2,207 matches
-
legislative astfel constituite. Amenințarea și iminența unui război civil ar plana asupra acestor instituții, care ar trebui să înlocuiască un consens politic și moral cu coerciția. Să analizăm două probleme concrete care duc la cereri tradițional conflictuale din partea diferitor națiuni: imigrația și comerțul. Un stat mondial, ca orice alt stat federal, nu ar putea lăsa reglementarea migrației și a comerțului între state la discreția părților sale componente. El însuși ar trebui să reglementeze aceste probleme. Chiar dacă autoritatea statului mondial în ceea ce privește aceste
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
folosit această opțiune pentru a scăpa de serviciul militar. Legea din 16 decembrie 1874, care condiționa repudierea cetățeniei cu dovedirea deținerii unei alte cetățenii, nu a fost cu mult mai concludentă. Într-un context caracterizat de o creștere puternică a imigrației, legea din 26 iunie 1889 a fost mai strictă: cu excepția musulmanilor din Algeria, persoanele născute În Franța dintr-un părinte străin născut și el În Franța sunt franceze și nu pot renunța la această calitate. În schimb, copilul născut În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
persoane nu au În mod necesar intenția ă sau nu simt nevoia, ca și străinul lui Simmel ă de a se stabili pe termen lung În țara sau În regiunea unde sunt primite, nu vom face confuzia Între cosmopolitism și imigrație, chiar dacă În doxa contemporană cele două se suprapun Într-o anumită măsură. Amestecul de indivizi sau de populații antrenează, În unele cazuri, un amestec al culturilor, celebrat de gândirea postmodernă sub numele de „metisaj”, cu excepția cazurilor În care se Încearcă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
calea acestui curent o regăsim, În primul rând, pe Ruth Benedict (1887-1948), elevă a lui Boas și Kroeber, care s-a interesat de indienii dintr-o rezervație californiană (indienii Zuñi, una dintre etniile populației Pueblo), precum și de mediile americane de imigrație. Accentul este pus pe relativismul formelor culturale, noțiunile cele mai fecunde fiind cele de „tip psihologic” și de pattern. La rândul său, etnologul Ralph Linton (1893-1953), al cărui nume, alături de cel al lui Abram Kardiner, va rămâne veșnic legat de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conștientizare a alterității, prin multiplicarea schimburilor și a Întâlnirilor interculturale, precum și prin necesitatea de a ameliora relațiile dintre comunități și a evita derivele naționaliste. Puternica scădere demografică pe care o cunosc țările din Nord trebuie compensată, de altfel, printr-o imigrație temporară sau definitivă. Astfel, de câțiva ani Încoace, peste 75% dintre tinerii muncitori americani provin din rândurile minorităților sau ale femeilor (Sue, 1994, p. 383). În fața acestor bulversări, se adoptă două strategii opuse: o strategie de rezistență a celor care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
doar În favoarea sistemului dominant (etnocentrism). Negarea eterogenității, cu toate consecințele sale negative În plan identitar, a caracterizat până nu demult societățile occidentale În raporturile lor cu societățile așa-zis „primitive” (de exemplu, În cursul colonizărilor), apoi În timpul primelor valuri de imigrație. O regăsim În științele sociale, unde a dat naștere teoriilor asimilaționiste elaborate În Statele Unite imediat după primul război mondial, pe urmele lucrărilor lui Thomas, Park și Burgess. Abia În anii ’60, vizibilitatea tot mai mare a grupurilor etnice de dincolo de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
absenteismul școlar, crimele și delictele” (traducere publicată În Chapoulie, 2001, p. 258), obiectivul fiind acela de a realiza un tablou al zonelor cele mai afectate și de a Încerca remedierea acestor situații prin muncă comunitară. Chicago fiind un oraș cu imigrație recentă și puternică, studiul dezorganizării va fi intim legat de chestiunea relațiilor interetnice. Imigranții nou instalați reconstruiau, după modelul țării lor de origine, comunități puternic afectate de disfuncții. Altfel spus, imigranții se găseau Într-o situație În care slăbirea controalelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu privire la unele dintre celelalte grupuri. Fredrik Barth, În Ethnic Groups and Boundaries 2, subliniază la rândul său că trăsăturile asociate cu etnicitatea În America epocii contemporane nu pot fi considerate trăsături esențialiste (Barth, coordonator, 1969). Grupurile rezultate ca urmare a imigrației Își retrasează În permanență „granițele” pentru a-și defini apartenența „negociată” la cultura dominantă. Întrebările contemporane Primele formulări sociologice legate de integrare și excludere au fost elaborate, așa cum am văzut, În anumite contexte socio-istorice: În cel al edificării statelor-națiuni În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apartenența „negociată” la cultura dominantă. Întrebările contemporane Primele formulări sociologice legate de integrare și excludere au fost elaborate, așa cum am văzut, În anumite contexte socio-istorice: În cel al edificării statelor-națiuni În Europa sfârșitului de secol XIX sau În cel al imigrației masive și al urbanizării rapide a societății americane din prima parte a secolului XX. O vreme, Întrebările și chestiunile apărute au fost considerate caracteristice unor societăți În căutare de instrumente care să asigure tranziția de la formele tradiționale de reglementare la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
