1,896 matches
-
experiențe agitate, luptei înverșunate cu cuvântul, cu acel cuvânt care a refuzat să fie mistificare, podoabă, artificiu. Poemele lui R. stau sub semnul simplității austere, pusă în mișcare de o energie amplificată de zăgazurile unui control drastic, respingând spontaneitatea și improvizația, dar și iscusința meșteșugarului. Apreciat de comentatori exigenți, versul lui s-a aflat la început într-un con de umbră, eclipsat de vedetele așa-numitei generații Labiș, generație din care R. face parte și cu care s-a și solidarizat
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
Vladimir, Wladimir, Laura, Max-Junior. Membru fondator al Societății Scriitorilor Români, ocupă diverse funcții - cenzor, membru în comitetul de conducere. Cu placheta Foi de toamnă se precizează aspectele dominante atât din poezia, cât și din proza lui R.; volubil, iubitor de improvizație, cu gust pentru registrul dramatic, poetul construiește miniaturi dialogate, versifică anecdote, fie în tonalitate populară, fie în timbrul grav-meditativ din Viața lumii, poemul lui Miron Costin. ,,Morga” psalmistului rămâne exterioară, convențională, vibrația personală este mai aproape de Ion Minulescu și de
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
Acțiunea, cu mici variații, se încadrează în câteva scheme. Din felul naiv-burlesc cum sunt numite personajele (Pungășescu patriot, avocatul Fleoncănel ș.a.), se observă că autorul era preocupat să contureze tipuri. Confecționate la repezeală, textele sunt superficiale, cu un aer de improvizație, practicând un umor ieftin, bazat pe facile jocuri de cuvinte. Amuzante totuși, înviorate de un duh ghiduș, ele se vor fi urmărit cu plăcere. Comediograful ia în răspăr fie cusururi și năravuri dintotdeauna, fie stridențe și caraghioslâcuri ale epocii, de la
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
proces de interpretare efectuat de individ în raportul său cu lucrurile pe care le întâlnește” (apud Mattelart, 2001, p. 105; Lohisse, 2002, p. 152). Pentru cercetătorii interacționiști, comportamentele sociale sunt negociate de partenerii actului de comunicare într-un proces de improvizație permanentă. Blumer accentuează că elemente cum sunt cultura, sistemul social sau stratificarea socială creează condițiile acțiunii fără a o determina. În perspectiva autorului, indivizii nu acționează în raport cu structura socială sau culturală, ci cu situațiile. Așadar, comunicarea este esențial creativă, în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a IV-a: prezentarea. Vorbitorii folosesc metode și tehnici diferite de prezentare; acestea variază în funcție de propria persoană, de subiectul tratat, de audiență, de ocazie etc. În mod general, prezentarea propriu-zisă se poate desfășura pe intervalul mai multor metode: 1) Metoda improvizației implică vorbirea directă fără să existe, de obicei, vreo pregătire prealabilă a discursului. Câteodată, un discurs improvizat nu poate fi evitat: spre exemplu, un vorbitor a ținut o prezentare și sunteți invitat să vă spuneți părerea și să faceți comentarii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
selectarea ariei în care se va înscrie subiectul, efectuarea unei distincții la nivelul scopului prezentării, analiza propriei persoane și a audienței, investigarea ocaziei și a contextului), identificarea materialelor-suport, proiectarea prezentării (pe palierul introducere, conținut, concluzii) și prezentarea propriu-zisă (folosind metoda improvizației, manuscrisului, memorizării sau a prezentării orale). 2. Prezentarea informativă este frecventă în experiența de comunicare a fiecăruia dintre noi; ea presupune informarea publicului (cu ajutorul folosirii explicației, descrierii, definițiilor). 3. Prezentarea persuasivă are ca scop modificarea credințelor, sentimentelor și acțiunilor unei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pas, rezervat evaluării, cei care au interpretat un rol anume își dezvăluie percepția asupra acestuia și își relatează experiența trăită. Ei pot primi întrebări din audiență. Spre deosebire de jocul de rol, tehnica dramatizării creative este mai puțin formală, acțiunile fiind rezultatul improvizației „actorilor”. Un simplu mod de a începe o dramatizare creativă este „jucarea” unor caractere de grup: spre exemplu, o persoană în vârstă, o fetiță etc. După ce grupul respectiv începe să capete experiență cu o astfel de activitate, membrii săi pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
scăzută se arată și scrierile pe subiecte laice. Spre a-și asigura existența, sub pretextul criticării unor moravuri, S. produce în serie cărți superficiale, cultivând comicul ieftin, trivial, cum se întâmplă încă din romanul Fete și văduve (1931). Alte asemenea improvizații romanești sunt Camere mobilate (1933), Parada norocului (1934), Căsătorie de probă (1937), O partidă de poker (1938), Haine vechi... (1947). Dar și altundeva abandonarea mediului monahal-bisericesc se dovedește fatală, ca în culegerea de nuvele Oameni cu sticleți (1935) sau în
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
