1,758 matches
-
ale popoarelor Europei răsăritene), „ei nu se pot reprezenta singuri, ei trebuie să fie reprezentați” (Sie können sich nicht vertreten, sie müssen vertreten werden). Este o concluzie care, evident, nu trebuie să se transforme Într-o nouă critică subiectivă la adresa imperialismului cultural al Occidentului. Ea ne poate oferi Însă un reper metodologic util În vederea studierii detașate a felului În care am Învățat să ne privim noi, acești „răsăriteni ai occidentalilor”. Stereotipii românești despre maghiari În prima jumătate a secolului al XIX
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
II: „The Nation-State and Violence”, Polity Press, Cambridge, 1985. Ginzburg, Carlo, Brânza și viermii. Universul unui morar din secolul al XVI-lea, Editura Nemira, București, 1997. Girardet, Raoul, Naționalism și națiune, Editura Institutul European, Iași, 2003. Goldsworthy, Vesna, Inventarea Ruritaniei. Imperialismul imaginației, Editura Curtea Veche, București, 2002. Göllner, Carl, Regimentele grănicerești din Transilvania. 1764-1851, Editura Militară, București, 1973. Gorun, Gheorghe, Reformismul austriac și violențele sociale din Europa centrală. 1750-1800, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 1998. Grancea, Mihaela, Călători străini prin Principatele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
valorizările negative ale originii latine aparținând unor autori români, vezi Sorin Mitu, op. cit., pp. 193-195. Duliskovits Mihály, „Mármaros vármegyének részletes rövid ismertetése” [„Scurtă și amănunțită prezentare a comitatului Maramureș”], Tudományos Gyűjtemény, 1841, nr. X, p. 77. Vesna Goldsworthy, Inventarea Ruritaniei. Imperialismul imaginației, Editura „Curtea Veche”, București, 2002, p. 90. Lucrarea conține o excelentă analiză a funcțiilor ideologice pe care le Îndeplinește mitul creat de Stoker, la nivelul imaginarului britanic de la sfârșitul epocii victoriene. Vahot Imre XE "Imre" , A magyar menekültek Törökországban
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
S. Nye Jr. , Soft power, Editura Published by Public Affairs a member of the Perseus Book Group., United States of America, 2004, p.15; footnote> Istoria Statelor Unite reflectă flexibilitatea unui popor liber. Naționalismul american a servit atât liberalismului cât și imperialismului. Caracterul misionar al politicii americane, atâta timp cât aceasta nu capătă o dimensiune imperialistă sau pur militară, poate furniza stabilitate internațională.<footnote Arthur I. Cyr, After the Cold War: American Foreign Policy, Europe, and Asia, Editura MacMillan & Co, Basingstoke, England, 1997, p.
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru a o investiga și a o exploata, fără a exista consecințe ale acțiunilor noastre.<footnote Sandu, Antonio, Dimensiuni etice ale comunicării în postmodernitate, Editura Lumen, Iași, România, 2009, p.46; footnote>” Dinamica
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
industrializării, considerând că Sudul a rămas în urmă, de asemeni crearea bogăției în Nord nu este considerat un aspect negativ, capitaliștii susțin că Sudul se poate dezvolta independent de Nord. O altă perspectivă este cea socialistă care consideră că prin imperialismul capitalist, țările Sudului au fost puternic afectate și blocate din dezvoltarea naturală. Iar mercantilismul „promovează ideea concentrării bogăției (ca element al puterii), în timp ce socialismul promovează împărțirea ei mai largă.”<footnote Joshua Goldstein, op. cit., p. 598; footnote> Nordul puternic industrializat, unde
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
ajunge la aceste concluzii, politicienii se află în postura de a construi un nou instrument al politicii externe, se căuta, așadar un nouă carte câștigătoare.<footnote Keith C. Smith, Russia energy politics inthe Baltics, Poland, and Ucraine: a new stealth imperialism?, Editura The C.S.I.S. Press, Washington D.C., 2006, p. 16; footnote> Așa s-au pus bazele unei politici externe bazate pe monopolul pieței de gaze naturale și petrol. „Chiar și în era post-război rece, care este mai relaxată, liderii ruși cred
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
postura sa nouă, de furnizoare de energie, „Rusia prin investițiile în infrastructura, transportul și distribuția de energie în Uniunea Europeană trece de mediul economic, impactul acestor investiții vizând unitatea și securitatea Uniunii.”<footnote Anita Orban, Power, energy, and the new Russian imperialism, Edtura Praeger, Westport, 2008, p. 181 footnote> Specialiștii în relații internaționale sunt de părere că centrarea politicii externe ruse pe exportul și monopolizarea pieței de energie nu se limitează la statele din fosta Uniune Sovietică, și este clar menită să
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