continue de după război. Vor Începe să apară semnele unei repuneri În discuție a statului-providență, date fiind creșterea cheltuielilor publice și deficitul de solidaritate. Reorganizarea industrială din anii ’80 se va face sub semnul dereglementării, al flexibilității și al dezafilierii. Chestiunea imigrației va deveni din ce În ce mai importantă, penuria de mână de lucru incitând tot mai multe state să-și deschidă granițele. Sfârșitul colonialismului politic și menținerea subdezvoltării vor accentua fluxul migrator dinspre Sud Înspre Nord. Ceea ce fusese o caracteristică a „societăților noi” (create
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1991 și 1998). De aceea, simpla menționare a diferențelor terminologice utilizate În diferite contexte pune În lumină numeroasele mize ale acestei recunoașteri. Dincolo de Atlantic, se folosește În continuare termenul de etnicitate, ceea ce trimite la ideea unei societăți rezultate dintr-o imigrație recentă, În care grupurile sociale și-au folosit, reinterpretându-le, originile culturale pentru a-și defini locul În cadrul asamblului american. Până și astăzi, când etnicitatea a devenit În mare măsură „simbolică” (Gans, 1994), sau chiar un fenomen experimentat la nivel exclusiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
directă cu vreun grup etnic (Hollinger, 1995), ea rămâne un element identitar fundamental. Sociologii britanici fac adesea referire la conceptele de rasă sau de minoritate etnică atunci când vorbesc despre comunitățile distincte formate În cea mai mare parte ca urmare a imigrației din fostul Commonwealth non-alb. La fel ca și În Statele Unite, aceste distincții Înglobează populații mult mai largi decât cele de imigranți și servesc la denunțarea unui anumit număr de discriminări. Sensibilitatea la diferențele sociale și culturale dintre populațiile care compun
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îl urmăream era favorizarea descoperirii reciproce a culturilor belgiană și maghrebină În contextul unei ore de franceză ca limba a doua. Sugeram utilizarea de texte provenind din literaturile franceze din Franța și din Belgia, precum și din Maghreb sau produse de imigrație, ca puncte de Întâlnire și de confruntare Între universuri culturale profund diferite. Interpretarea antropologică pe care elevii erau invitați să o dea punea accentul pe perceperea diferită a timpului și a spațiului În aceste culturi. În plus, prevedeam prelungirea acestor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de relația cu celălalt și care permit Înregistrarea sentimentelor trăite de personaje ale căror culturi se amestecă, se Întâlnesc sau se ciocnesc (Loslier, 1994). În ceea ce o privește pe Monique Lebrun, ea s-a interesat mai cu seamă de literatura imigrației din Québec și de implicațiile pedagogice ale acesteia la nivelul orelor de franceză din ciclul secundar (Lebrun, 1997). Concepția pragmatică. Aceasta a fost dezvoltată de Martine Abdallah-Pretceille și de Louis Porcher În lucrarea lor Education et communication interculturelle (1996). Pornind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
De la anomie la devianță s-a trecut grație sociologilor din Școala de la Chicago. Într-adevăr, Începând cu anii ’50, o serie de studii au pus În evidență legăturile dintre marginalizare, violență și problemele de inserție socială pe care le punea imigrația masivă În acest oraș. Cercetătorii au arătat că urbanizarea permite o mai mare libertate, care stimulează exprimarea specificităților, dar că ea duce, În același timp, la suprapopulare, la aculturație și la excludere. Aceste fenomene bulversează vechiul echilibru social și converg
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a-și proteja prin comunitate identitatea culturală, cât și de cei bogați, pentru a menține distanța socială față de cei care nu fac parte din mediul lor. Fenomene analoage au fost observate și În cazul „creuzetului francez”. În Franța, tot realitatea imigrației (italienilor, portughezilor, maghrebinilor, asiaticilor etc.) a fost cea care a ridicat problema raporturilor acestora cu diferitele autorități și instituții, precum și pe cea a integrării lor În sânul națiunii. Portretele-robot ale celor care și-au părăsit țara pentru a scăpa de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se referă, majoritatea, la cele care corespund definiției lui Deschênes (Thornberry, 1991; Rousso-Lenoir, 1994; Fenet et alii, 1995; Phillips și Rosas, coordonatori, 1997; pentru cazul Franței, vezi de asemenea Fenet, 2002). Așadar, În general nu este vorba despre minoritățile de imigrație recentă. Dezvoltarea acestor instrumente trebuie Înțeleasă În contextul