3,483 matches
-
ani, la o întreagă și complexă construcție teoretică, pe larg înfățișată și argumentată în Istoria civilizației române moderne. Aici criticul în ipostază de sociolog găsește un sprijin oportun în concepția pishologistă și finalistă a gânditorului francez Gabriel Tarde cu privire la rolul imitației în viața socială. Invențiile se produc mult mai rar și au un caracter eminamente individual, socializarea lor căzând tocmai în sarcina imitațiilor, ca forme ale legii universale a repetiției, care își asumă astfel o funcție de armonizare și omogenizare a oricărei
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
de sociolog găsește un sprijin oportun în concepția pishologistă și finalistă a gânditorului francez Gabriel Tarde cu privire la rolul imitației în viața socială. Invențiile se produc mult mai rar și au un caracter eminamente individual, socializarea lor căzând tocmai în sarcina imitațiilor, ca forme ale legii universale a repetiției, care își asumă astfel o funcție de armonizare și omogenizare a oricărei comunități umane. Există desigur și reacția la fenomenul acestui mimetism social, prin dezbateri, concurență economică sau război. Din confruntare rezultă însă în
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
și moravurile Europei Occidentale în integralitatea lor, dar nu - pentru început - și filtrate prin intervenția spiritului critic. Curând după aceea, formele străine intră în contact cu factorii interni, ceea ce conduce treptat, dar irevocabil, la o adaptare și o asimilare a imitațiilor, în conformitate cu o anume logică a productivității naționale. De altminteri, acest proces constituie pentru Lovinescu chiar forma cea mai frecventă de creație și de manifestare a originalității: „Originalitatea civilizației noastre, ca și a civilizației celor mai multe popoare nu stă, așadar, în elaborație
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
creație și de manifestare a originalității: „Originalitatea civilizației noastre, ca și a civilizației celor mai multe popoare nu stă, așadar, în elaborație, ci în adaptare și în prelucrare”. Două etape sunt în consecință de străbătut pentru ca fenomenul sincronic să își atingă finalitatea: imitația integrală și adaptarea la rasă, adică la specificul național. Nu este, prin urmare, câtuși de puțin corectă imputarea care i s-a adus lui E. Lovinescu atât în trecut, cât și mai târziu, iar uneori chiar și astăzi, că el
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
un anumit program, caz în care, pentru restabilirea unității afectate, se produce un salt cu caracter revoluționar sau o mutație, cum va prefera să spună Lovinescu mai târziu, preluând un termen din vocabularul biologului olandez Hugo de Vries. Interdependența și imitația nu sunt noțiuni contradictorii, cum au încercat unii comentatori polemici ai lui Lovinescu să le interpreteze (Ion Barbu, G. Călinescu), afirmând că prima, presupunând simultaneitate, exclude imitația și dovedește o creativitate concomitentă. Pentru teoreticianul s. interdependența reprezintă cadrul normal în
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
târziu, preluând un termen din vocabularul biologului olandez Hugo de Vries. Interdependența și imitația nu sunt noțiuni contradictorii, cum au încercat unii comentatori polemici ai lui Lovinescu să le interpreteze (Ion Barbu, G. Călinescu), afirmând că prima, presupunând simultaneitate, exclude imitația și dovedește o creativitate concomitentă. Pentru teoreticianul s. interdependența reprezintă cadrul normal în care se manifestă imitația, iar aceasta e agentul prin care se realizează interdependența. Vorbind insistent de tendința unificatoare a epocii moderne, Lovinescu folosește complementar și sinonimic noțiunea
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
contradictorii, cum au încercat unii comentatori polemici ai lui Lovinescu să le interpreteze (Ion Barbu, G. Călinescu), afirmând că prima, presupunând simultaneitate, exclude imitația și dovedește o creativitate concomitentă. Pentru teoreticianul s. interdependența reprezintă cadrul normal în care se manifestă imitația, iar aceasta e agentul prin care se realizează interdependența. Vorbind insistent de tendința unificatoare a epocii moderne, Lovinescu folosește complementar și sinonimic noțiunea de spirit al veacului, sau saeculum, cum îi place lui să spună cu un cuvânt al istoricului
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
cum îi place lui să spună cu un cuvânt al istoricului latin Tacit, pe care l-a admirat cu deosebire și l-a tradus excepțional. S. trebuie înțeles ca un proces de „globalizare” - în limbajul actual - care se desfășoară prin imitație, în condițiile unei interdependențe generalizate sau printr-un spirit al veacului rezultând din aceasta. Ca lege absolută a evoluției sociale s-a verificat limpede și în istoria civilizației române, a cărei ipostază modernă a fost creația burgheziei revoluționare de la 1848
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