după consfătuire, aprecia că „în lume s-au format două grupuri: de o parte tabăra imperialistă, antidemocratică, ce are ca scop esențial instaurarea dominației mondiale, de altă parte, tabăra antiimperialistă și democratică, al cărui scop esențial constă în a submina imperialismul, în a întări democrația, în a lichida urmele fascismului”10. Putem conchide că avem de-a face cu structurarea armonioasă a informației în care cititorul va putea descifra cu ușurință evoluția intereselor majore sovietice și americane la Marea Neagră, precum și statutul
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Occidentul și cu Statele Unite n-au fost mai strânse decât ale celorlalte state satelit ale Uniunii Sovietice, dar în perioada în care Kostov a fost secretar general al partidului și vice prim-ministru, legăturile cu Tito și prin acesta cu „imperialismul” american și englez, au dus la înlăturarea lui la 26 martie 1949. Astfel, în 1949 bolșevizarea țării se sfârșise, puterea era în mâna partidului comunist, iar în 1951 colectivizarea era aproape gata economia fiind condusă la fel ca în celelalte
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
influență sovietică. Astfel, Kremlinul pierdea absolut toate avantajele politice și strategice obținute în Europa Centrală și de Sud-Est la sfârșitul războiului. De aceea prima reacție rusă față de Planul Marshall a fost negativă, planul fiind considerat drept o falsă acoperire a imperialismului american. Presa sovietică și în special Pravda denunța planul ca pe un avatar al Doctrinei Truman, „drept o presiune politică cu ajutorul dolarului, drept un amestec în treburile interne ale altor țări”, sovieticii temându-se ca nu cumva Statele Unite să-și
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
țărilor care au suferit agresiunea germană”. Doctrina Jdanov explica cel mai bine concepția sovietică despre viitorul Europei: aceasta se va împărți în două - tabăra imperialistă, antidemocratică, ce are ca scop instaurarea dominației mondiale și tabăra antiimperialistă, democratică, ce urmărește subminarea imperialismului, întărirea democrației și lichidarea urmelor fascismului. Desigur prima tabără era reprezentată de Statele Unite, în vreme ce cea de-a doua de Uniunea Sovietică. Mai târziu, între 5-8 ianuarie 1949, Uniunea Sovietică a creat C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), ca
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
punct de vedere al securității, în ciuda semnării Tratatului de la Washington, lucrurile nu stăteau la fel de bine, cel puțin din perspectivă americană și occidentală. Amenințarea comunistă devenise pentru aliați cât se poate de reală. Britanicii, prin premierul Atlee, spuneau: „comunismul sovietic este imperialism... care amenință bunăstarea și modul de viață al celorlalte națiuni din Europa”. Marea Britanie însă, nu putea să se opună sovieticilor fără ajutor american. Se impunea deci o coaliție, o alianță defensivă, idee respinsă în primă fază de Washington cum am
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
prin diversitatea lor și prin valorile pe care cu ajutorul limbii le faci cunoscute, devine un principiu tot mai atent urmărit în lume. Multilingvismul tocmai asta încearcă să facă, să evite monopolul unei limbi sau cum spun unii lingviști mai dur: “imperialismul lingvistic“. Nu aș dori să se creadă că prin ceeace voi expune, voi pleda pentru ca limba Română să ia locul limbii engleze în relațiile dintre oameni. Istoria a dovedit că-n anumite perioade istorice, o limbă poate să aibă o
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
foarte bine, susținută de arborarea de drapele roșii, simbolul comunismului. Se inoculau locuitorilor din comunele basarabene idei antiromânești, începând cu ocuparea militară a acestui ținut de către armata sovietică pentru a contracara ocupația militară românească și terminând cu cea referitoare la imperialismul de tip occidental, instaurat în țara noastră după 1918. Procesul celor 287 de acuzați din cauza incidentelor de la Tatar - Bunar și din localitățile limitrofe va fi destul de relevant, mai ales, că printre aceștia numai 9 erau moldoveni. Acest lucru dovedește că
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
anonimat, în anul 1944, la vârsta de 80 de ani. CAPITOLUL AL - XII - LEA SOCIALIȘTII ROMÂNI șI RĂZBOIUL Mișcarea socialistă din Europa, având ca ghid învățătura marxistă, s-a pronunțat permanent impotriva războiului. Sub masca pacifismului, socialiștii europeni au condamnat imperialismul, cele două blocuri militare cu caracter agresiv și expansiunea teritorială. În realitate, socialiștii făceau politica Moscovei, care nu avea altă orientare decât aceeași ca a marilor puteri occidentale, adică expansionistă. Numai că, expansiunea sovietică era privită de mișcarea muncitorească internațională
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
