1,810 matches
-
dovedi că pasul acesta în sus îi este omenirii cu putință. Încrederea în faima și în slava de dincolo de moarte, în faptul că ființa omenească se poate lăsa moștenire pe sine amintirii întrupate în cuvinte și în cântec, eternitatea aceasta imaterială făcută din memorie și verb dau Iliadei înălțimea unui sens al duratei pe care nu multe civilizații l-au avut atât de pur, de coerent și de exclusiv. Și el se află într-un ciudat contrast cu ceva care se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dovedi că pasul acesta în sus îi este omenirii cu putință. Încrederea în faima și în slava de dincolo de moarte, în faptul că ființa omenească se poate lăsa moștenire pe sine amintirii întrupate în cuvinte și în cântec, eternitatea aceasta imaterială făcută din memorie și verb dau Iliadei înălțimea unui sens al duratei pe care nu multe civilizații l-au avut atât de pur, de coerent și de exclusiv. Și el se află într-un ciudat contrast cu ceva care se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în care aceasta este în el sau într-un mod diferit; (2) o formă poate avea două moduri de a fi (esse): un mod de a fi natural, atunci când este unită cu materia lucrului, si un mod de a fi imaterial, atunci când este receptata fără materia lucrului; (3) când formă este receptata împreună cu materia lucru lui, schimbarea provocată în receptor este una naturală, iar atunci când formă este receptata fără materia lucrului, deci când este receptata imaterial, schimbarea este una inten tionala
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un mod de a fi imaterial, atunci când este receptata fără materia lucrului; (3) când formă este receptata împreună cu materia lucru lui, schimbarea provocată în receptor este una naturală, iar atunci când formă este receptata fără materia lucrului, deci când este receptata imaterial, schimbarea este una inten tionala și spirituală. Din (2) și (3) rezultă că prima formulare a criteriului cognitiv era insuficientă, întrucat lipsea explicația tipului de relatie dintre formă și materie. Astfel, criteriul potrivit căruia un cunoscător se deosebește de un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai multe moduri în care o formă poate fi (esse) un mod de a fi natural (esse naturale), un mod de a fi material (esse materiale), un mod de a fi intențional (esse intenționale) și un mod de a fi imaterial (esse immateriale): (I.4.) Ad tertium dicendum quod unus Angelus cognoscit alium per speciem eius în intellectu suo existentem, quae differt ab Angelo cuius similitudo est, non secundum esse materiale et immateriale, șed secundum esse naturale et intenționale. Nam ipse
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu are decât formă, nu și materie, asadar formă să, desi va avea în el însuși un mod de a fi natural, nu va putea avea și un mod de a fi material, ci doar un mod de a fi imaterial. Concret, în funcție de tipul de substanță, simpla sau compusă, forma care actualizează lucrul, care îl face să fie ceea ce este, poate avea un mod de a fi natural și material său natural și imaterial. Din cea de-a doua formulare a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci doar un mod de a fi imaterial. Concret, în funcție de tipul de substanță, simpla sau compusă, forma care actualizează lucrul, care îl face să fie ceea ce este, poate avea un mod de a fi natural și material său natural și imaterial. Din cea de-a doua formulare a criteriului cognitiv reieșea că modul imaterial de a fi al unei forme în receptor nu era suficient pentru a putea desemna un cunoscător, fiind nevoie și de modul ei intențional de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simpla sau compusă, forma care actualizează lucrul, care îl face să fie ceea ce este, poate avea un mod de a fi natural și material său natural și imaterial. Din cea de-a doua formulare a criteriului cognitiv reieșea că modul imaterial de a fi al unei forme în receptor nu era suficient pentru a putea desemna un cunoscător, fiind nevoie și de modul ei intențional de a fi în receptor. Revenind la exemplul din citatul (I.4.), atunci cand un înger cunoaște
