1,869 matches
-
tot gândesc... poate ar trebui să ne mai întâlnim... —Ești sigur? îl întreb surprinsă. — Da. Pe mine m-a ajutat. Poate data viitoare veniți voi la mine. —Bine, atunci, îi răspund, un pic cam nesigură. Mă bucur că întâlnirea noastră improvizată i-a făcut bine, cu toate că, din punctul meu de vedere, n-a fost decât apă de ploaie. Ne vedem mâine, îi strig. Pe mâine, se schimonosește el la gândul că va da ochii cu Barney. Pe peron, văd un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
porți! — Există porți în magazie, strigă ea, porți cu plase. Dacă nu erați niște putori ordinare, vă duceați să le căutați, n-ați fi folosit șalurile noastre scumpe! Se învârte în jurul piscinei, pescuind și alte lucruri de pe „terenul de polo“ improvizat. —Pe astea le duc să se usuce, zice ea furioasă, n-aveți decât să luați porțile din magazie, dacă vreți să mai jucați. Finn, oftând zgomotos, lasă mingea, iese repede din apă și se duce la o baracă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
dragoni, care-și fac rost de lumânări și frânghii, intră În cine știe ce galerii ca niște băiețandri Într-o mină, târându-se pe coate, și se strecoară prin tuneluri misterioase. Și ajung, spune jurnalul, Într-o Încăpere mare, cu un horn improvizat și un puț În centru. Coboară o frânghie cu o piatră și descoperă că puțul e adânc de unsprezece metri... Se Întorc după o săptămână cu niște frânghii mai trainice și, În timp ce alți doi țin frânghia, Ingolf coboară În puț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-mi bag aia-n dosul tău! se binedispune imediat și Avocatul, către cel dorit și așteptat, conștient că riscă astfel o replică acidă, dacă nu și o sudalmă, pentru plagiat, din partea Poetului. Auzi, măi, Fratele meu, fără obscenități din astea improvizate, calomnioase și ridicole! intervine prompt Dănuț. La urma-urmei, asertiv vorbind, ce mama-dracu', versurile deochiate sunt o treabă finuță, apanajul deictic al meu, al meu și numai al meu! Păi, nu m-am putut reține! chicotește Fratele. Pe viitor, am să
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Vierme. S-avem nițică milă și de ea săraca, ia priviți ce se mai bâțâie de frică, măi băieți! Du-te-n p...da mă-tii, cu ea, cu tot, de curvă sifiloasă! îi aruncă Dănuț, strângând la maximum garoul improvizat, pentru a stopa hemoragia. Răvășită ca o Nemesis sau ca o Harpie întărâtată, cu ochii turbați ai Meduzei, Cău-Cău pune trofeul însângerat într-un coș de nuiele, pe care îl și ridică de toartă, smucindu-l violent cu amândouă brațele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cărbuni. Pe latura din dreapta ușii, peretele de cărămidă lipsea, înlocuit fiind cu o rețea de bare metalice subțiri, cromate, printre care se putea observa un fel de chicinetă oarbă, cu un prici, prelungită câțiva metri în semiobscuritate, ca o anexă improvizată, pentru eventuale patrupede domestice. De fapt, aceea era celula, spațiul cu destinație specială, pentru reținuți. În acea noapte, cotețul de un flintic de stea, avea un singur chiriaș, pe măsură, nespălat, împuțit, hirsut, zdrențăros, rufos și slinos, altminteri întrutotul familiar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și-i făgăduise că-l va împușca. ― Domnule prefect, noi am fost neputincioși să împiedecăm ce... Îngână preotul cu o plecăciune umilă. ― Dă-te la o parte, banditule! sâsâi maiorul, înlăturîndu-1 cu cotul din ușă. Lângă altar, pe un catafalc improvizat, acoperit cu un giulgiu, zăcea cadavrul Nadinei. Maiorul ridică un colț, dezvăluind figura învinețită și scofâlcită. Baloleanu întoarse privirea, bîlbîind: ― O, bestiile, bestiile!... Sărmana femeie! Ieși repede afară. În nări îi stăruia un miros necăcios și atât de răscolitor, de parcă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de prietenul său pentru a închide defi nitiv delicatele conexiuni. Se străduiau să facă o treabă care necesita serviciile electronice ale unui trasor acționat de la distanță. Nedispunând de toate aceste facilități, ei se vedeau nevoiți să regleze problema utilizând instrumente improvizate. Scule proaste pentru o treabă proastă, se gândea Parker înciudat. Și totuși trebuia să se descurce. Până când modulul 12 nu era reparat cum se cuvine și repus în activitate, nu puteau să decoleze. Pentru a părăsi această lume, Parker ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