și ființa valorică, rezultat al educației, prin care Își interiorizează valorile morale, spirituale, culturale, religioase. Ființa umană nu este numai produsul naturii genetico-bio-psihice, ci și produsul factorilor formativi ai valorilor modelului sociocultural și moral-religios. Ea este ceea ce omul devine prin imitația sau prin interiorizarea unor modele. Influența modelelor morale și culturale face ca Omul, ființă naturală, să se transforme În Persoană, În ființă morală. Persoana este obiectul Psihologiei Morale. Ea nu trebuie considerată ca fiind altceva, un alt fel de obiect
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Omul devine Persoană prin acțiunea de formare-modelare a acestuia de către valorile culturale, morale și spiritual-religioase. Omul este cel de la care pleacă orice studiu de psihologie. Persoana este cea care rezultă din Om În urma prefacerilor suferite de acesta prin educație sau imitație, ambele având ca scop interiorizarea unor valori. Orice Persoană este un produs paidetic, o paideumă. Din acest motiv, persoana, prin valorile incorporate, capătă noi dimensiuni și noi semnificații. Studiul ei va depăși limitele Psihologiei Generale, de tip descriptiv. Înțelegerea ei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Se poate remarca faptul că acțiunile morale sunt manifestări psihologice ale persoanei, dublate Însă de valorile morale care le impun o anumită finalitate. Aceste acțiuni sunt marcate de valorile morale pe care persoana respectivă și le-a Însușit prin educație, imitație sau din experiența sa proprie de viață. De modul În care persoana și-a Însușit valorile morale depinde capacitatea sa de a relaționa cu ceilalți, integrarea ei În realitatea lumii, stabilitatea și progresul său. 3Ă Modelul metafizic are caractere particulare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și-a Însușit valorile morale depinde capacitatea sa de a relaționa cu ceilalți, integrarea ei În realitatea lumii, stabilitatea și progresul său. 3Ă Modelul metafizic are caractere particulare. Dacă modelul psihologic este constituțional, iar modelul moral este dobândit prin educație, imitație sau experiența proprie, modelul metafizic este un model interior, autoreflexiv. Orice persoană reflectă lumea și se reflectă pe sine Însăși. Dar dincolo de aceste reflecții cu caracter constatativ, persoana Își pune Întrebarea, ieșită din neliniștea sa existențială: „Cine sunt? Care este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Socrate, cu „imperativul categoric” al lui Kant, cu „maestrul interior” al lui Malebranche și chiar cu „impulsul vital” al lui Bergson sau cu „hormé”-ul lui von Monakow. Eul moral, deși există ca virtualitate, se formează pe parcursul vieții prin educație, imitația sau interiorizarea modelelor educative, prin voința morală În sensul de autocontrol și de autoabținere. Revedem, În aceasta din urmă, principiile filosofiei morale ale ataraxiei stoicilor (Epictet, Marc Aureliu, Senecaă. Toate aceste aspecte fac ca Eul moral să fie concomitent instanța
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
esențial În formarea imaginii unui om. Un alt factor de care depinde imaginea este legat de raportarea persoanei la un anumit model, ales sau impus, pe care-l imită În mod voit acceptat sau În mod automat. Este cazul snobismului. Imitația formelor lipsite de conținut. Imitarea modelului, ca reper sau criteriu, reprezintă În principal preluarea de către o persoană a semnificației unui anumit model, considerat de aceasta ca fiind exemplar, ilustrativ. În acest caz nu mai avem de-a face cu o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
formelor lipsite de conținut. Imitarea modelului, ca reper sau criteriu, reprezintă În principal preluarea de către o persoană a semnificației unui anumit model, considerat de aceasta ca fiind exemplar, ilustrativ. În acest caz nu mai avem de-a face cu o imitație formală, ci cu o interiorizare a modelului, ceea ce este cu totul altceva. Imaginea tinde să devină, sau chiar devine, În acest caz, expresia unei semnificații umane exemplare. c. Valoarea umanului Valoarea umanului reprezintă semnificația profundă, interioară, a ființei umane, raportată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
evaluarea valorică; - prevederea consecințelor; - responsabilitatea acțiunilor; - caracterul exclusiv individual și irepetabil al acțiunilor. Din aceste considerente, conștiința morală ne apare ca o achiziție a individului, legată de mai mulți factori: - maturizarea personalității și, respectiv, a aparatului psihic; - formarea Supra-Eului moral; - imitația modelelor pozitive și interiorizarea acestora; - educația morală; - experiența personală de viață, evenimentele vieții individuale; - concordanța cu valorile modelului sociocultural căruia Îi aparține persoana respectivă. În ceea ce privește originile conștiinței morale, R. Le Senne menționează trei: originea dinamică, originea cronologică și originea axiologică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Distincția dintre conștiința Binelui și conștiința Răului este Însă, așa cum vom vedea, convențională. De fapt există o singură conștiință