alt tip de reacție împotriva idealismului creștin este protestantismul, considerat pe bună dreptate, de Simion Mehedinți "un alt compromis cu doctrina lui Iisus". Plecând de la principiul libertății (influență veche protestantă), protestantul afirmă o autonomie împinsă uneori până aproape de anarhie. În locul imperialismului papal, cu centrul la Roma, el este individualist și particularist. Posesorul legitim al Bibliei se poate considera pe sine ca unitate de măsură a întregului creștinism, după ideile partizanilor Reformei. Antiteza e una evidentă: pe când catolicismul e politic, în sensul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care împărații amestecau teologia cu răzbunările lor politice (mai ales cu scoaterea ochilor, tăierea nasului și jugănirea) și sfârșind cu Moscova țarilor brutali, care porunceau tot felul de persecuții, apoi au încheiat prin a se crede capii Bisericii. Ulterior, în fața imperialismului occidental a apărut imperialismul oriental. Panslaviștii au făcut din Ortodoxie o unealtă politică, prezentând pe ruși drept singurul popor ales, menit să joace prin Ortodoxie rolul lui Israel 7. Viața interioară a creștinismului ortodox nu se condiționează prin simplele lui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu răzbunările lor politice (mai ales cu scoaterea ochilor, tăierea nasului și jugănirea) și sfârșind cu Moscova țarilor brutali, care porunceau tot felul de persecuții, apoi au încheiat prin a se crede capii Bisericii. Ulterior, în fața imperialismului occidental a apărut imperialismul oriental. Panslaviștii au făcut din Ortodoxie o unealtă politică, prezentând pe ruși drept singurul popor ales, menit să joace prin Ortodoxie rolul lui Israel 7. Viața interioară a creștinismului ortodox nu se condiționează prin simplele lui conexiuni sociale, ci ființează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și etica relațiilor internaționale. Cele mai generoase idealuri care au poleit doctrinele vremii nu stăvilesc pornirile de cucerire și deznaționalizare. Panslavismul, iubirea pravoslavnică, marxism- leninismul și acum democrația globalistă, toate, nu au făcut decât să dea o altă culoare steagului imperialismului dintotdeauna. Ceeace se petrece acum sub ochii noștri ne convinge încă odată că nimic nu s-a schimbat în planurile imperiale de cucerire. Transnistria creație sovietică în anul 1924 ca Republică Moldovenească, din 13 județe s-a redus la dimensiunea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
extreme. Trebuie ținut seama și de faptul esențial că multe se pot schimba, în timp, dar geografia nu. Zonele de influență recunoscute direct sau indirect rămân mereu o mare și tristă realitate. Cel puțin în acest spațiu de expansiune al imperialismului rus tradițional. Iar România marele său blestem istoric nu este altul este așezată într-o zonă de dominație inevitabilă și de permanentă interferență de curente politice internaționale contradictorii. Dar și mai însemnată este atitudinea economică față de Europa. Ea este percepută
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
tracilor este cel mai mare din istorie. Ei ar putea fi cei mai puternici din neamurile pământului. Dar reproducerea citatului din Herodot (V, 3) se oprește ciudat tocmai aici. Fiindcă el justifică, anticipă, prevestește, într-un fel, din plin, fantasmagoricul... imperialism românesc, visat în transă de mulți, inclusiv de E.M. Cioran. și ce mai spune Herodot? Dar unirea lor e cu neputință și nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi. În acest punct, tăcere totală, de gol
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a canoanelor literare impuse doar de către câteva centre culturale occidentale (în cazul românesc, parisul) sau estice (Moscova) și, pe de alta, revendicarea unei egalități de substanță, de valoare și pentru unele creații estice sau orientale. Un alt capitol (Contre l'imperialisme et le colonialisme, cultural și literar, firește) dă și mai limpede expresie acestui început, să-i spun, de independență a conștiinței literare românești. Deplină integrare europeană, într-adevăr, dar cu drepturi potențial egale împotriva oricăror bariere și ierarhii date. La
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
spirit critic permanent. Cu atât mai mult cu cât ideea europeană, în această accepție, vine în conflict și cu alte obstacole nu mai puțin enorme. Ce a reprezentat Europa după Yalta? Un continent împărțit între două sfere de influențe și imperialisme. Evident, nu de aceeași calitate și structură. Dar care a dus în mod inevitabil la definirea a două modele și blocuri ideologic-culturale în conflict și competiție: american și sovietic. Mulți teoreticieni ai Europei au conceput-o, în consecință, drept o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
efectiv planetară. De la democrație la pluralism, de la drepturile omului la umanism. Aceste valori nu mai pot fi considerate ca exclusiv occidentale. Ele aparțin în epoca noastră întregii umanități. Ea pune și rezolvă, în același timp, toate problemele lumii moderne: colonialismul, imperialismul, eurocentrismul, federalismul, principiul superstatului metanațional, până la criza energetică și ecologică și bomba atomică. Sunt probleme care interesează toate statele, toate tipurile de societate, întreaga colectivitate umană, fără nici o deosebire. Această idee europeană în expansiune poate duce, în ultimă analiză, la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]