1,461 matches
-
își adauge propriile opinii, în exprimări nu întotdeauna "ortodoxe". "Drepturile de autor" ar putea fi totuși înlocuite de "proprietatea intelectuală" protejată de structurile instituționale; însă, devine tot mai dificil de trasat granița între protecția dreptului fundamental, stipulat încă de contractualismul iluminist, la proprietatea de orice fel și restructurarea capitalului informațional sub formă de atractori gnoseologici. Într-adevăr, acești atractori funcționează, conform definiției, ca subansamble către care converg toate spațiile vecinătăților. În cazul de față, dreptul la proprietate intelectuală în ciberspațiu ar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sus. În planul relațiilor dintre statele-națiuni și mai ales al redefinirii acestora, disoluția frontierei geopolitice tradiționale reprezintă un datum în societatea izomodernă. Refragmentarea zonală și regională, redefinirea identităților culturale, curentul multiculturalist actual și redeschiderea către cunoaștere reprezintă reîntoarceri la idealurile iluministe ale modernității timpurii care au creat din fracturări naționale state-națiune dar nu și imperii ideologice (precum ideologiile postmoderne ale secolului trecut) și care recuperează valorile tradiționale ale drepturilor omului. La fel, spiritualitatea contractualistă a Iluminismului și axiologia acestuia sunt recuperate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
precum cele ale modernității timpurii, spre reconstrucția societății cunoașterii cu scopul reformulării principiilor funcționării viabile a societății. Potrivit principiilor probabilității, reușita eforturilor morfogenetice de reformulare a setului axiologic și funcțional ale societății izomoderne ar putea eșua, la fel cum proiectul iluminist, al modernității timpurii, a condus la stări haotice, complexe, inexplicabile prin raționalitate. De unde rezultă și că: Proiectul raționalist a eșuat, cel puțin deocamdată, iar reflexivitatea modernității va trebui să arate că societatea de factură postindustrială "a învățat să învețe" din
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
operă a sculptorului vasluian Vasile Condurache. DIMITRIE CANTEMIR Un episod important în istoria patriei și a județului a fost scris în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, mare cărturar patriot, originar dintr-o familie de răzeși din vechiul ținut al Fălciului, un iluminist de faimă europeană. El a fost primul savant din sud-estul Europei, membru al academiei din Berlin. Prin întreaga sa operă istorică el a demonstrat pentru prima dată cu argumente științifice, unitatea și continuitatea poporului român în vatra Daciei. Credincios crezului
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
precum filmul, benzile desenate, afișele de reclamă ca modalitate de expresie culturală implicînd efectul pe care diferitele aspecte narative le au asupra cititorului / ascultătorului sau privitorului. Așa cum ni se atrage atenția, în teoria și critica actuală s-a depășit iluzia iluministă că, în încercarea sa de a întelege, subiectul se poate situa în afara a ceea ce critică și analizează. Sîntem avertizați că obiectivitatea este o iluzie, atît în privința povestirii ca mărturie, cît și în convingerea cultivată de structuraliști că analiza este o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
face parte din însăși esența culturii; într-adevăr, artefactele narative sînt pline de asemenea dovezi. Situarea pe o poziție instrumentalistă nu face decît să nege această viziune asupra culturii. Iar asta nu face decît să sporească iluzia, tipică pentru gîndirea iluministă, că subiectul poate sta în afara obiectului pe care îl critică, analizează sau înțelege. Și mai concret, ea presupune înțelegerea conceptelor ca descrieri ale "lucrurilor", acestea fiind cu precădere cuvintele, personajele sau stilurile vorbirii. Ca rezultat al polarizării specifice descrierii, asemenea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
altă problemă aflată în centrul unei asemenea dezbateri se referă la formele cele mai potrivite pentru exercitarea puterii executive. În acest cadru, renumita disertație a lui Montesquieu asupra separării și echilibrului puterilor (1748) constituie expresia cea mai valoroasă a dezbaterii iluministe despre formele guvernării. Ea cuprindea principiile din care se vor inspira, la scurtă vreme, Constituția Statelor Unite ale Americii în 1787 și Declarația drepturilor omului în 1789 (Bin 2004). În Federalistul (publicat în 1787 și în 1988), Hamilton, Madison și Jay subliniază modul
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
pretențiile emancipatoare ale marxismului clasic. În Capitolul 7, Richard Devetak explică turnura postmodernă în științele sociale luând în considerare scrierile lui Derrida, Foucault și Lyotard, și analizează influența acestora asupra relațiilor internaționale începând cu anii '80. Critica sa la adresa "proiectului Iluminist" al emancipării umane universale este un element important al acestui capitol, după cum este și insistența asupra criticii perspectivelor "totalizante" care sunt considerate o amenințare pentru dezvoltarea diferențelor umane. Constructivismul, analizat de Christian Reus-Smit în Capitolul 8, a apărut ca o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