și a persoanelor cu spirit critic redus, care erau interesate de miraculos, astfel încît, din această perspectivă, opera lui Cosma își găsește o justificare. Și, oricum, și la Cosma găsim indicii ale unei atitudini serioase, care nu se bazează pe improvizația de moment: el se bizuie mai ales pe exegeții antiohieni atunci cînd discută, cu competența pe care i-o permite formația sa, probleme de istorie biblică sau de interpretare a Psalmilor, ori legate de autenticitatea unor opere. Se pare că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
disciplinelor limii (lingvistica, gramatica istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grai originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, stiințific și rațional al lingvistului și improvizațiile sau invențiile celui sedus de depărtările miticului, spune Vernant, părea să existe, cu probabil cam mai bine de jumătate de secol în urmă, o netă separație. Cartea lui Olender, pasionantă după părerea mea, se străduiește să atingă două scopuri: unul
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
din lacul de argint, București, 1969; Bertolt Brecht, 1 om = 1 om, București, 1969 (în colaborare cu Mircea Șeptilici); Eugen Ionescu, Setea și foamea, în Eugen Ionescu, Teatru, II, pref. B. Elvin, București, 1968, Amedeu sau Cum să te descotorosești, Improvizație la Alma sau Cameleonul ciobanului, Delir în doi, în trei....în câți vrei..., în Eugen Ionescu, Teatru, I-II, îngr. și pref. Gelu Ionescu, București, 1970; V. Voiculescu, Magische Liebe, București, 1970; Gândirea lui Goethe în texte alese, I-II
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
relativ era platonismul său”. Dincolo de aceste diferențe de conținut există, de asemenea, o diferență semnificativă de ordin formal. „Asiaticii” nu dispun în abordarea textelor sfinte de o metodologie propriu‑zisă, bine structurată și clar definită. Ei practică în mod obișnuit improvizația, în limitele îngăduite de tipologia tradițională, și acceptă foarte adesea sensul literal. „Alexandrinii” - în speță Clement și Origen - formați la școala polemicii antignostice, dispun de o metodă hermeneutică extrem de bine pusă la punct și extrem de omogenă. Improvizația, în limitele tradiției
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în mod obișnuit improvizația, în limitele îngăduite de tipologia tradițională, și acceptă foarte adesea sensul literal. „Alexandrinii” - în speță Clement și Origen - formați la școala polemicii antignostice, dispun de o metodă hermeneutică extrem de bine pusă la punct și extrem de omogenă. Improvizația, în limitele tradiției, practicată de „asiatici” este înlocuită, în cazul „alexandrinilor”, cu o improvizație „artistică”, de virtuozitate, al cărei sens nu este autentificat de o tradiție, ci de o logică alegorică, străină uneori de „partitura interpretată”, dar familiară exegetului. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sensul literal. „Alexandrinii” - în speță Clement și Origen - formați la școala polemicii antignostice, dispun de o metodă hermeneutică extrem de bine pusă la punct și extrem de omogenă. Improvizația, în limitele tradiției, practicată de „asiatici” este înlocuită, în cazul „alexandrinilor”, cu o improvizație „artistică”, de virtuozitate, al cărei sens nu este autentificat de o tradiție, ci de o logică alegorică, străină uneori de „partitura interpretată”, dar familiară exegetului. Acest criteriu de ordin subiectiv și formativ (exegeza înțeleasă ca exercițiu spiritual) este cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
opune decât forța logosului(„numai cuvântul poate învia lucrurile”). Revin nostalgiile campestre, amplificate și prin contrastul dintre limbajul științific prezent în versuri și melancolia celui care vede „dincolo de marile ziduri/ caii despletind verdele insolit al câmpiei”. Continuând mesajul cărților anterioare, Improvizații pe cifraj armonic (1998) stăruie asupra forței de comunicare și asupra capacității de a transfigura care textualizează lumea înconjurătoare („cândva vom fi texte vii/ într-un stomac orbitor de oraș scufundat/ exact în cuvântul oraș”). În erotica lui S. ființa
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
textualismul propriu grupului optzecist, căruia poetul, totuși, îi aparține. SCRIERI: Duminica realului, Iași,1984; Zid și neutrino - Wall and Neutrino, ed. bilingvă, tr. Liviu Martinescu, Pitești, 1994; Axolotul - The Axoloth, ed. bilingvă, tr. Liviu Martinescu, postfață Florin Vasiliu, București, 1998; Improvizații pe cifraj armonic, Botoșani, 1998; Orașul alchimic, Cluj-Napoca, 2002; Imperiul sacru. Mănăstiri și biserici din nordul Moldovei, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Al. Cistelecan, „Duminica realului”, F, 1985, 2; Ioan Holban, Fizică și metafizică, CRC, 1985, 30; Laurențiu Ulici, „Duminica realului
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
secolului XXI, RL, 1995, 3; Rachieru, Poeți Bucovina, 398-400; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 235-238; Constantin Severin, PRA, I, 479-480; George Șipoș, Mai nimic despre „lirica niponă”, RL, 1999, 13-14; Olimpia Iacob, „Axolotul”, CL, 1999, 3; Carletta-Elena Brebu, „Improvizații pe cifraj armonic”, ATN, 1999, 8; Ion Roșioru, „Improvizații pe cifraj armonic”, CL, 1999, 9; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 436-437. A. St.
