1,506 matches
-
de pagini (majoritatea numerelor având aproximativ 130 de pagini). Realizată în condițiile materiale modeste ale exilului și purtând subtitlul „Metafizică și poezie”, C. de d. are chiar aspectul unor mari caiete cu filele capsate și textul multiplicat. Redactori sunt Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței. Fără a formula un manifest-program, într-un text care deschide C. de d. este relevată atitudinea publicației, ce refuză categoria politicului: „Caietele acestea sărace apar fără un «cuvânt de început» pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
importante ale scrisului românesc. Cel mai întins spațiu este acordat poeziei originale a exilului. Publică versuri C. Amăriuței, Al. Busuioceanu, Ștefan Baciu, Antoaneta Bodisco, Victor Buescu, N. Caranica, Ioan Cușa, I. G. Dimitriu, N. A. Gheorghiu, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Leonida Mămăligă (L. M. Arcade), I. Negru, M. Niculescu, I. Pârvulescu, Vasile Posteucă, Yvonne Rossignon, Horia Stamatu, C. Tacu, V. Țâră, I. Velicu. Sunt publicate, de asemenea, traduceri în limba franceză ale unor poeme de T. Arghezi, L. Blaga, V.
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
străini ori aspecte ale literaturii contemporane. Al. Busuioceanu investighează opera lui Joë Bousquet, „unul din spiritele cele mai incandescente” ale literaturii franceze din al doilea sfert de veac XX; un demers critic, nu lipsit el însuși de poezie, dedică Virgil Ierunca universului arghezian: „Dumnezeu e vecinul lui Arghezi și Arghezi, cu uneltele lui de vecie, dă vecinului ce este al vecinului. E atâta voință de spiritualitate în pagini și atâta har în litere, că totul apare ca o altă modalitate de
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
Dumnezeu e vecinul lui Arghezi și Arghezi, cu uneltele lui de vecie, dă vecinului ce este al vecinului. E atâta voință de spiritualitate în pagini și atâta har în litere, că totul apare ca o altă modalitate de absolut.” Virgil Ierunca remarcă totodată: „Operele complete ale lui Tudor Arghezi nu se completează cu adevărat decât acum și la el acasă; el adaugă pentru o ediție a onoarei - mai definitivă și mai grăitoare - tăcerea lui” (articolul este publicat în 1951). C. de
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
texte literare, precum și ample bibliografii și consemnări de apariții editoriale. Materia revistei este structurată în mai multe rubrici permanente. „Povestea vorbei”, dedicată cu precădere liricii, publică versuri ale marilor creatori români, însoțite de câte un scurt comentariu al lui Virgil Ierunca asupra fiecărui autor (Tudor Arghezi, Rugăciune, I. Barbu, Riga Crypto, V. Voiculescu, Pământ înrămat în patru mari ape). „O seamă de cuvinte” cuprinde fragmente de lucrări sau eseuri istorice și filosofice (Vasile Pârvan, Anaxandros, Nae Ionescu, Tristia, C. Noica, Pe
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
mari ape). „O seamă de cuvinte” cuprinde fragmente de lucrări sau eseuri istorice și filosofice (Vasile Pârvan, Anaxandros, Nae Ionescu, Tristia, C. Noica, Pe marginea învățăturilor lui Neagoe Basarab, Dan Botta, Spiritul dramei ș.a.). „Carte de citire”, susținută de Virgil Ierunca, este o rubrică de incisive comentarii critice cu privire la opera unor personalități ale culturii universale (W. Faulkner, Karl Barth, Karl Jaspers, Maurice Merleau-Ponty, René Daumal, Maurice Blanchot). „Cronica” și „Cronica poeziei”, semnate de Mihai Niculescu, Virgil Ierunca, Al. Busuioceanu, I. Cristu
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
citire”, susținută de Virgil Ierunca, este o rubrică de incisive comentarii critice cu privire la opera unor personalități ale culturii universale (W. Faulkner, Karl Barth, Karl Jaspers, Maurice Merleau-Ponty, René Daumal, Maurice Blanchot). „Cronica” și „Cronica poeziei”, semnate de Mihai Niculescu, Virgil Ierunca, Al. Busuioceanu, I. Cristu, N.A. Gheorghiu, Monica Lovinescu, consemnează, de cele mai multe ori, apariții editoriale românești din exil, dar și reprezentații teatrale (Virgil Ierunca, O scrisoare pierdută, la Théâtre de Poche; M. Tăcutu, Les Chaises de E. Ionesco, la teatrul Lancry