nevoie de niște obiecte solide. Cu mâinile goale nu vor izbândi. Dallas luă primul obiect care-i fu la îndemână ― un lighean de oțel. Reluându-și căutările, își zise că nu-i era greu creaturii să treacă prin arma asta improvizată. Dar contactul cu oțelul rece în mâini era totuși reconfortant. Ash inspectă extremitatea opusă a infirmeriei. Iar Ripley începu să se simtă ridicol în fața ușii. Deși temătoare, făcu câțiva pași înainte, șovăi, apoi se hotărî să privească sub platforma pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
zise Dallas cu o voce bizară. (Îl priviră surprinși.) Avem o sarcină mai urgentă de efectuat! Ochii lui ținteau spre capătul coridorului. Corpul lui Kane zăcea în același loc, prăbușit lângă masa popotei... Adunară destule materiale pentru fabricarea unui lințoliu improvizat pe care laserul lui Parker îl închise curând. Sicriul fusese realizat în aceeași manieră, și această macabră ceremonie ― acest marș lent și penibil spre sasul principal ― îi întristă profund. Se consolară zicând că făcuseră tot ce le-a stat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
busuioc, joc cu popa la mijloc! Uiiu, uiiu!... Popa a luat-o de mână și a trecut la mijloc. Apoi fiecare din ele voia să fie onorată de popă și să fie jucată la mijloc și-l invitau cu strigături improvizate. - Foaie verde foi de fag, joc cu popa că mi-e drag! Uiiu, uiiu!... - Foaie verde foi de nuc, după popă mă usuc! Uiiu, uiiu!... - Foaie verde de stejar, ca popa Stasuc mai rar! Uiiu, uiiu!... - Foaie verde mărăcine, joacă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ca întotdeauna, liniștea nu se tulbură cu nici o explozie și pe pereții văruiți nu se întinse nici o floare de sânge. Ruletistul se prăbuși de pe lădiță în brațele celor din primele rânduri, răsturnând pahare și rostogolind fișicuri de monezi de pe măsuțele improvizate. Am plâns atunci ca un copil, de emoție și disperare, căci pariasem o sumă care pentru mine era uriașă și pierdusem, ca toți cei care se înverșunau cu atât mai mult cu cât părea evident că Ruletistul avea o șansă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Nu mă lasă să te văd. Nu-ți zadarnici viața, nu te lăsa înfrînt. Pleacă în lume și arată tuturor curățenia ta.Fii om și ai să afli de mine în curând. Maitreyi." Era un scris împleticit, într-o englezească improvizată, cu pete de cerneală. Ascunsei repede hârtia în palmă, căci venea d-na Sen, cu servitorul, aducîndu-mi ceaiul. ― Nu pot mânca, nu pot mânca nimic, spusei eu, plângând. ― Te rog eu să iei o ceașcă de ceai, vorbi blând d-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ce dracu’ vrea să spună? Așa că terminăm ce-am Început În tăcere. În zilele următoare, efectivului noii baterii i se distribuie un dormitor separat. PÎnă spre seară ne mutăm acolo și caporalii Încearcă să mențină ordinea. Totul are un aer improvizat și cei mai mulți nu sînt prea fericiți cu felul În care s-au potrivit lucrurile, așa că atmosfera generală e destul de apăsătoare. Box e și el printre noi. Din Bărăgan face o oră și jumă tate cu trenul pînă În București, așa că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
țară, ouă fierte, cartofi prăjiți, orez, cîțiva cîrnați anemici, care, avînd În vedere viața scurtă pe care au avut-o, s-ar putea numi mai degrabă vedenii, și multă colivă. Și foarte multe sticle de vin regional, ascunzînd acest belșug improvizat cu care sînteți obișnuiți și pentru care Îi mulțumiți În fiecare zi Luminatului. Sticlele n-au avut pace și, de sub bocetele femeilor adunate În prispa casei, a Început să se audă un zumzet de voci, ieșind din niște chipuri un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În vintre, creierul pur și simplu Începe să i se Învîrtă În cap. Ajunge În partea cealaltă a pieței tîrÎndu-se. Se ghemuiește Împreună cu un tip voinic Între două mașini. Dar una din mașini nu e mașină, e o ambulanță improvizată. Tipul voinic Îi face semn să ridice un rănit de jos și să-l pună lîngă ceilalți, În mașină. Se supune fără să stea pe gînduri, apoi se trezește În Dacie, lîngă șoferul care Îi țipă că trebuie să-l
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ca un erou, se scurge către figura lui populară tot entuziasmul momentului, toată beția acestei clipe intense. Pe măsură ce se apropie de piață, oamenii Încep să-l Împingă În față, Îl poartă pe brațe, i se cere să meargă la tribuna improvizată În balconul primăriei unde acum diverse figuri au apariții episodice și incoerente, primăria a fost ocupată de manifestanți. Jos comunismul! Moarte tiranului! Armata e cu noi! Maestrul ajunge sus În balconul primăriei, cineva țipă Într-o portavoce că o să le
