspirație pentru noi. Nu exagerez spunînd că Raportul, ai cărui autori au fost, a fost ultima operă a Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca." (p. 11) Etica neuitării inaugurează colecția "Zeitgeist" pe care Vladimir Tismăneanu o coordonează la Humanitas. Dacă așa vor fi și celelalte volume, colecția se anunță a fi una de prim rang.
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
Botta din Villon, "cu toate că e fidelă textului francez", este nimicită: "Are ceva mort, ceva de cadavru" (p. 18). Gravă nu e neaderarea lui Victor Felea la acea versiune (ale cărei mari merite precum și unele scăderi sunt răbdător examinate de Virgil Ierunca în cartea sa "Semnul mirării", Editura Humanitas, 1995), ci orientarea sa intelectuală. Aici apare întâia oară o teorie cel puțin discutabilă: " De aici rezultă, se pare, că într-o tălmăcire e mai important să redai tonul, fluxul liric, accentele specifice
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Tudorel Urian La sfârșitul anilor '80, Gelu Ionescu era una dintre vocile inconfundabile ale postului de radio "Europa liberă". Împreună cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, mai tânărul Gelu Ionescu era unul dintre principalii realizatori și animatori de emisiuni culturale (Perspective europene, Actualitatea culturală românească, atunci când era cazul intervenea pe teme de cultură și învățământ și în emisunea vedetă, Actualitatea românească). Ceea ce nu era lipsit de
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
înregistrările emisiunilor) a publicat pe parcursul anului 1983 aproape săptămînal texte în care "înfiera", cu limbaj din Cursul scurt de istorie a PCUS, postul "antiromânesc, finanțat de capitaliști" și îi ataca dur pe "agenții cosmopoliți", trădători de patrie, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Sanda Stolojan, Paul Goma, I. P. Culianu, Virgil Nemoianu și ceilalți colaboratori ai "oficinei imperialiste americane". După ce și-a vîndut ce avea și el de vînzare pe atunci - conștiința și condeiul, pe meschine privilegii, hop!, după 1989, capitalismul nu i s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
neprevăzut prin desființarea revistei după cel de-al șaptelea număr al acesteia (15 iunie 1942). Între timp, în ambianța de la "Tiparul Universitar", la nivelul grupului alcătuit din tineri aproape de aceeași vârstă (Geo Dumitrescu, Sergiu Filerot, Marin Sârbulescu, Tiberiu Tretinescu, Virgil Ierunca (Untaru), Al. Cerna-Rădulescu, Pavel Chihaia, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion ș.a.), se produsese o adevărată contagiune spirituală, o coeziune lăuntrică generată de anumite identități de idei și aspirații, în ciuda unor evenimente devenite între timp tot mai îngrijorătoare. "Dar pe noi, va
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
sau urma să tipărească volume de proză sau de poezie semnate, printre alții, de Felix Anadam (Geo Dumitrescu): Aritmetică, Dimitrie Stelaru (Trecere), Marin Preda (Măritiș), Ștefan Popescu (Poezia trubadurilor), Ben Corlaciu (Pelerinul serilor), D. Bărbulescu (Oameni în beznă, nuvele),Virgil Ierunca (Relief, excursii critice), Sergiu Ludescu (Mircea Tiriung) cu volumul Stins (poeme), Tiberiu Tretinescu (Vergu Ocu, schițe), Marin Sârbulescu (Orbul de aur, ,poeme) și Ion Schinteie, cu un studiu despre Jean Gion, precum și antologia Poezia tânără românească dintre 1935-1942. Sergiu Filerot
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
care se cuvine a avea o substanță critică, "nu e de-a cerceta obiectiv probleme impuse din afara spiritului nostru, ci de-a crea puncte de vedere din care să iasă structuri acceptabile". De la G. Călinescu la I. Negoițescu și Virgil Ierunca, de la Nicolae Manolescu, Mircea Martin și Eugen Simion la Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu, Mircea Iorgulescu, Alex Ștefănescu, Al. Cistelecan, Octavian Soviany și la echipa celor mai recenți comentatori din paginile României literare, critica noastră actuală se revendică de la principiul esteticului
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
Aron Cotruș, Vintilă Horia, Constantin Virgil Gheorghiu, Ștefan Baciu, Horia Stamatu, George Uscătescu, Alexandru Ciorănescu, George Ciorănescu, Alexandru Busuioceanu, Pamfil Șeicaru. S-a scris și s-a vorbit mult în ultima vreme, pe bună dreptate, despre Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. A fost regăsit și recuperat tocmai din Peru Grigore Cugler, un prozator urmuzian, și integrat în zona avangardei. Gherasim Luca, activând la Paris, este de asemenea important în contextul postavangardist al exilului. Alte nume și opere au rămas aproape necunoscute
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
se putea "pierde" cînd cineva se afla în afara granițelor sau că i s-ar fi putut retrage În SRS ne întîmpină numeroase articole dedicate scriitorilor români din exil precum Ion Caraion, E. M. Cioran, Mircea Eliade, Paul Goma, Eugen Ionescu, Virgil Ierunca, Mircea Iorgulescu, Monica Lovinescu, Gabriela Melinescu, Bujor Nedelcovici, Ion Negoițescu, Dorin Tudoran, Mihai Ursachi, Matei Vișniec etc. Evident că numărul lor este mult mai mare ( astfel ar fi putut figura aici și alți literați semnificativi precum Celan, Dumitru Radu Popa
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]