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
Karl Jaspers, Maurice Merleau-Ponty, René Daumal, Maurice Blanchot). „Cronica” și „Cronica poeziei”, semnate de Mihai Niculescu, Virgil Ierunca, Al. Busuioceanu, I. Cristu, N.A. Gheorghiu, Monica Lovinescu, consemnează, de cele mai multe ori, apariții editoriale românești din exil, dar și reprezentații teatrale (Virgil Ierunca, O scrisoare pierdută, la Théâtre de Poche; M. Tăcutu, Les Chaises de E. Ionesco, la teatrul Lancry din Paris etc.), expoziții, noutăți ale librăriilor franceze. „Bibliografia” înregistrează, în special, scrieri filosofice publicate în Franța și deosebit de bogata activitate editorială a
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
O. Papadima, „Endymion”, G, 1937, 5; G. Călinescu, „Endymion”, ALA, 1937, 858; Mihail Chirnoagă, Medalioane lirice: Vintilă Horia și Ovid Caledoniu, „Pământul”, 1938, 184; Dan Petrașincu, „Vrăjitorul apelor”, VAA, 1942, 465; Pompiliu Constantinescu, „Endymion”, „Vrăjitorul apelor”, VRA, 1942, 660; Virgil Ierunca, „Vrăjitorul apelor”, TIL, 1942, 866; Ion Șiugariu, „Vrăjitorul apelor”, RFR, 1942, 8; Ulysse, Catalog, „Tribuna poporului”, 1944, 37; Const. Ciopraga, „Pasărea de foc”, CRC, 1973, 46; Al. Raicu, Ovid Caledoniu, RL, 1974, 4; Micu, Scurtă ist., II, 11, 48; Dicț
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
1949), George Ciorănescu îi publică o plachetă. Un prim volum de poeme scrise în limba română, organizate de autor pe cicluri, este tipărit la Paris, tot în 1963, într-o antologie, Fructul de a trăi, îngrijită și prefațată de Virgil Ierunca. Poezia lui B. este, în prima ei fază din anii interbelici, una de sorginte profund intelectuală, accentuând un anume vitalism de factură nietzscheană, ceea ce o apropie mult de sugestiile expresioniste și de modelul, modelator în acest caz, al Poemelor luminii
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
examenului metafizic în căutarea rosturilor unui destin individual, dar și istoric. Nu întâmplător ciclul inițial al versurilor din exil este cel al definirii Zodiilor (1947). Departe de a se deda doar „jocului și exercițiului poetic”, cum s-a spus (Virgil Ierunca), B. scrie o poezie de meditație metafizică. El descifrează peste tot „semne”, căutând să prindă înțelesul magic al destinului: „Dar tu nu ești pe cerul meu/ zadarnic stelele colind/ Doar gheara ta cum calcă greu/ în jungla inimii o simt
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
începe din nou” - cum se intitulează de altfel un ciclu de poeme datând din 1956 - transformă întunericul hărăzit în așteptare pentru o altă rodnică naștere. Poezia scrisă în spaniolă de B., mai ales cea din Poemas patéticos - după cum remarca Virgil Ierunca în 1949 - dă la iveală și o altă dimensiune lirică, aproape deloc vizibilă în versurile românești: cea sentimentală, dominată până la obsesie de plăsmuirea fantasmatică a femeii ideale, „descinsă de pe tărâmul florilor de zăpadă” (aluzie la un tulburător eveniment biografic). E
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
1949; Don Juan Valera y Lucia Paladi, Madrid, 1952; Proporción de vivir, Madrid, 1954; Utopia getică, Madrid, 1954; Opt poeme din ciclul „Nenumita lumină”, tr. George Ciorănescu, introd. Al. Ciorănescu, Paris, 1963; Fructul de a trăi, îngr. și pref. Virgil Ierunca, Paris, 1963; Scrieri despre artă, tr. Oana Busuioceanu, îngr. Th. Enescu și Victor Ieronim Stoichiță, pref. Ion Frunzetti, București, 1980; Zamolxis sau mitul dacic în istoria și legendele spaniole, îngr. Dan Slușanschi, cu o evocare de Eugenio Battisti, București, 1985
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
pref. C. Popescu-Cadem, București, 2001; Un roman epistolar al exilului românesc. Corespondență (1942-1950), tr., îngr. și introd. Liliana Corobca, București, 2003. Traduceri: Rabindranath Tagore, Naționalismul, pref. Nichifor Crainic, București, 1923; Walt Whitman, Poeme, introd. trad., București, 1925. Repere bibliografice: Virgil Ierunca, Alexandru Busuioceanu, „Caete de dor” (Paris), 1955, 9; Mircea Eliade, Amintiri despre Alexandru Busuioceanu, „România” (New York), 1961, 57; Vintilă Horia, Poetul Alexandru Busuioceanu, „România” (New York), 1961, 57; George Ciorănescu, La moartea lui Alexandru Busuioceanu, „România” (New York), 1961, 57; Pamfil Șeicaru