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
produs vreo impresie. Pentru că pur și simplu eram hipnotizat de priveliștea compartimentului ofițerilor. Compartimentul principal al acestui bou-vagon de pasageri pare versiunea de lux a celui care ne găzduiește pe noi. Din cauză că spațiul e mai generos, amenajările ating rafinamente, paturile improvizate presupun saltele, de rastelele de bagaje atîrnă umerașe de sîrmă cu uniforme și alte dispozitive ingenioase făcute tot din sîrmă și din săculeți de pînză, funcționînd ca niște dulăpioare suspendate. E clar că e produsul unei experiențe Îndelungate, acești militari
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
miezul lucrurilor, Îl privesc pe Andi și Îmi imaginez că și mie Îmi strălucesc ochii la fel. Ne Învîrtim o vreme prin mulțime, ne găsim cunoștințe cu diverși, discuțiile sînt zbierate și aparent fără sens. Citim mesajele scrise pe pancarte improvizate: Zonă liberă de neocomunism. Nu ai cum să nu simți suflul. Nu poți să nu simți acea Însuflețire care străbate mulțimea. Îl găsesc pe Rică În salon, citindu-le camarazilor de suferință din Contele de Monte Cristo. Deasupra păturilor trase
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
plicul, din boxe s-a auzit Straight to Hell. Imaginile erau... șocante. Erau fotografii de la Kilometrul zero, zona care a fost considerată inima protestului, cu demonstranți veseli fluturînd steaguri sau pancarte cu lozinci anticomuniste, cîntînd, discutînd sau rîzÎnd, printre corturi improvizate făcute din pături și din folii de plastic și cutii de carton, În spate se vedea clădirea Universității sau hotelul Intercontinental. Dar era și un set de poze la care abia dacă am putut să mă uit. Decoruri cu mașini
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în sensul că nu seacă în funcție de anotimp), avea scopul de a „chema” ploile cât mai degrabă; acesta e de altfel un motiv cunoscut în istoria religiilor și în folclor. Ne dăm seama că riturile de felul acesta nu erau niciodată improvizate, ci continuau practici religioase străvechi. De fapt, în 1Reg 18,34 (vărsarea apei pe altar) reiese că ritul a fost celebrat de Ilie (în secolul al IX-lea î.C.) înainte de venirea ploilor pe muntele Carmel; ceremonialul oficiat de Ilie
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
nu-i alesese întâmplător pe Michi Bobancu și pe Gelu Popa fiindcă amândoi erau sărmani chiar și în viață și locuiau departe, la marginea orașului, prin împrejurimile lacului Gahița, pe o stradă, dacă stradă se putea numi, unde totul era improvizat, pipernicit și rarefiat sub soare casele, acareturile, tufele, firele de pătlăgele roșii din grădini în timpul verii, și totul. Lucian se dădu jos de la oglindă și împinse taburetul până către cazanul de aramă de la cadă. Dar piticii? își aminti el. Piticii
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
din fundul sălii era o nișă destul de adâncă, cu o boltă perfect hemisferică, unde, la nevoie, putea fi așezat un proiector pentru imagini; nimeni nu dădea nicio atenție acelei nișe. Și în sfârșit, la etajul trei era amfiteatrul "Atomic", aproape improvizat ca aspect, foarte mic în comparație cu celelalte trei, trăgându-și numele de la lecțiile de fizică atomică pe care le ținea, la microfon, cu o voce aproape șoptită, profesorul Horia Hulubei. În amfiteatrul "Bacaloglu" era recreație și aproape toți studenții ieșiseră pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
un burlan de tinichea scos afară pe fereastră ieșea fum. Bătrânul paznic nu se vedea pe nicăieri. Căruciorul de copil stătea gol, ca de fiecare dată, în umbra de la piciorul scăriței. O bătrână în fulgarin, corpolentă, pleca pe poarta împrejmuirii improvizate scoțând cercul de sârmă de deasupra, care ținea loc de zăvor. Nimic n-avea culoare pe toată întinderea aceea unde bălăriile năpădiseră în mare parte rămășițele de materiale de construcții. Se strecura totuși printre blocuri o rază de soare care
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aproape un ceas au lucrat la improvizarea tărgii din foaia de cort la care au adăugat și crengi de salcie împletite măiestrit. Trebuie să luăm încă pe atâtea crengi, pentru că acestea se vor rupe - a precizat Trestie. Înhămați la targa improvizată, au pornit să se târască ca doi melci. La un timp, Trestie a dat semnalul de oprire: Cum te simți, Toadere? Mai poți rezista încă pe atâta? De rezistat oi rezista eu întrebarea-i dacă voi mai puteți trage? Eu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]