națională, care controla diferite sisteme de guvernare, și un proletariat din ce în ce mai cosmopolit. Conturul unui experiment social absolut nou deja era conținut de cele mai avansate mișcări politice ale clasei muncitoare industriale. Prin acțiune revoluționară, proletariatul internațional urma să înscrie idealurile iluministe de libertate, egalitate și fraternitate într-o ordine mondială cu totul nouă care avea să elibereze toate ființele umane din exploatare și dominație (Marx și Engels 1977). Numeroși teoreticieni clasici ai relațiilor internaționale au indicat erorile marxismului sau ale "materialismului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu teoria critică marxistă să construiască pe baza moștenirii sale. Ne vom întoarce la această chestiune în secțiunea următoare. În al doilea rând, fără a aduce atingere criticii sale la adresa marxismului, Habermas continuă să rămână în mare măsură dedicat proiectului iluminist de a crea o lume cosmopolită în care toate ființele umane se pot bucura de un grad sporit de libertate. După cum s-a recunoscut, această viziune nu include o apărare a idealurilor clasice marxiste, precum abolirea proprietății private, sfârșitul instrumentalizării
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
poate fi urmărit până la lucrările lui Horkheimer și ale lui Adorno (1972) fondatorii teoriei critice a Școlii de la Frankfurt -, care opinau în anii 1940 că problemele marxismului erau produsul eșecurilor Iluminismului european. Ei susțineau că Marx și Engels împărtășesc viziunea iluministă conform căreia sporirea cunoștințelor științifice și tehnologice conduce la o mai mare libertate umană; de fapt, aceasta conducea la noi forme de dominație birocratică. În anii 1970, scriitorul postmodernist Jean-François Lyotard (1984) spunea și el că, de fapt, credința că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și iluminare nu lua în calcul partea întunecată a raționalității de tip occidental și a progresului științific. Într-o mare măsură, aceste argumente erau un răspuns la totalitarismul sovietic și la stalinism. Un alt aspect, mai controversat, este că gânditorii iluminiști desconsiderau societățile care nu aparțineau spațiului occidental (Vogel 2003). Lăsând la o parte dezbaterea, nu încape nicio îndoială că Marx și Engels afișau adesea o atitudine condescendentă și disprețuitoare la adresa societăților care nu se înscriau în spațiul occidental. Ei erau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este dedicată extinderii organizării raționale, juste și democratice a vieții politice dincolo de nivelul statului, pentru toată umanitatea. Concepția de emancipare promovată de teoria critică internațională este derivată în mare dintr-un curent de gândire care își are originea în proiectul iluminist. Acest proiect a fost preocupat în general de ruperea de formele de injustiție pentru a încuraja condițiile necesare pentru libertatea universală (Devetak 1995b). Pentru început, emanciparea, așa cum este înțeleasă de gânditorii iluminiști și de teoreticienii critici, exprimă în general o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de gândire care își are originea în proiectul iluminist. Acest proiect a fost preocupat în general de ruperea de formele de injustiție pentru a încuraja condițiile necesare pentru libertatea universală (Devetak 1995b). Pentru început, emanciparea, așa cum este înțeleasă de gânditorii iluminiști și de teoreticienii critici, exprimă în general o concepție negativă a libertății ce constă în îndepărtarea constrângerilor create social și care nu sunt necesare. Această înțelegere este evidentă în definiția dată de Booth (1991b: 539) emancipării ca "eliberare a oamenilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modern o contradicție între interesele generale și cele private. Ideea centrală exprimată aici este că asocierile politice particulariste duc la înstrăinare intersocietală, la posibilitatea continuă a războiului și a excluderii sociale. Acest tip de argument subîntinde reflecția mai multor gânditori iluminiști ai secolului al XVIII-lea, cum ar fi, printre alții, Montesquieu, Rousseau, Paine și Kant, pentru care războiul era pur și simplu o expresie a politicii vechiului regim și o unealtă a statului. Marx a extins critica statului modern argumentând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și fericită"2. În conferința despre ideologie pe care a susținut-o în 1796, Destutt de Tracy îl indica pe Condillac drept fondator al acestei "științe", iar pe John Locke drept precursor. Făcând din ideologie punctul central al criticii sale iluministe la adresa metafizicii și a religiei, gânditorul francez considera că aceasta este baza tuturor celorlalte științe, rolul său fiind cel de a ne oferi o imagine clară asupra ideilor, percepțiilor, a facultății de a gândi și a celei de a percepe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Primordial asociat ideologiei este, după cum rezultă din Eléments d'idéologie, rolul epistemologic, care este preeminent prin raportare la celelalte domenii în care ideile se manifestă, conlucrând cu senzațiile. Prin urmare, ideologia constituie fundamentul tuturor celorlalte științe. Ca produs al gândirii iluministe, ideologia este