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
Busuioceanu, „România” (New York), 1961, 57; Pamfil Șeicaru, Alhimia exilului: Alexandru A. Busuioceanu, „Le Courrier roumain”, 1961, 199-200; Mircea Popescu, In memoriam: Alexandru Busuioceanu, „Revista scriitorilor români” (München), 1962, 1; George Ciorănescu, Un Poète roumain en Espagne: Alexandre Busuioceanu, Paris, 1962; Ierunca, Subiect, 23-31; Ierunca, Semnul, 52-56; Dicț. scriit. rom., I, 408-410; Nicolae Florescu, Mărturie despre om, JL, 1997, 23-26; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 67-75; Alexandru Balaci, Un spirit emblematic, JL, 1999, 3-4; Ion Pop, Poezia lui Alexandru Busuioceanu, RL
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
1961, 57; Pamfil Șeicaru, Alhimia exilului: Alexandru A. Busuioceanu, „Le Courrier roumain”, 1961, 199-200; Mircea Popescu, In memoriam: Alexandru Busuioceanu, „Revista scriitorilor români” (München), 1962, 1; George Ciorănescu, Un Poète roumain en Espagne: Alexandre Busuioceanu, Paris, 1962; Ierunca, Subiect, 23-31; Ierunca, Semnul, 52-56; Dicț. scriit. rom., I, 408-410; Nicolae Florescu, Mărturie despre om, JL, 1997, 23-26; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 67-75; Alexandru Balaci, Un spirit emblematic, JL, 1999, 3-4; Ion Pop, Poezia lui Alexandru Busuioceanu, RL, 1999, 13-14; Dicț
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
disperare. „Anno Domini” de Florența Albu, F, 1992, 2; Lucian Raicu, Revelații dure, RL, 1993, 1; Petraș, Lit. rom., 124-126; Rodica Iulian, „Zidul martor”, APF, 1995, 11; Const. Cubleșan, „Zidul martor”, ST, 1995, 7-8; Dicț. scriit. rom., I, 31-32; Virgil Ierunca, „Zidul martor”, RL, 1996, 20; Pop, Pagini, 103-107; Ilie Constantin, Jurnale lirice și simboluri existențiale, RL, 1999, 50; Dicț. analitic, II, 10-12; Catrinel Popa, De-a fantomele, RL, 2000, 10; Aurel Rău, „Austru”, ST, 2000, 2-3; Dimisianu, Lumea, 265-268; Grigurcu
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
32-33; Ștefănescu, Prim-plan, 55-62; Cristea, Fereastra, 85-106; Rotaru, O ist., III, 542-555; Băileșteanu, Aorist, 116-119; Holban, Literatura, I, 97-107; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 5-10; Marin Mincu, De la „Flori de mucigai” la „Poemul invectivă”, RL, 1990, 6; Pop, Avangarda, 269-287; Ierunca, Românește, 127-130; Negoițescu, Ist. lit., I, 222; Mihai Cimpoi, „Basarabia, țară de pământ”, RL, 1992, 5; Aurel Rău, Bogza 85, ST, 1993, 2; Ion Bălu, Infernul existențial, ST, 1993, 3-4; Ion Vlad, Treapta întoarcerii în cosmos, TR, 1993, 38; Ion
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Blandiana, O, 1990, 12, 19; Ioan Holban, Documente ale memoriei colective, CRC, 1990, 22, 23; Diana Adamek, O poetică a predicatului, TR, 1990, 25; Ioan Holban, Proza Anei Blandiana, CRC, 1990, 30; Tania Radu, Coșmarul prin refracție, LAI, 1992, 48; Ierunca, Subiect, 115-120; George, Sfârșitul, IV, 313-322; Negoițescu, Scriitori contemporani, 38-44; Constantin, Complicitatea, 184-188; Lovinescu, Unde scurte, III, 76-80, IV, 177-178; Micu, Scurtă ist., II, 324-327; I. Sârbu, Nuvelele Anei Blandiana, CRC, 1997, 3-4; Pop, Pagini, 93-97; Dicț. analitic, I, 154-155
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
223-226; Martin, Metonimii, 367-370; Piru, Reflexe, 213-217; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 265-269; Martin, Paranteze, 161-163; Marcea, Varietăți, 197-200; Marcea, Concordanțe, 249-253; Stănescu, Jurnal, II, 206-209, III, 177-181; Piru, Critici, 89-92; Cioculescu, Itinerar, V, 463-469; Lovinescu, Unde scurte, II, 99-102; Ierunca, Dimpotrivă, 157-161; Teodor Vârgolici, Lirica lui Aron Cotruș, ALA, 1995, 28; Dicț. scriit. rom., I, 219-221; Gheorghe Grigurcu, Poezia nomenclaturii, RL, 1996, 33; Micu, Scurtă ist., IV, 126-128; Grigurcu, Poezie, I, 94-98; Popa, Ist. lit., II, 220-223, passim. T.V.
