7,075 matches
-
-mi descopere frecventele întâlniri cu această încântătoare doctoriță, dar, spre surprinderea mea, manifestă un interes trecător față de Helen Remington. Catherine se rededicase căsniciei. Înainte de accident, relația noastră sexuală era aproape complet abstractă, întreținută de o serie de jocuri și perversiuni imaginare. Când cobora dimineața din pat, semăna cu un mecanic eficient preocupat să-și facă singur revizia: un duș rapid; urina adunată noaptea eliberată în vasul de toaletă; diafragma extrasă, reunsă și introdusă la loc (cum și unde făcea dragoste în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ca și când tânăra ar fi fost perfect conștientă că acele carcase contorsionate ofereau o antologie imediat accesibilă de acte depravate, cheile unei sexualități alternative. M-am uitat țintă la fotografii în lumina crudă. Pe neașteptate, am vizualizat o serie de instantanee imaginare în care aș fi putut-o surprinde: diverse acte sexuale, cu picioarele susținute de secțiuni ale unor aparate complexe, de scripeți și suporturi; cu instructorul ei de educație fizică, constrângându-l pe tânărul acela convențional să-i penetreze noii parametri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
moment dat implicați într-un minor sau major accident de automobil. În fiecare chestionar, subiectului i se oferea o listă de celebrități din lumea politicii, a divertismentului, sportului, crimei, științei și artelor, și era invitat să conceapă un accident rutier imaginar în care unul dintre aceștia ar fi putut muri. Cercetând lista oferită, am văzut că majoritatea acestor personalități era încă în viață; câteva erau moarte, dintre care unele în coliziuni auto. Numele lăsau impresia că fuseseră alese la întâmplare dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
dreaptă ridicată pentru a scoate la iveală cât mai mult din suprafața ei interioară. Sânii îi stăteau împinși în față sub un surâs ademenitor și aproape atingeau stâlpul înclinat al parbrizului panoramic. Una dintre persoanele intervievate, Gabrielle, îi însemnase răni imaginare pe sânul stâng și pe coapsa expusă, și îi secționase gâtul cu o linie colorată, schițând acele părți ale mașinii destinate a se uni cu corpul ei. Spațiile libere din jurul acestor fotografii erau acoperite cu însemnări făcute cu scrisul lăbărțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mine și Vaughan. Coapsele lui lungi, șoldurile și fesele tari, mușchii cicatrizați ai stomacului și pieptului, sfârcurile grele, invitau toate laolaltă nenumăratele răni ce stăteau în așteptare printre butoanele proeminente și capetele dispozitivelor din interiorul mașinii. Fiecare dintre aceste răni imaginare era modelul uniunii sexuale dintre pielea lui Vaughan și pielea mea. Tehnologia deviantă a accidentului de mașină oferea sancțiunea oricărui act pervers. Pentru prima dată, o psihopatologie generoasă ne ademenea, înfășurată în zecile de mii de vehicule ce înaintau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
publică, soseau alți spectatori. Treceau printr-o spărtură din gardul de sârmă. Împreună urmăream cum cei doi ocupanți ai limuzinei erau scoși prin portiera înclinată a mașinii lor. Prin mințile noastre treceau, evident, cele mai vii fantezii erotice, acte sexuale imaginare întreținute, cu imensă bună-cuviință și atenție, pe șoldurile pătate de sânge ale acelei tinere femei care zăcea în mașină, și avându-i ca protagoniști pe membrii acelui public de spectatori, dintre care fiecare, pășind în față și intrând în compartimentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
întinsă pe diagonala patului, picioarele-i mici odihnindu-se pe perna mea, cu o mână sub sânul drept. M-a privit cu o expresie calmă și afectuoasă în timp ce-i atingeam corpul cu vârful penisului, demarcând punctele de contact ale accidentelor imaginare de automobil pe care Vaughan i le imprimase pe corp. Dimineața următoare, am plecat la studiourile din Shepperton, fericit de mișcarea traficului din jurul meu, liber în sfârșit să mă bucur de benzile pline de mașini în viteză. De-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Catherine pentru o cercetare bibliografică prin reviste defuncte de cinema. Multe dintre actele sale sexuale erau în mod evident modele pentru cele pe care și le imagina întreținute de actriță în automobil. Cu toate acestea, Vaughan elaborase deja actele sexuale imaginare întreținute în mașină de o sumedenie de personalități celebre - politicieni, câștigători ai premiului Nobel, atleți internaționali, astronauți și criminali -, la fel cum își imaginase deja și moartea fiecăreia în parte. În timp ce ne plimbam împreună prin parcările aeroportului, căutând o mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu chiștoace de țigări cu marijuana și tampoane sanitare vechi. Fiindcă țineam la el, simțeam dorința de a-i mângâia coapsele și abdomenul pline de cicatrice, de a-i oferi rănile provocate de mașină pe propriu-mi corp în locul acelora imaginare pe care i le dorea actriței. Accidentul de care mă temeam cel mai mult - după moartea lui Vaughan, deja o realitate inevitabilă în mintea mea - avu loc trei zile mai târziu pe șoseaua de mare viteză Harlington. Când transmisiunile poliției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