dezvoltării statului-națiune (May, 2001). Într-adevăr, până la Renaștere, diversitatea limbilor și a culturilor nu era privită ca un obstacol În calea puterii suveranului; atâta vreme cât era loială și plătea impozitul, fiecare minoritate se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acelor limbi sunt și ei cetățeni ai statului În cauză. În cazul imigranților, putem considera, desigur, că accesul la cetățenie presupune o decizie de integrare În comunitatea „autohtonă” și că această decizie stinge orice obligație a statului gazdă față de limbile imigrației (fără a stinge totuși dreptul cetățenilor proveniți din rândurile imigranților de a-și cultiva propriile limbi În sfera privată). Dimpotrivă, În cazul limbilor care există pe un teritoriu de tot atâta sau chiar de mai multă vreme decât statul respectiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nivel internațional, se conturează un consens cu privire la legitimitatea acestora Într-o societate ce se dorește democratică și liberală, arbitrajele necesare, precum și posibila concurență Între comunități continuă să ridice probleme dificile, cum este cea a drepturilor „autohtonilor” În raport cu grupurile provenite din imigrație sau din diaspora. Poate că o soluție de principiu ar trebui căutată În Însuși conceptul de diversitate: cu cât o componentă a diversității mondiale pare mai amenințată, cu atât dreptul său la măsuri de protejare și promovare pare mai justificat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cele care le oferă membrilor lor o gamă substanțială de opțiuni de viață, pot să revendice drepturi colective. Ceea ce Îl determină pe Kymlicka să facă distincție, lucru destul de dificil, Între minoritățile naționale care satisfac acest criteriu și cele provenite din imigrație, care nu-l satisfac (În ce clasă trebuie incluse Însă grupurile hispanice sau asiatice care devin majoritare În anumite regiuni americane și care reclamă, În consecință, facilități lingvistice și culturale?) În plus, o tipologie sofisticată Îl conduce pe filosof la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moduri de excludere care ilustrează un rasism fără rase, dar care nu este cu nimic mai puțin virulent. În majoritatea cazurilor, este vorba, cel puțin În societățile democratice occidentale, despre un rasism integrat În naționalismul xenofob, care vizează În special imigrația. A apărut un rasism centrat pe identitatea culturală mai curând decât pe categoriile rasiale, pe diferența de grup mai curând decât pe inegalitatea determinată de rasă. Iată ceva ce Lévi-Strauss, atent doar la rasismul biologizant clasic (Lévi-Strauss, 1983, p. 15
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a participa la realizarea binelui comun. Nu li se recunoaște identitatea etnică decât pentru a fi Închiși Între zidurile ei, scopul fiind acela de a-i exclude de la cetățenia națională. Însă argumentul de excludere poate fi inversat: tinerii proveniți din imigrație pot fi și ei respinși, tot În numele ordinii sociale („republicane” sau nu), pentru că sunt atinși de un individualism extrem, aproape patologic, explicat cel mai adesea prin „dezrădăcinarea” lor, și trăiesc ca niște prădători Într-un regim de anomie, Într-o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu biologizează diferitul (Taguieff, 1988, p. 14 și urm.). Primul este axat pe afirmarea și menținerea unei superiorități rasiale pe care și-o atribuie dominanții, În timp ce al doilea presupune cultul identităților particulare și al purității lor, de unde stereotipurile negative ale imigrației ca „invazie” și „poluare”. Trebuie, apoi, să facem distincție Între rasismul de tip universalist, fondat pe o negare a identității, și rasismul de tip diferențialist, fondat pe o negare a umanității. Să precizăm această distincție fundamentală: rasismul derivat din universalismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
printre multe altele, consideră că facilitarea prin toate mijloacele a implantării de colonii pe Pământul Făgăduinței este o Îndatorire. În Întreaga tradiție, emigrația (yerida sau „coborârea”) din Israel a fost Îngreunată prin acumularea de obstacole ridicate prin legea rabinică, În vreme ce imigrația (alyia sau „urcarea”) a fost Întotdeauna facilitată prin numeroase dispoziții. Toate acestea sunt rezumate de formula lui Na’hmanide (rabinul Moise ben Nahman) (1194-1270): „Pe toți cei care ies șdin Pământul lui Israelț și pleacă să locuiască În afara țării, consideră
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apoi de Statele Unite, de Franța și de Italia, oferea mișcării sioniste recunoașterea internațională și legitimitatea care Îi lipsiseră până atunci. Nașterea statului Israel (1917-1947) Din 1904 și până la Începutul primului război mondial s-a produs un al doilea val de imigrație, important din punct de vedere calitativ, care cuprindea circa patruzeci de mii de persoane. În 1914, populația evreiască din Palestina număra 55000 de oameni (față de puțin peste o jumătate de milion de arabi), dintre care doar 12000 erau veritabili coloni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]