care, În raport cu circumstanțele vieții, dar și cu modul de formare al persoanei, cu modelele pozitive sau negative asimilate de către aceasta prin imitație, cu Înclinațiile sale, va fi o conștiință Îndreptată fie către Bine, fie către Rău. Am stabilit că, din punct de vedere moral, conștiința Binelui, a virtuților, este conștiința morală. Ea este semnul și garanția normalității sufletești și morale a persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aparatului psihic În continuă dezvoltare, care absoarbe influențele mediului În care trăiește individul și modelele pe care acesta le are, proiectându-le asupra Eului său, care le interiorizează. Eul se formează printr-o continuă absorbție a influențelor mediului și prin imitația și interiorizarea modelelor oferite. Aceasta corespunde proceselor de educație și este forma naturală, pozitivă, de formare a Eului. În condiții negative, oferite de un mediu viciat, ostil, În absența unor modele sau sub influența unor modele negative, Eul se va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În plus, multe modele sunt alese prin faptul că se poartă, că sunt preferate de către majoritatea indivizilor la un moment dat. Aceasta duce la transformarea modelele În mode, anulând criteriile de selecție valorică autentică sau tradițională. În aceste situații, consecințele imitației sunt, de regulă, negative ca efecte. Mai este un aspect care trebuie menționat. Nu toate persoanele reușesc, În decursul vieții lor, să realizeze toate etapele de formare ale Eului, mai sus descrise. De aici rezultă, printre altele, și diferențele sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
natura lor, așa cum ne este ea revelată de Întâlnirea și de acordul/dezacordul interior dintre două persoane. În relația afectivă morală dintre două persoane intervin câteva mecanisme psihologice importante, care contribuie la formarea acestei relații particulare. Ele sunt următoarele: aă Imitația este o „percepție a experiențelor interioare ale altuia, care nu pot fi explicate logic, rațional” (M. Scheleriă. Ea implică din partea mea efortul de Înțelegere și de retrăire a stărilor psihice ale unei alte persoane. Dar imitația mai este și raportarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ele sunt următoarele: aă Imitația este o „percepție a experiențelor interioare ale altuia, care nu pot fi explicate logic, rațional” (M. Scheleriă. Ea implică din partea mea efortul de Înțelegere și de retrăire a stărilor psihice ale unei alte persoane. Dar imitația mai este și raportarea mea la un model, considerat de mine pozitiv, valabil ca reușită În viață și pe care-l adopt. bă Contagiunea afectivă este imitația sau adoptarea unor anumite „stări-sentimente morale” de către o persoană de la o altă persoană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de Înțelegere și de retrăire a stărilor psihice ale unei alte persoane. Dar imitația mai este și raportarea mea la un model, considerat de mine pozitiv, valabil ca reușită În viață și pe care-l adopt. bă Contagiunea afectivă este imitația sau adoptarea unor anumite „stări-sentimente morale” de către o persoană de la o altă persoană cu care aceasta vine În contact și de care este influențată. În cadrul acestei relații, una dintre persoane are rol de inductor, persoana dominantă care servește ca model
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
considerat În parte, ca individ, este unic, și toți la un loc sunt diferiți Între ei. Într-o altă privință, Eu sunt și un produs al valorilor modelului sociocultural și moral-religios În care trăiesc, pe care l-am asimilat prin imitație sau educație, și căruia Îi aparțin. Așa cum sunt un produs psihobiologic al mediului natural, Eu sunt, În egală măsură, și un produs psihomoral al modelului sociocultural. Se desprinde de aici un fapt interesant, și anume că identitatea Eului este rezultatul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ființă, are o valoare specifică. Prin valoarea mea, aparțin realității, Întrucât valoarea este etalonul la care se raportează ființa morală, pentru a se putea Înțelege pe sine, dar și pentru a-i Înțelege pe ceilalți. Valorile persoanei se dobândesc prin imitația și interiorizarea modelelor pozitive, prin educație. Ele sunt atributul Supra-Eului. Valoarea morală este sinteza persoanei și din ea se construiește caracterul acesteia. Persoana mea nu este numai aparență sau prezență corporală. Ea este și trăire temporală. Orice persoană există În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt asimilate, sau, mai exact, ele sunt grefate pe un anumit teren de dispoziții ale unui individ, motiv pentru care se consideră că ele sunt Într-o mai mică măsură constituționale, fiind În mod predominant dobândite de persoană prin educație, imitație etc., În decursul formării personalității sale. O dată stabilit acest fapt, suntem Înclinați să admitem că, de fapt, din punctul de vedere al moralei, pentru a rămâne În limitele unei rigori științifice, trebuie să se vorbească mai mult de modele de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]