laterali rupți ai vaginului. Accidentul făcuse posibilă ultima și mult râvnita uniune dintre actriță și membrii publicului său. Ultima perioadă petrecută împreună cu Vaughan e inseparabilă, în mintea mea, de exaltarea pe care o simțeam când mă gândeam la aceste morți imaginare, euforia de a fi aproape de Vaughan și de a-i accepta pe deplin logica. În mod ciudat, Vaughan rămase abătut și deprimat, indiferent la reușita sa de-a mă converti într-un discipol zelos. Pe când luam prânzul într-o cantină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
trecând în goană pe stradă. Trecusem de asemenea în revistă rubricile mondene ale ziarelor și revistelor cinematografice, încercând să ghicesc pe care vedetă de cinema sau celebritate politică era posibil s-o urmărească Vaughan, punând cap la cap elementele accidentelor imaginare din mintea sa. Toate experiențele pe care le trăiserăm în săptămânile cât fuseserăm împreună mă lăsaseră într-o stare de violență tot mai accentuată, pe care știam că numai el o putea potoli. În fanteziile mele, în timp ce făceam dragoste cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
adâncitura din pielea albă, aducându-mi aminte de vânătaia sub formă de triton din palma lui Remington mort, întins pe capota mașinii mele, aducându-mi aminte de șanțurile roz din pielea soției mele lăsate de lenjeria intimă, amprente ale rănilor imaginare, în vreme ce se schimba în cabina magazinului, aducându-mi aminte de crevasele și canelurile excitante ale corpului infirm al Gabriellei. Am mișcat mâna lui Vaughan peste cadranele sclipitoare ale tabloului de bord, apăsându-i degetele pe manetele tăioase, pe lăncile proeminente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și periculoase din interiorul mașinii, marginilor ascuțite ale scrumierelor cromate, luminilor unei intersecții îndepărtate. Celebram astfel în rănile noastre renașterea celor morți în accidente rutiere, morțile și rănile celor pe care-i văzuserăm murind pe marginea drumului, rănile și pozițiile imaginare ale milioanelor care mai trebuiau încă să moară. Capitolul 22 Peste parbrizul mânjit de ulei, trepidând pe sticlă, fojgăiau muște. Lanțul corpurilor lor forma un văl albastru între mine și traficul ce se mișca de-a lungul autostrăzii. Am pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
am întrebat pe Mathieu. - Ecaterina Teodoroiu. - Hm... parcă am fi în cimitirul Eroilor Patriei, am remarcat. Un zgomot crunt îmi mută atenția asupra celor patru domnitori. Mihai Viteazul spărsese o vază. Se ridicase în picioare și vâjâia cu o sabie imaginară prin aer. - ...uite-așa m-am învârtit deodată și am tăiat șapte capete de turci, după care am aruncat sabia, în zbor a mai spintecat 14 maimuțoi de-ăia și s-a oprit drept în inima sultanului, care tocmai încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
decât amărăciune și supărare. Nici nu cred că o încercare de a descrie această stare de spirit ar merita o metaforă, de pildă arsura sfâșietoare a unei săgeți ce-mi pătrunde în carnea șoldului; nu pot recurge la o senzație imaginară pentru a reda o senzație cunoscută, căci, deși nimeni nu știe ce simți când ești lovit de o săgeată, toți ne închipuim că e ușor de imaginat: senzația de a fi neapărați, fără adăpost în fața a ceva venind spre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
scrie... Aș dori să vă pot observa în timp ce scrieți, pentru a verifica dacă e chiar așa... Simt un junghi dureros. Pentru femeia asta nu sunt altceva decât o energie grafică impersonală, gata să transporte din inexprimat în scriitură o lume imaginară, care există independent de mine. Doamne ferește să afle că nu-mi mai rămâne nimic din ce crede ea: nici energia expresivă, nici ceva de exprimat. — Ce crezi că poți vedea? Nu pot să scriu dacă cineva se uită la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