atât o formă de cunoaștere teoretică, cât și una practică. Cum am spune astăzi, ideologia are atât o dimensiune normativă, cât și una empirică. Dacă dimensiunea teoretică a ideologiei se regăsește în chiar configurarea proiectului unei "științe a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoreticienii contemporani preocupați de problematica ideologiei, ""ideologia" lui de Tracy avea ca intenție clară să sprijine guvernarea în acest sens general. Proiectul de a crea o astfel de știință poate fi cel mai bine privit ca un produs al visului iluminist de a construi, în această lume, câteva aproximări ale unei societăți guvernate de Rațiune o societate ai cărei membri politici activi pot fi văzuți, în cea mai mare parte, ca actori autonomi și raționali. Ideologia, în acest sens, avea ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se datorează tocmai multitudinii semnificațiilor/definițiilor sale. Astfel, avem de-a face cu utilizarea unor concepte diferite de ideologie, chiar dacă nu întotdeauna și cu folosirea unor concepții diferite asupra ideologiei. Spre exemplu, în cercetarea problemei apare distincția dintre un concept iluminist al ideologiei și unul fenomenologic, ambele fiind subîntinse însă aceleiași concepții. Astfel, conceptul iluminist de ideologie "(...) va însemna o deviație de la un standard strict al raționalității și adevărului, cauzată de dorința auto-interesată de a ajunge la o concluzie particulară înainte de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unor concepte diferite de ideologie, chiar dacă nu întotdeauna și cu folosirea unor concepții diferite asupra ideologiei. Spre exemplu, în cercetarea problemei apare distincția dintre un concept iluminist al ideologiei și unul fenomenologic, ambele fiind subîntinse însă aceleiași concepții. Astfel, conceptul iluminist de ideologie "(...) va însemna o deviație de la un standard strict al raționalității și adevărului, cauzată de dorința auto-interesată de a ajunge la o concluzie particulară înainte de a lua în considerație evidența"12, în vreme ce conceptul fenomenologic de ideologie "(...) este invocat pentru
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
primind, drept urmare, o semnificație negativă, întrucât trimitea la o reprezentare falsă asupra realității, ceea ce, în mod evident, nu este compatibil cu adevărul științei), la Mannheim el poate servi, într-o manieră neutră, la recuperarea proiectului pe care epistemologia de sorginte iluministă l-a ratat: anume, acela de a reconstrui ordinea unică a lumii, dar nu prin apel la fundamentarea cunoașterii la nivelul capacităților intelectuale ale subiectului cunoscător, ci prin reconstrucția categoriilor de bază ale teoriei filosofice a cunoașterii în acord cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acesta nu este nici pe departe imun la ideologie nu este însă proprie exclusiv teoriei sociale. Dimpotrivă, depășindu-l pe Thomas Kuhn, alți filosofi ai științei au atacat "edificiul obiectiv" al științelor naturii, un edificiu care, cel puțin în descendență iluministă, părea inexpugnabil. Într-un astfel de context, ideologia își face din nou simțită prezența, mai cu seamă la nivelul manierei în care anumite teorii științifice se impun. Astfel, Paul Feyerabend este cel care merge mai departe în a sublinia intervenția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unul radical ce insistă asupra relevanței elementelor de ordin non-științific în contextul evoluției științelor fie acestea ale naturii sau sociale aduce în atenție dificultatea depășirii influenței ideologice asupra cunoașterii noastre. Cunoașterii raționale, fundamentate pe teoria adevărului-corespondență (și considerate, pe filieră iluministă, ca fiind obiectivă), i-a fost multă vreme atribuit un rol "terapeutic", atunci când s-a intersectat cu problema ideologiei. Cu alte cuvinte, sarcina sa era aceea de a însănătoși un mediu "infestat" de prezența elementelor de ordin ideologic, printr-o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pragmatistă este aceea de a transfera problema adevărului din zona obiectivității în aceea a utilității pentru o comunitate dată. Dacă idealul obiectivității a animat dezbaterile filosofice de-a lungul secolelor, conturând o tradiție care merge de la gânditorii greci până la cei iluminiști, alternativa propusă de concepția pragmatistă este tocmai renunțarea la acest ideal. Potrivit lui Rorty, tradiția obiectivistă sau "realistă" a urmărit găsirea unui fundament, a unui "universal" care să stea la baza unei comunități a tuturor oamenilor ca o garanție pentru solidaritatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care, paradoxal, poate îndreptăți atacurile epistemologice ale relativiștilor la adresa obiectivității. Ca atare, în locul raționalității ca metodă, Rorty propune înțelegerea acesteia în sensul unui set de valori morale proprii unei societăți civilizate 174. Nu este vorba de valori "absolute" în sensul iluminist al termenului, adică valori care să fi fost stabilite o dată pentru totdeauna și care să se afle în permanență în legătură cu o lume a esențelor. Nu sunt valori "întemeiate rațional" și nu sunt nici valori cu "validitate universală". Potrivit gânditorului american
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]