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
Manzoni”, „Synthesis”, 1974, 1; Piru, Reflexe, 49-54; Andreia Roman, Afinitățile și opțiunile unui italienist, SXX, 1977, 6; Stan Velea, Al. Balaci, LCF, 1980, 19; Dan Grigorescu, Giuseppe Ungaretti, „Carnetul bătrânului”, CNT, 1981, 29; Felea, Prezența, 145-149; Corbea-Florescu, Biografii, III, 9-23; Ierunca, Dimpotrivă, 177-181; Velea, Universaliști, 100-108; Dicț. scriit. rom., I, 151-154; Popa, Ist. lit., II, 1149-1150; Eugen Simion, Un boier al spiritului, AC, 2002, 5; Mihai Zamfir, Balaci, RL, 2002, 12. St.V.
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
753-756; Scrisori către Camil Baltazar, București, 1965; Crohmălniceanu, Literatura, II, 345-354; Piru, Ist. lit., 345-346; Mirodan, Dicționar, I, 90-98; Lovinescu, Unde scurte, I, 506-510; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 47-51, 165-167; Negoițescu, Ist. lit., I, 310-312; Lovinescu, Sburătorul, I-VI, passim; Ierunca, Dimpotrivă, 189-193; Camil Baltazar, DCS, 45-46; Dicț. esențial, 55-57; Dicț. analitic, IV, 352-354. O.I.
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
155-159; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 236; Lovinescu, Unde scurte, I, 398-399; Cristea, A scrie, 78-81; Grigurcu, Peisaj, I, 66-72; Adrian Popescu, Nicolae Balotă sau Înțeleptul în labirint, ST, 1994, 9; Ierunca, Dimpotrivă, 243-246; Pavel Chihaia, Nicolae Balotă, „Parisul e o carte”, JL, 1994, 21-24; Gheorghe Grigurcu, Nicolae Balotă sau Teoria și practica rostirii, VR, 1995, 1-2; Gheorghe Grigurcu, Meditațiile religioase ale lui Nicolae Balotă, RL, 1996, 50; Alex. Ștefănescu, Un umanist
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
în cursurile lui de la Sorbona. SCRIERI: La Génération poétique de 1860. La jeunesse de deux rives. Milieux d’avant-garde et mouvements littéraires. Leș oeuvres et leș hommes, Paris, 1971. Traduceri: Mircea Eliade, Fragments d’un journal, Paris, 1973. Repere bibliografice: Ierunca, Românește, 224-226; Ierunca, Subiect, 47-52; Lovinescu, La apă Vavilonului, I, București, 1999, 112-114, ÎI, 8, 49, 217-218; Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000, 82, 85, 102, 104, 135, 437-439; Miră Feticu, Lucian Bădescu și tristețea de a dezgropa necunoscuți
BADESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285537_a_286866]
-
de la Sorbona. SCRIERI: La Génération poétique de 1860. La jeunesse de deux rives. Milieux d’avant-garde et mouvements littéraires. Leș oeuvres et leș hommes, Paris, 1971. Traduceri: Mircea Eliade, Fragments d’un journal, Paris, 1973. Repere bibliografice: Ierunca, Românește, 224-226; Ierunca, Subiect, 47-52; Lovinescu, La apă Vavilonului, I, București, 1999, 112-114, ÎI, 8, 49, 217-218; Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000, 82, 85, 102, 104, 135, 437-439; Miră Feticu, Lucian Bădescu și tristețea de a dezgropa necunoscuți, JL, 2000, 15-18
BADESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285537_a_286866]