despre plăcerea de a citi romane; protagonist este Cititorul, care începe de zece ori să citească mereu altă carte, pe care, în urma a diferite vicisitudini nu reușește să o termine. A trebuit să scriu începutul a zece romane de autori imaginari, cu toții diferiți într-un fel de mine și diferiți între ei: un roman abscons și cu senzații confuze; unul plin de senzații corporale și sangvine; unul introspectiv și simbolic; unul existențial-revoluționar, unul cinic-brutal; unul al maniilor obsesive; unul logic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
făgăduit... Cel care ascultă de mine va trăi liniștit; cel care se va socoti prea deștept o să regrete că s-a născut. Așteptă ca unul dintre francezi, care vorbea spaniola, să-i traducă colegului vorbele rostite, apoi trasă o linie imaginară care pornea de la stînca ce-i slujea drept turn de veghe și mergea pînă În centrul golfului dinspre miazănoapte: - Asta e granița pe care nu aveți voie s-o treceți, nici francezii Într-o parte, nici voi În cealaltă. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nouă viață se năștea în Vladia, fremătătoare, plină de necunoscut, captivantă, în totală opoziție și de aceea primejdioasă, cel puțin de cîteva ori și-a spus cu glas tare sieși acest cuvînt o viață primejdioasă -, cu toate că era doar o viață imaginară, lăuntrică. Ori poate tocmai de aceea era atît de primejdioasă, pentru că nimeni nu ar fi reușit să o măsoare, să-i vadă frămîntările, tulburările, capcanele, anafoarele, curenții care pînă la urmă pot să surpe orice realitate, oricît de zdravănă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
liniștii, o liniște fără cusur, definitivă ar putea spune, împărțise așezarea în două, dar nu așa cum ar putea să-și închipuie cineva, în două părți, una la stînga și alta la dreapta, ci într-un fel surprinzător. Printr-un plan imaginar, Vladia fusese împărțită la nivelul etajului în care se aciuase K.F. Tot ce se întîmpla jos, pe pămînt, printre garduri, cotețe, case, prin grădini, pe ulițe, chiar în odăile caselor pitice, la crîșmă, în Cramă, tot ce se așeza pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dealului și să le dea drumul la vale către Comuna. Dar pînă atunci începuse să devină sincer interesat, curios de ce aveau de gînd să facă domniile lor în Vladia. Chiar în Vladia lui, nici măcar aceea a domnișoarei K..F., fantasmagorică, imaginară, ci în Vladia lui, cea așezată pe pămînt și încîlcită în cîrceii viței de vie. "Întîi, domnule adjutant, o să vedem cu cine avem de-a face în Vladia. Altfel spus, o să facem un fel de recensămînt. Dar nu așa cum s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
era faptul că evenimentele, schimbările din Vladia aparțineau realității neadevărate, dacă vă amintiți am lămurit cumva termenul, deci realități neadevărate. Celei ce provine din aplicarea unui program teoretic în împrejurimea imediată. Înțelegeți, e vorba de a supune Realitatea, și cea imaginară, și cea din preajmă, unui plan. Or, înțelegeți, domnule Mihail, nici una, nici alta nu au planuri, nu se conformează, nu se pot supune planurilor. Ele există, sînt, atît. Dacă încerci cumva acest lucru îngrozitor, să le supui, atunci... atunci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se temea cel mai mult "și cîți ani mai pot fi cîștigați așa, unul cîte unul?" De undeva, din întuneric, i se păru că aude răspunsul. "Nu prea mulți, domnule Mihail, nu prea mulți." Deși nu era decît o voce imaginară, o voce născută din propria sa imaginație, avu senzația că deslușește în ea inflexiunile leneșe, sîsîitul inconfundabil al celuilalt prinț, intangibil și de data asta, Basarab Cantacuzino. "Și cînd te gîndești că pe nenorocitul ăsta de Pangratty vor fi nevoiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o carte ar sluji numai binelui. Deși cărțile sfinte sunt, ca opere canonice, aidoma veninului de șarpe, izvor de moralitate și de nelegiuire, de milostivenie și de crimă. „Multe din cărți nu sunt periculoase. Periculoasă e doar una.“ Acest eseu imaginar despre Protocol se va destrăma de la sine În momentul În care am Încercat să completez, să descifrez segmentele acelei istorii tulburi care au rămas În umbră până‑n ziua de azi și care, Într‑un fel, nu vor fi niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
într-o inactivitate bolnăvicioasă. Se așeza în iarba din curte și privea cerul, căutând să-și piardă amorțeala în alunecarea piezișă a norilor. Sub adierea vântului, copacii își scuturau frunzele iar Luana cobora privirile către ei și pornea un dialog imaginar cu fiecare creangă în parte. Mai apoi, dădea fuga în dreptul ușilor închise și căuta, atentă, să perceapă zgomotele dinăuntru. Teribilă dezamăgire când regăsea aceeași neînțeleasă adormire. Într-o zi, descoperi o șansă de umplere a orelor goale. O văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]