2,838 matches
-
lui Friedrich Schiller. Acesta spunea că nu adevărul, ci năzuința și sforțarea neîncetată de a se apropia de el, constituie fericirea cercetătorului. Kant, la rândul său, socotea că cea mai înaltă satisfacție pe care o poate trăi o ființă rațională imperfectă este conștiința faptului că și-a făcut datoria, rezistând unor tentații dintre cele mai puternice, izbutind cu prețul unei sforțări tenace să-și pună voința sub controlul rațiunii. Este o stare pe care Kant o va descrie în „Prefața” celei
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pornește de la a condiționa (obiecte date) la condiții, care nu sunt date nemijlocit fiindcă sunt universale și necesare...”49. Florian insista, totodată, asupra însemnătății recunoașterii unei alte premise a filosofiei lui Kant, și anume înțelegerea omului ca o ființă rațională imperfectă a cărui gândire este creatoare, spontană, dar fiind finită este, în același timp, și receptivă 50. În monografia lui Florian, contribuțiile la clarificarea poziției lui Kant, ca și aprecierile asupra unor tendințe interpretative divergente și asupra conflictului interpretărilor, se sprijină
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
culturilor. Nu există o cunoaștere a lumii ca atare, ci doar viziuni istoric și local distincte asupra lumii. Traducerile dintr-un limbaj în altul sunt, desigur, posibile. Mai mult, ele sunt practicate în mod curent, dar rămân totuși întotdeauna proiecții imperfecte într-un mediu străin al unor realități spirituale puternic individualizate, sub multe aspecte incomensurabile. Istoria universală nu constituie un proces cât de cât unitar, ci scena pe care coexistă sau se succed individualități culturale inconfundabile și reciproc ireductibile. Motive istoriste
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
desăvârșire, spre absolut. Prin acest motiv fundamental al gândirii sale, el a fost socotit, pe drept cuvânt, precursorul idealismului german. Dezvoltarea conștiinței religioase are loc, pentru Lessing, prin depășirea conținutului istoric limitat al religiilor pozitive. Acestea nu sunt decât forme imperfecte, trecătoare, care marchează progresul conștiinței religioase spre termenul său final care este religia naturală, înțeleasă drept religie a rațiunii (Vernunftreligion). Căci în succesiunea istorică a religiilor pozitive Dumnezeul religiei naturale i se dezvăluie în măsură crescândă omului. În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
religiilor pozitive, în succesiunea lor istorică, drept o educație progresivă a neamului omenesc 12. Ca și Kant, Lessing a considerat creștinismul drept cel mai de seamă pas care a fost făcut spre adevărul lăuntric pe care îl exprimă parțial și imperfect toate religiile revelate. În notele sale privitoare la „geneza religiilor revelate” această idee va fi exprimată cu o claritate ce nu lasă nimic de dorit: Toate religiile pozitive și revelate sunt, așadar, în egală măsură adevărate și false. În egală
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a controlului intern reflectă patru principii fundamentale 43: controlul intern este un proces total, nu o activitate suplimentară, un mijloc pentru a atinge un obiectiv și nu un scop în sine; controlul intern este efectuat de oameni, ceea ce îl face imperfect, și el nu înseamnă numai manuale de politici, formulare și documente, ci și oamenii la fiecare nivel al organizației; controlul intern poate să furnizeze o asigurare rezonabilă managementului și Consiliului de administrație că obiectivele organizației vor fi îndeplinite; controlul intern
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
că acest conflict din conștiința unui individ este reflectarea conflictelor sociale. De aici Utünk a ajuns la o serie de afirmații foarte grave. Astfel se atribuie acad. G. Călinescu idei pe care nu le-a exprimat, anume că omul este imperfect, că este supus unor contradicții de neînlăturat, ajungându-se la concluzia falsă că în felul acesta este calomniat omul de tip nou. Articolul din Utünk mai conține idei confuze, printre care și aceea că conștiința socialistă a omului înaintat nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un sfert de veac de luptă pentru impunerea și uneori pentru salvarea tradiției realiste în literatura noastră. Măsura în care opera lui Rebreanu reprezintă un bun cultural al poporului nostru, merită să fie discutată. Contribuția realistă, uneori numai parțială și imperfectă, dar viguroasă, a unor romancieri ca de pildă Cezar Petrescu, Ion Marin Sadoveanu și Camil Petrescu, a unor dramaturgi ca același Camil Petrescu și Mihail Sebastian, părțile realiste ale operei unor artiști ca Matei Caragiale sau Tudor Arghezi - iată numai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la el și care dăruiește mult prea mult ca să i se poată răspunde. „Dacă ar fi fost rusoaică, n-ar fi avut niciodată curajul să vină până aici...“ își spuse el, dându-și seama că era o modalitate cu totul imperfectă de a descrie natura acelei femei. Străină fiind, acționa cu mai multă libertate față de apăsătoarele legi și obiceiuri care conduceau țara și pe care nu le credea absolute. Prin urmare, ele încetau să mai fie absolute. Din locul unde se