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și de modul ei intențional de a fi în receptor. Revenind la exemplul din citatul (I.4.), atunci cand un înger cunoaște alt înger, el deține pe langă forma lui, care are în el un mod de a fi natural și imaterial, forma îngerului cunoscut în mod intențional și fără materia acestuia, pentru că îngerii sunt esențialmente lipsiți de materie. Reiese de aici că modul de a fi intențional al unei forme, măi pe scurt intenționalitatea, este prioritar în raport cu imaterialitatea în cazul cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mod intențional și fără materia acestuia, pentru că îngerii sunt esențialmente lipsiți de materie. Reiese de aici că modul de a fi intențional al unei forme, măi pe scurt intenționalitatea, este prioritar în raport cu imaterialitatea în cazul cunoașterii, căci înge rul este imaterial, iar forma pe care o percepe este, de ase menea, ima teriala, însă nu imaterialitatea este cea care îi permite în gerului să îl cunoască pe celalalt înger. Altfel spus, gândul îngerului este despre ceva nu în virtutea imaterialității formei, ci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actului de gândire, proprietatea formei unui obiect de a fi în alt lucru decât cel inițial. Faptul că o formă este în mod intențional în mintea îngerului este ceea ce asigură gândului un conținut. Introducând distincția dintre modul de a fi imaterial și cel intențional al unei forme, si arătând că imaterialitatea nu este cea în virtutea căreia are loc cunoașterea, trebuie refor mulat din nou criteriul cognitiv. Ținând cont de ultimă varianta enunțata a criteriului, un cunoscător se deosebește de un non
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
despre un cal să fie un gând despre un cal este același lucru care face ca un cal real să fie un cal real, anume formă calului. Formă există individualizata și combinată cu materia în calul din realitate și există imaterial și universal în minte. Într-un caz ea are esse naturale, mod natural de a fi, pe când în minte are un mod diferit de a fi, esse intenționale. (I.7.) Așadar, o pisică și ideea de pisică nu diferă în ceea ce privește
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care o formă îl are în mintea unui cunoscător, mod de a fi care asigură conținutul unui act cognitiv. Acest mod de a fi diferă de modul natural de a fi al unei forme prin aceea că este un mod imaterial de a fi, insă important este faptul că, între aceste două moduri de a fi pe care o formă le poate avea, există o identitate formală a conținutul informațional, ceea ce face un lucru să fie ceea ce este sau ceea ce îl
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în Psihologia din punct de vedere empiric. Și totuși nu mă pot opri aici, deoarece Toma face în repetate rânduri o afirmație care poate părea cel putin bizară, anume că forma culorii are în aer un mod de a fi imaterial și intențional. Redau aici două astfel de pasaje: (I.8.) Șed propter aliam rationem diaphaneitatis în me dio perspicuo, sequitur quod medium recipiat alio modo speciem coloris quam sit în corpore colorato, în quo est diapha num terminatum, ut infra
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o are în acest perete sau modul în care umanitatea există într-un anume om. A1-B1, A2 B2 și A3-B3 marchează dome niul lucrurilor materiale prin combinația dintre esse naturale și esse materiale. A4-D4, A5-D5 și A6-D6 marchează domeniul lucrurilor imateriale prin combinația dintre esse naturale și esse immateriale. Totuși, trebuie fă cuta o precizare referitoare la domeniul lucrurilor imateriale: intelectul este imaterial, neavând un organ; însă, în starea lui naturală, va fi întotdeauna intelectul unui om, altfel spus, va fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
A3-B3 marchează dome niul lucrurilor materiale prin combinația dintre esse naturale și esse materiale. A4-D4, A5-D5 și A6-D6 marchează domeniul lucrurilor imateriale prin combinația dintre esse naturale și esse immateriale. Totuși, trebuie fă cuta o precizare referitoare la domeniul lucrurilor imateriale: intelectul este imaterial, neavând un organ; însă, în starea lui naturală, va fi întotdeauna intelectul unui om, altfel spus, va fi întotdeauna unit cu materia unui trup. Din acest motiv, în starea lui naturală, ca parte a unui compus hilemorfic
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