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 235-238; Constantin Severin, PRA, I, 479-480; George Șipoș, Mai nimic despre „lirica niponă”, RL, 1999, 13-14; Olimpia Iacob, „Axolotul”, CL, 1999, 3; Carletta-Elena Brebu, „Improvizații pe cifraj armonic”, ATN, 1999, 8; Ion Roșioru, „Improvizații pe cifraj armonic”, CL, 1999, 9; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 436-437. A. St.
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
roumain commun, 1943 ș.a.). Ș. analizează evoluția limbii române în perspectivă istorică și lingvistică, atrăgând atenția asupra faptului că tratarea separată - numai din punct de vedere istoric sau numai lingvistic - duce la rezultate inconsistente. Debutează editorial cu studiul Știință și improvizație. Istoria literaturii române în străinătate (1925), în care pledează pentru o istorie literară ca Literaturwissenschaft, denunțând „imprecizia nelimitată” din sintezele „rapide și dezordonate” de istorie a literaturii române, publicate în străinătate de W. Rudow, M. Gaster, Pompiliu Eliade, G. Alexici
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
istoriografii românești (1939), cel din urmă vizând în special metoda de utilizare de către cronicari a izvoarelor interne și externe. În 1975 apare un volum în care Ș. expune rezumativ istoria literaturii române de la Grigore Țamblac până la 1830. SCRIERI: Știință și improvizație. Istoria literaturii române în străinătate, Iași, 1925; Fragmentul Leviticului românesc de la Bălgrad, Iași, 1927; Cercetări asupra cronicelor moldovene, vol. I: Eustratie Logofătul, Grigore Ureche, Simion Dascălul, Ion Neculce, Iași, 1939; Istoria literaturii române vechi, București, 1975. Ediții: N. Gane, Novele
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
Grija manifestată în proiectarea jocului didactic trebuie prelungită și asupra desfășurării, conducerii și evaluării acestei importante activități. Cunoașterea conținutului jocului reguli, sarcini, necesitatea lor în cadrul jocului de către învățător este o cerință obligatorie. Acesta nu se poate prezenta în fața elevilor cu improvizații, cu reguli amalgamate. Trebuie cunoscut faptul că în învățământul preșcolar, activitățile se desfășoară sub formă de joc. În învățământul primar se apelează, de obicei, la joc doar în anumite momente ale lecției. De aceea trebuie cunoscut timpul optim de introducere
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Tactarea măsurii Duratele de pătrime, optime, doime și pauza de pătrime, structuri ritmice Măsura de 2/4 Melodia *Sunetele La, Sol, Mi, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție a melodiei: început, sfârșit, repetiții *Improvizația melodică pe o temă muzicală dată Timbrul Sunete vocale-instrumentale Vocea de adult și de copil, vocea de bărbat și de femeie Solistul și corul Pianul, vioara. Genuri muzicale de factură cultă: valsul, rapsodia. Interpretarea Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist - cor
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
de pătrime, optime, doime, doime cu punct și pauza de pătrime Măsura de 2/4, ¾ Melodia Sunetele La, Sol, Fa, Mi, Re, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție a melodiei: început, sfârșit, repetiții *Improvizația melodică pe un text dat, prin continuarea melodiei Timbrul Sunete vocale-instrumentale Orchestra și corul Pianul, vioara, trompeta* și naiul Genuri muzicale Genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul propriu-zis din zonă* Genuri muzicale de factură cultă: menuetul, hora Interpretarea Procedee
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
trăsnet, scurt circuit electric, scurgeri de gaz metan, neglijența turiștilor, lipsa de prevedere a celor care le gospodăreau și faptul că toate aceste cabane de altitudine nu aveau sisteme de prevenire a incendiilor, nici măcar nu posedau extinctoare, iar instalațiile erau improvizații periculoase. Una dintre aceste cabane este Cabana Diham, o destinație turistică în sine, care, prin distrugerea cu ani în urmă a cabanei Mălăiești, rămăsese unul dintre puținele adăposturi montane ce puteau deservi fluxul turistic din zona nordică a masivului Bucegi
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
secțiune, o succintă „biografie” a operei lui Mihail Dragomirescu, jalonată de lucrări ce prefigurează sistemul teoretico-literar cristalizat în Teoria poeziei, Știința literaturii și în Integralismul. Voința de sistem - se specifică în monografie - exprimă opțiunea pentru rigoare, oroarea de superficial și improvizație, refuzul de a formula judecăți pe temeiul simplei impresii. Aplicând principii în loc de a comunica doar reacții ale sensibilității, Dragomirescu opune impresionismului critic dogmatismul, căruia vrea să îi dea un fundament filosofic, ceea ce ar exclude și istorismul. Istoria literară consideră opera
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]