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
este totuși un vis, în măsura în care este guvernat de aceleași principii (condensare, deplasare, simbolistică). Se distinge însă printr-un eșec sau printr-o imperfecțiune în activarea mecanismelor menționate. Aceasta se poate întâmpla a două motive: 1. Condensarea, deplasarea și simbolizarea sunt imperfecte și insuficiente pentru a masca periculozitatea conținuturilor refulate. 2. Conținuturile refulate sunt prea amenințătoare și încărcate emoțional. Este vorba, cel mai adesea, de dorințe, gânduri sau sentimente atât de reprobabile, încât simpla lor evocare este suficientă pentru a teroriza persoana
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se ocupă de toate aspectele, mai puțin de legalitatea funcționării serviciilor, iar comitetul de supraveghere a serviciilor de informații poloneze nu se ocupă de analiza eficicacității serviciilor. Aceste comisii de supraveghere au un mandat restrâns, cu riscul că supravegherea este imperfectă sau fragmentată Între diferitele instituții și comisii de supraveghere. Pe de altă parte, referitor la distincția dintre mandate extinse și restrânse, mandatele comisiilor de supraveghere se mai pot categorisi În mandate proactive și mandate reactive. Un mandat proactiv este mandatul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
International Policy Coordination”, International Organization, vol. XLVI, nr. 1, pp. 1-35. Haerpfer, Christian W.; Christian, Wallace; Richard, Rose (1997), Public Perceptions of Threats to Security in Post-Communist Europe, University of Strathclyde, Glasgow. Haftendorn, Helga; Celeste, Wallander; Robert O., Keohane (1999), Imperfect Unions: Security Institutions Over Time and Space, Oxford University Press, Oxford. Haggard, Stephen; Beth, Simmons (1987), „Theories of International Regimes”, International Organization, vol. XLI, nr. 3, pp. 491-517. Hagopian, Frances; Scott, Mainwaring (2005), The Third Wave of Democratization in Latin
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
singur poziția-test, după ce a fost așezat pasiv în ea; 3 - copilul poate să se miște fără ajutor în poziția-test, dar o face cu vicii de mișcare (se va nota); 4 - copilul se poate așeza singur în poziția-test, dar mișcarea este imperfectă într-un detaliu minor (se va nota); 5 - mișcarea activă normală. Sbenghe (1987) menționează câteva exemple de aplicare a metodei Bobath: a) combaterea spasticității flexorilor trunchiului și brațului se realizează prin extensia gâtului și a coloanei, rotația externă a brațului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
copilului în poziție fetală. Balansarea are o acțiune dublă, are efect de relaxare generală și de stimulare a tonusului extensor prin schimbarea poziției corpului, ceea ce conduce la dezvoltarea reacțiilor de echilibru. DEFECT (< lat. defectus, cf. germ. Defekt) - Structură sau funcție imperfectă a unui țesut sau organ care poate determina boli de o gravitate diferită. Defectul poate fi congenital sau dobândit. Deleție (în genetică) - anomalie cromozomială care constă în pierderea unui fragment cromozomial interstițial, ca urmare a unei duble rupturi, de aceeași
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de unele procese vasculare sau inflamatorii. În această categorie de afecțiuni sunt cuprinse: distrofia musculară, distrofia endotelială, distrofia miotonică, distrofia musculară Duchenne, Becker. Distrofiile musculare progresive sunt afecțiuni degenerative ale mușchiului striat, condiționate genetic, cu evoluție lent progresivă și etiopatogeneză imperfect definită. În marea lor majoritate, distrofiile musculare progresive au caracter familial, cu modalități de transmitere variabile, incidența cazurilor sporadice fiind mult mai mică (Dulău, 1993). Clasificarea cea mai largă a fost făcută de Walton și Nattras, pe baza unor criterii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ce caută aici. Bănuiește. Avocatura este o ocupație neremunerată. De mai bine de două sute de ani, le este interzis avocaților să pri mească vreun onorariu pentru activitatea lor. Cu alte cuvinte, asistența juridică e gratuită. Dă roată litierei. O lege imperfectă de la bun început, deoa rece nu declară nule acțiunile contrare prevederilor ei. Se oprește să examineze mai îndeaproape o agată. Parcă se văd cele nouă muze. Și Apollo, cu lira. Nu pare să fie meșteșugul cuiva, ci mai degrabă un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