niul lucrurilor materiale prin combinația dintre esse naturale și esse materiale. A4-D4, A5-D5 și A6-D6 marchează domeniul lucrurilor imateriale prin combinația dintre esse naturale și esse immateriale. Totuși, trebuie fă cuta o precizare referitoare la domeniul lucrurilor imateriale: intelectul este imaterial, neavând un organ; însă, în starea lui naturală, va fi întotdeauna intelectul unui om, altfel spus, va fi întotdeauna unit cu materia unui trup. Din acest motiv, în starea lui naturală, ca parte a unui compus hilemorfic, intelectul nu este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un organ; însă, în starea lui naturală, va fi întotdeauna intelectul unui om, altfel spus, va fi întotdeauna unit cu materia unui trup. Din acest motiv, în starea lui naturală, ca parte a unui compus hilemorfic, intelectul nu este la fel de imaterial că îngerii, cărora le lipsesc complet trupurile. 2. Deoarece modul natural de a fi al unei forme (esse naturale) desemnează modul de a fi al lucrului ca atare, acest mod de a fi nu implică cu necesitate și un mod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi al unei forme (esse materiale) a coloana B din tabel a este compatibil nu doar cu modul intențional de a fi al unei forme (esse intenționale), cum se întâmplă în cazurile C2, C3, C4, C6, ci și cu modul imaterial de a fi al unei forme (esse immateriale), ca în cazurile D2, D3, D4, ceea ce ridică întrebarea: cum e posibil ca ceva material, precum aerul sau organul de simt, să recepteze o formă în mod imaterial, cănd Toma spune clar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci și cu modul imaterial de a fi al unei forme (esse immateriale), ca în cazurile D2, D3, D4, ceea ce ridică întrebarea: cum e posibil ca ceva material, precum aerul sau organul de simt, să recepteze o formă în mod imaterial, cănd Toma spune clar că lucrurile sunt receptate în modul receptorului? Mai mult, nu cumva, în unul și același receptor, combinația materială imaterial este una paradoxala? Să le iau pe rând: a fi receptat în modul receptorului înseamnă că receptarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
e posibil ca ceva material, precum aerul sau organul de simt, să recepteze o formă în mod imaterial, cănd Toma spune clar că lucrurile sunt receptate în modul receptorului? Mai mult, nu cumva, în unul și același receptor, combinația materială imaterial este una paradoxala? Să le iau pe rând: a fi receptat în modul receptorului înseamnă că receptarea se face în acord cu felul de a fi al receptorului și ar trebui înțeleasă în termeni diferiți de cei în care am
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
reformulări se regăsește în înțelegerea rolului de individuator pe care materia îl joacă. Deoarece materia este principiul individuației, receptorii materiali, cum sunt spre exemplu organele de simt, vor recepta doar individualul, nu și universalul, chiar dacă îl vor recepta în mod imaterial, adică fără materia cu care acesta este amestecat în compusul hilemorfic. Pe aceeași linie, intelectul, fiind imaterial, vă per cepe universalele, nu individualele, în acord cu constituția lui imateriala. În ceea ce privește paradoxul materială imaterial într-unul și același lucru, el poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
individuației, receptorii materiali, cum sunt spre exemplu organele de simt, vor recepta doar individualul, nu și universalul, chiar dacă îl vor recepta în mod imaterial, adică fără materia cu care acesta este amestecat în compusul hilemorfic. Pe aceeași linie, intelectul, fiind imaterial, vă per cepe universalele, nu individualele, în acord cu constituția lui imateriala. În ceea ce privește paradoxul materială imaterial într-unul și același lucru, el poate fi îndepărtat dacă înțelegem lucrurile printr-o analogie. Spre exemplu, un DVD care conține un film despre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
doar individualul, nu și universalul, chiar dacă îl vor recepta în mod imaterial, adică fără materia cu care acesta este amestecat în compusul hilemorfic. Pe aceeași linie, intelectul, fiind imaterial, vă per cepe universalele, nu individualele, în acord cu constituția lui imateriala. În ceea ce privește paradoxul materială imaterial într-unul și același lucru, el poate fi îndepărtat dacă înțelegem lucrurile printr-o analogie. Spre exemplu, un DVD care conține un film despre bufnite este un obiect material care conține anumite informații. Aceste informatii au
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
universalul, chiar dacă îl vor recepta în mod imaterial, adică fără materia cu care acesta este amestecat în compusul hilemorfic. Pe aceeași linie, intelectul, fiind imaterial, vă per cepe universalele, nu individualele, în acord cu constituția lui imateriala. În ceea ce privește paradoxul materială imaterial într-unul și același lucru, el poate fi îndepărtat dacă înțelegem lucrurile printr-o analogie. Spre exemplu, un DVD care conține un film despre bufnite este un obiect material care conține anumite informații. Aceste informatii au un mod intențional de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]