1,524 matches
-
se bazează pe o lungă istorie consemnată, precum se întâmplă în alte părți ale lumii, ci pe crearea și diseminarea unei ideologii a libertății și a schimbării. Identitatea americană este unul dintre cele mai pregnante produse, dacă nu cel mai ilustrativ, ale mecanismelor a ceea ce Benedict Anderson numește comunități imaginate în cartea sa cu același nume. Construcțiile teoretice referitoare la SUA sunt uneori idiosincratice și foarte excentrice, precum cele ale unui remarcabil alien ce vede identitatea americană prin lentile postmoderne, Jean
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
americanizare a fost folosit în trecut într-un context strict național: americanizarea indienilor americani (native Americans), și apoi asimilarea valurilor de imigranți de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, metafora creuzetului (the melting pot) fiind ilustrativă în acest sens. Americanizarea ca proces de formare a caracterului și spiritului american în confruntarea cu noi pericole pe frontieră a apărut și în teoria istoricului F.J. Turner (vezi FRONTIER THESIS). În contextul globalizării contemporane (vezi GLOBALIZATION), americanizarea este văzută
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Încât finalul „Imn cristalizat în azbest, început de psalm” numește nu doar la modul metaforic o „impresie” subiectivă relativă la peisaj (drumul pe care circulă pneul automobilistic), ci și rezultatul structurării textului ca poezie-imn. E, desigur, aici, numai un exemplu, ilustrativ pentru complexitatea construcției textuale, într-un poem care, receptat la suprafață, pare a fi rodul unui pur „impresionism” și, pe deasupra, arbitrar și cvasi-absurd în modul de prezentare. De fapt, poetul realizează tocmai acea imagine-„construcție abstractă” (adică abstrasă, scoasă din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
șase poeme, conservarea aceleiași structuri, de pildă în poemul XI: „Orice voce aprinde o stea palidă /.../ Crinii loviți își răspund din loc în loc”; sau, într-unul din cele Șase poeme finale ( Lanterna magică), următoarele versuri ce se integrează perfect suitei ilustrative pentru relația dintre „agentul” transformator (aici, cuvântul) și obiectul căruia i se așteaptă răspunsul: Sau vei mai ști cuvântul curea de transmisiune Care va da mișcare roților mari din inimi? Lumina care-n vorbe a-nchis o misiune Sau prin
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
simplu diversitatea acestora, propune o viziune pe care nici o teorie a dreptului natural nu o respinge („utilitarismul obiectiv” susținut de David Brink în lucrarea Moral Realism and the Foundation of Ethics [Realismul moral și fundamentele eticii] este un recent exemplu ilustrativ). Totuși, dac] ipoteza uniformit]ții valorilor se dovedește a fi fals], formele mai simple și mai puțin structurate ale utilitarismului - incompatibile cu dreptul natural - vor fi mai dificil de comb]țuț. Aceast] concluzie este susținut] și de formul]rile generale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre viitor Așa cum discutăm anterior, scopurile tratamentului preferențial sunt de a face posibil] egalitatea de șanse și, nu în ultimul rând, de a determina societatea s] acorde o considerație egal] intereselor membrilor s]i. Un caz plauzibil poate fi ilustrativ pentru situația în care tratamentul preferențial ajut] la crearea egalit]ții de șanse. S] presupunem, de exemplu, c] tradițiile și cultură conduc membrii unei societ]ți la concluzia c] femeile nu pot fi ingineri. Din moment ce ingineria este o profesie bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Șarpele mut are în centru un ceremonial folcloric, un descântec în manieră argheziană, iar în Poem de țară și în Poem cu domnițe se simte o interiorizare a sentimentului patriotic. Proza lui V. este, în anii ’50, net proletcultistă și ilustrativă pentru imperativele vremii. În romanul alcătuit din Valea Fierului și În munții de miază-noapte, autorul surprinde maniheist lumea minerilor în conflict social cu patronul și schimbările provocate de sosirea trupelor sovietice. Dar cele mai multe nuvele și romane au ca temă războiul
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
a le reprezenta mental, a înțelege, a memora și a structura, a menține concentrarea asupra expunerii. Activitățile formatorului în cadrul unei astfel de abordări implică: structurarea și transferul cunoștințelor pe care dorește să le transmită, determinând punctele-cheie ale expunerii sale, exemplele ilustrative și progresia viitoare; prezența fizică a formatorului (gesturi, atitudini...), exprimarea sa orală (vorbire, intonație etc.) și suporturile pe care le utilizează; comunicarea cu participanții. Iată câteva exemple de metode centrate pe profesor. a) Prelegerea, prezentarea: în ciuda multor critici de-a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a lucra în echipă, pe grupe), dar sunt totodată și oportunități de a socializa într-un cadru creat cu scopul precis de a învăța de la egali, de a rezolva probleme (sarcini date de profesori) în timp real. Iată câteva metode ilustrative pentru acest grupaj. a) Lucrul în grup este foarte stimulativ pentru cursanții adulți, care au astfel ocazia să apeleze la propria experiență, să o valorifice și să le-o împărtășeascăcelorlalți. Rolul grupului este mult mai mare, contribuind într-un mod