misterios și paradoxal totodată), marea taină, dar și perfecta lumină a artei - locul prin care se poate pătrunde în templul ei. Lucrarea profesorului Al. Poamă, întreruptă abrupt, absurd și revoltător de prea devreme, se include în orizontul indeterminat al timpului imperfect, a cărui acțiune fiind fără sfârșit, o cuprinde spațiul peren al amintirii. IAȘI, octombrie, 1997 Virgil Cuțitaru
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
oamenii pe care i-am întâlnit să aibă o viață lungă, sănătoasă, îndestulată și plină de realizări. Nu știu cât de eficiente vor fi rugăciunile mele. Nu am încredere că îi vor ajuta cu ceva. Până la urmă și eu sunt un scriitor imperfect, cu multe defecte personale. Îmi doresc din suflet ca aceste rugăciuni lipsite de vlagă, să-și găsească un locușor undeva în lumea asta și să fie primite - chiar dacă prezența lor va fi trecută cu vederea. „Ce bine ar fi dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
că toate aceste ritualuri și simbolisme ale "trecerii" oglindesc o concepție specifică a existenței umane: la naștere, omul nu este încă desăvârșit; el trebuie să se nască pentru a doua oară și ajunge să se împlinească trecând de la o stare imperfectă, embrionară, la starea desăvârșită de adult. Cu alte cuvinte, putem spune că existența umană atinge împlinirea în urma unui șir de rituri de trecere, adică de inițieri succesive. Ne vom ocupa mai târziu de sensul și funcția inițierii. Ne vom opri
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
apoi să plece - dacă vorbitorul e un om onest. Psihanalistul nu m-a contrazis, dar părea să creadă că am un fel de complex al perfecțiunii. Mi-a vorbit mult și destul de inteligent despre virtutea de a trăi o viață imperfectă, de a accepta slăbiciunile tale și pe ale celorlalți. Sunt de acord cu el, dar numai în teorie. O să apăr până-n pânzele albe darul nediscriminării, pentru că duce la sănătate mentală și la un fel de fericire reală și demnă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
poate fi anihilată. Sunt sigur că nu poate fi nici măcar bine înțeleasă - rădăcinile ei se înfig adânc în karma de lungă durată a fiecăruia. Singurul lucru care mă salvează când mă cuprind asemenea gânduri este că vina e o formă imperfectă de cunoaștere. Faptul că nu e perfectă nu înseamnă că nu poate fi folosită. Dificultatea constă însă în a o folosi înainte de a reuși să te paralizeze. Drept care am de gând să scriu ce cred despre povestirea asta cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
se întâmpla întotdeauna să fie de față, așteptând efectiv să moară. Poate că mă dovedesc mai puțin preocupat decât ar trebui de pericolul exagerării pe tema feței lui Seymour, a feței lui fizice. Recunosc, fără rezerve, că metodele mele sunt imperfecte. Poate că, într-adevăr, exagerez cu toată această descriere. În primul rând, văd că am discutat aproape despre fiecare trăsătură a feței lui, dar n-am pomenit un cuvânt despre viața feței lui. Acest gând în sine -care a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
serveau la lumina lumânării. Îndestulă lucire cât să vadă reproducerile Înrămate de la Muzeul de Artă Modernă, și vizavi la masă, pe Margotte servind, Împrăștiind picături pe fața de masă; Încântătorul ei zâmbet larg, Întunecat și tandru, cu dinți mici, curați, imperfecți, și ochi albastru-Întunecat și fără pic de răutate. O creatură sâcâitoare, dornică, veselă, pornită, stângace. Ceștile și tacâmurile erau unsuroase. Uita să tragă apa. Dar peste toate astea se putea trece ușor. Tocmai dăruința ei aducea bucluc - tratarea a tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
roz al desuurilor. Văzând acea fâșie roz, se gândi: „De ce să mă cert? Care e rostul?“ dar răspunse: — Ei, toți suntem oameni numai Într-o anumită măsură. Unii mai mult ca alții. — Alții foarte puțin? — Așa se pare. Foarte puțin. Imperfecți, limitați, periculoși. Credeam că toți ne naștem oameni. Nu este deloc un dar Înnăscut. Doar capacitatea este Înnăscută. — Ei bine, unchiule, de ce Îmi spui toate astea? Ce intenții ai? Urmărești dumneata ceva. — Da, presupun că da. — Mă critici. Nu, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
în fiecare colț al camerei în care eram pereche (nu nu știai să mă tragi de ureche) „mă luai de mână și cu dor mă sărutai” cântam cu glas de lebădă timid dar mă tratam (netam-nesam). Proximitate Trăiam la timpul imperfect cu norii trași peste cap soarele refuza să bată în sticla ferestrei de sub picioare pământul fugise lăsându-mi trupul dincolo de orarul diurn numai tu erai frumoasă am așteptat în liniște simțeam apropierea ta din ce în ce mai caldă te-am prins în brațe
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]