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
el doar acele produse care, într-adevăr, sunt relevante pentru a evidenția creativitatea, auodirecționarea, multilateralitatea, „vârful” de performanță a unei munci extensive a cursanților. După ce s-a decis ce produse ale învățării să se introducă, trebuie ca portofoliul să fie ilustrativ saucomprehensiv pentru aceste produse, pentru maniera proprie cursantului de a-l realiza. De aceea, lângă produsul final sunt necesare și câteva comentarii clarificatoare. Portofoliile ilustrative sunt mai ușor de evaluat și de alcătuit, fiind necesare doar produsele „ilustrative”, relevante. Portofoliile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
s-a decis ce produse ale învățării să se introducă, trebuie ca portofoliul să fie ilustrativ saucomprehensiv pentru aceste produse, pentru maniera proprie cursantului de a-l realiza. De aceea, lângă produsul final sunt necesare și câteva comentarii clarificatoare. Portofoliile ilustrative sunt mai ușor de evaluat și de alcătuit, fiind necesare doar produsele „ilustrative”, relevante. Portofoliile comprehensive sunt mai detaliate, conținând toate produsele, și, de aceea, sunt mai voluminoase. În a doua situație, produsele intermediare ale muncii în progres sunt utile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să fie ilustrativ saucomprehensiv pentru aceste produse, pentru maniera proprie cursantului de a-l realiza. De aceea, lângă produsul final sunt necesare și câteva comentarii clarificatoare. Portofoliile ilustrative sunt mai ușor de evaluat și de alcătuit, fiind necesare doar produsele „ilustrative”, relevante. Portofoliile comprehensive sunt mai detaliate, conținând toate produsele, și, de aceea, sunt mai voluminoase. În a doua situație, produsele intermediare ale muncii în progres sunt utile pentru ca profesorul să poată avea pentru întâlnirile de discuții, consultații și feedback cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluativă; - ascultare de reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc. Pentru a încheia aceste considerații asupra comunicării la adulți, cu aplicații în educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105): „...ceva straniu se întâmplă zilnic aici
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a le reprezenta mental, a înțelege, a memora și a structura, a menține concentrarea asupra expunerii. Activitățile formatorului în cadrul unei astfel de abordări implică: structurarea și transferul cunoștințelor pe care dorește să le transmită, determinând punctele-cheie ale expunerii sale, exemplele ilustrative și progresia viitoare; prezența fizică a formatorului (gesturi, atitudini...), exprimarea sa orală (vorbire, intonație etc.) și suporturile pe care le utilizează; comunicarea cu participanții. Iată câteva exemple de metode centrate pe profesor. a) Prelegerea, prezentarea: în ciuda multor critici de-a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a lucra în echipă, pe grupe), dar sunt totodată și oportunități de a socializa într-un cadru creat cu scopul precis de a învăța de la egali, de a rezolva probleme (sarcini date de profesori) în timp real. Iată câteva metode ilustrative pentru acest grupaj. a) Lucrul în grup este foarte stimulativ pentru cursanții adulți, care au astfel ocazia să apeleze la propria experiență, să o valorifice și să le-o împărtășeascăcelorlalți. Rolul grupului este mult mai mare, contribuind într-un mod
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
el doar acele produse care, într-adevăr, sunt relevante pentru a evidenția creativitatea, auodirecționarea, multilateralitatea, „vârful” de performanță a unei munci extensive a cursanților. După ce s-a decis ce produse ale învățării să se introducă, trebuie ca portofoliul să fie ilustrativ saucomprehensiv pentru aceste produse, pentru maniera proprie cursantului de a-l realiza. De aceea, lângă produsul final sunt necesare și câteva comentarii clarificatoare. Portofoliile ilustrative sunt mai ușor de evaluat și de alcătuit, fiind necesare doar produsele „ilustrative”, relevante. Portofoliile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
s-a decis ce produse ale învățării să se introducă, trebuie ca portofoliul să fie ilustrativ saucomprehensiv pentru aceste produse, pentru maniera proprie cursantului de a-l realiza. De aceea, lângă produsul final sunt necesare și câteva comentarii clarificatoare. Portofoliile ilustrative sunt mai ușor de evaluat și de alcătuit, fiind necesare doar produsele „ilustrative”, relevante. Portofoliile comprehensive sunt mai detaliate, conținând toate produsele, și, de aceea, sunt mai voluminoase. În a doua situație, produsele intermediare ale muncii în progres sunt utile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să fie ilustrativ saucomprehensiv pentru aceste produse, pentru maniera proprie cursantului de a-l realiza. De aceea, lângă produsul final sunt necesare și câteva comentarii clarificatoare. Portofoliile ilustrative sunt mai ușor de evaluat și de alcătuit, fiind necesare doar produsele „ilustrative”, relevante. Portofoliile comprehensive sunt mai detaliate, conținând toate produsele, și, de aceea, sunt mai voluminoase. În a doua situație, produsele intermediare ale muncii în progres sunt utile pentru ca profesorul să poată avea pentru întâlnirile de discuții, consultații și feedback cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluativă; - ascultare de reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc. Pentru a încheia aceste considerații asupra comunicării la adulți, cu aplicații în educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105): „...ceva straniu se întâmplă zilnic aici
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
negative ale eroului din roman, Nopcea fusese o figură foarte controversată, atât În rândul românilor, cât și al maghiarilor, fiindu-i atribuite toate păcatele pe care marea aristocrație, tradiționalistă și parazitară, le putea avea În ochii revoluționarilor pașoptiști. El era ilustrativ și pentru această dublă condiție etno-culturală a nobilimii hațegane, În parte calvinizată și catolicizată, În parte fidelă totuși vechilor sale tradiții și obiceiuri, acuzată de renegare și deznaționalizare și dintr-o parte, și din cealaltă, adeseori bilingvă și biculturală - așa cum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Încă o categorie de ardeleni (cu un orizont politic mai modest, dar mult mai numeroasă) care contactează direct realitățile italiene: militarii. Este vorba, În primul rând, despre ofițeri. Așa este cazul corespondentului lui Papiu XE "Papiu" , Ioan Tomuț XE "Tomuț" , ilustrativ pentru deschiderea acestei categorii față de experiența politică italiană. În lipsa altor mărturii directe, le putem Însă aproxima ponderea numerică și le putem urmări evoluția. Într-un șematism militar austriac din 1850 am identificat aproximativ 15 ofițeri purtând nume românești, aflați În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de vedere. Pe de o parte, receptarea acestui mesaj de către o serie de exponenți de marcă ai intelectualității ardelene va lăsa urme În activitatea și gândirea lor ulterioară. În al doilea rând, mărturiile tuturor acestor contactanți direcți reprezintă un eșantion ilustrativ, un exemplu pentru gradul de receptivitate al Întregii societăți ardelene. În al treilea rând, ei vor propaga acasă experiența asimilată, prin viu grai, prin corespondența privată sau prin texte destinate publicității. Prin contact personal, modelul italian va penetra În mod
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față de demersul revoluționar italian) este cel al cercurilor clericale de la Blaj sau Sibiu: lideri confesionali și politici, preoți, canonici sau profesori de seminar. Cazul lui Timotei Cipariu XE "Cipariu" , menționat anterior, om de cultură cu un orizont extrem de larg, este ilustrativ pentru o poziție rezervată În raport cu mesajul italian. El dovedește, pe de o parte, o bună cunoaștere a realităților politice italiene, dar, pe de altă parte, se abține de la comentarii și aprecieri. Sfera sa de interes nu mergea În direcția ideologiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Blaga" ”, În International Journal of Roumanian Studies, Amsterdam, I, 1976, pp. 109-116. Vezi studiile lui Paul Cornea XE "Cornea" : „Conceptul de «concordanță» În literatura comparată și Conceptul de «influență» și paradigmele sale”, În op. cit., pp. 92-101 și 102-118. Un studiu ilustrativ În acest sens: P. Cornea XE "Cornea" , „Traducători și traduceri În prima jumătate a secolului al XIX-lea”, În volumul Paul Cornea, De la Alecsandrescu la Eminescu, Editura pentru Literatură, București, 1966. O sistematizare a acestor aspecte la Alexandru Dima, op. cit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
and English Reading Audiences”, În Monatshefte, Madison, 67, 1975, 4, pp. 358-370 (citată de Al. Duțu, Literatura comparată..., pp. 41, 133); Alexandru Duțu, „A fost Marele Turc european?”, În volumul său, Călătorii, imagini, constante, Editura Univers, București, 1985, pp. 118-159. Ilustrative sunt și numeroasele studii consacrate relațiilor noastre literare cu străinătatea (apte să pună În lumină, dincolo de „influențe”, și o anumită imagine a literaturii respective În spațiul românesc), apărute mai ales În seria Confluențe: Mircea Anghelescu, Literatura română și Orientul; Ion
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]