1,095 matches
-
și a unei slabe capacități de gestionare a acestuia. Mulți copii cu ADHD nu termină testele în intervalul alocat și, fiindcă nu prea știu să se organizeze, întâmpină dificultăți pe plan școlar. De reținut Copiii cu ADHD de tip hiperactiv/impulsiv sunt expuși riscului din punct de vedere social. De multe ori, problemele se datorează comportamentelor lor intruzive și tendinței de a-și pierde controlul. ADHD la adolescenți (12-19 ani) Cel puțin jumătate dintre copiii diagnosticați cu ADHD continuă să îndeplinească
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
simptomele de ADHD, ceea ce îngreunează diagnosticul diferențial. De exemplu, unul din simptomele majore ale depresiei la copii este iritabilitatea. Or, aceasta se manifestă de multe ori prin neliniște, agitație, intervale scurte de menținere a atenției, probleme de concentrare și reacții impulsive, toate manifestări ce seamănă cu simptomele de ADHD. Cât despre tulburarea bipolară, la adulți, ea este marcată de episoade antagoniste de durată, în vreme ce la copii apar cicluri rapide de dispoziții schimbătoare (de la exaltare la iritabilitate) cu treceri scurte și frecvente
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cu fobia socială într-o proporție semnificativă. Ratele estimate ale tulburărilor de personalitate comorbide conform criteriilor ICD-10 în NSMHWB au fost: 35,8% anxioși (evitanți), 24,3% anancastici, 27,2% schizoizi, 20,7% dependenți și în jur de 12% paranoici, impulsivi și borderline. Există o probabilitate mai mare ca indivizii cu o tulburare de personalitate comorbidă să manifeste niveluri mai ridicate ale simptomelor și incapacitării, dar au șanse la fel de mari să se vindece prin tratament. TPE este în mod invariabil tulburarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Le Bon, La Psychologie des foules 6 a trezit, cînd a apărut, la noi, un interes imens. Iar Le Bon, trebuie să precizăm, n-a fost decît un amator erudit, nu avea o formație academică complexă, precum Moscovici. Portretul mulțimilor impulsive și conservatoare, utopice și dogmatice, strategiile propagandei și sugestiei colective, tehnicile de persuasiune sînt înfățișate de Serge Moscovici într-o interpretare nouă, filtrată de noile achiziții din psihologia socială și sociologie. O lectură postmodernă, a unei teme clasice și mereu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
că, prin comparație, concepția societății de masă e întrucîtva simplă, ca să nu spun simplistă. Ea postulează că individul e o citadelă inviolabilă în care ceilalți, prin sugestie, pătrund pentru a o distruge și a o antrena în mijlocul aluviunilor mareei colective, impulsive și inconștiente. Ideea pare demodată, deloc conformă cu complexitățile istoriei contemporane. Totuși, n-ar fi pentru prima oară cînd ideile simple și aparent demodate ne-ar duce la descoperirea unor adevăruri neașteptate. Să ne gîndim puțin și la consecințele acestei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
avem de-a face cu un impuls ce nu vine din ele însele: toate acestea le-au fost inculcate din exterior. "Psihologia mulțimilor (citez din nou din Le Bon) dovedește ce acțiune minimă au exercitat legile și instituțiile asupra naturii impulsive a maselor și cît de incapabile sînt acestea să urmeze și să aibă alte opinii în afara celor care le-au fost sugerate. N-ar putea fi conduse prin reguli derivate din pura echitate teoretică. Nu le pot seduce decît impresiile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
bază similară gîndirii critice. Mijloacele de comunicare au făcut din gîndirea automatică un factor de istorie. Iar acest factor va dura atîta vreme cît va exista societatea de masă. Partea a treia MULȚIMI, FEMEI ȘI NEBUNIE Capitolul I Materia colectivă, impulsivă și conservatoare I Psihologia mulțimilor are în atenție două fenomene esențiale: fuziunea indivizilor într-o mulțime și dominarea maselor de către conducători. Pînă aici m-am ocupat de cel dintîi. Ați văzut de ce disoluția conștiinței individului duce la unitatea mentală a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a mulțimilor. Unitatea lor se realizează într-un obiect, un grup uman specific: parlamentul, partidul politic, Statul etc. Am văzut cum se produce materia colectivă: indivizii se transformă în mulțime. Care le sînt proprietățile? Pe de o parte, ele sînt impulsive, pot fi ușor sugestionate, iar pe de cealaltă parte sînt extremiste. Sugestibilitatea înseamnă că sînt vulnerabile la toate pornirile, la toate instinctele lăuntrice, și reacționează fără a se controla la toți stimulii externi. Starea de permanentă receptivitate le expune fiecărui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să acceptăm aceste idei. Dar nu mă pot lansa aici într-o analiză în profunzime. Mai curînd mă bazez pe studiul consecințelor, sperînd că astfel cititorul va pătrunde mai bine esența lucrurilor. II Omul este o oaie gînditoare. Credul și impulsiv, se repede înspre lucruri pe care nici nu le vede, nici nu le cunoaște. Aflat la bunul plac al ordinelor pe care le primește, se apleacă sau se înalță, se afundă trup și suflet în mulțime și se lasă acoperit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
că toate acestea exprimă o regresiune a indivizilor. În interiorul mulțimii, reprimarea tendințelor inconștiente se atenuează. Dispar inhibițiile morale. Domină instinctul și afectivitatea. Omul-masă acționează ca un automat lipsit de voință proprie. Coboară mai multe trepte pe scara civilizației. Masa e impulsivă, nestatornică, irascibilă. Credulă, e lipsită de spirit critic. Se lasă condusă aproape în exclusivitate de inconștient. Gîndește în imagini care, prin asocieri, se generează unele pe celelalte. Ea nu cunoaște nici îndoiala, nici incertitudinea, adevărul și falsul nu îi ridică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
masă / 61 Capitolul III: Cele 4 motive ale unei tăceri / 73 Capitolul IV: Descoperirea mulțimilor / 77 Capitolul V: Hipnoza în masă / 85 Capitolul VI: Viața mentală a mulțimilor / 94 Partea a treia MULȚIMI, FEMEI ȘI NEBUNIE Capitolul I: Materia colectivă, impulsivă și conservatoare /109 Capitolul II: Forma colectivă: dogmatică și utopică / 116 Capitolul III: Conducătorii mulțimii / 123 Capitolul IV: Despre prestigiu / 129 Capitolul V: Strategii de propagandă și de sugestie colectivă / 137 Capitolul VI: Concluzie / 148 Partea a patra PRINCIPIUL DE
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
stil anume, o manieră, și nu s-ar putea spune că e tributar, în chip hotărât, unui scriitor, lăsând la o parte rădăcinile înfipte în literatura lui Ștefan Bănulescu. De toți afinii săi, Tudor Dumitru Savu se desparte prin temperamentul impulsiv și exuberant, dar mai ales prin absența rafinamentului manierist, prin lipsa preocupărilor pentru exercițiul parodic. Fondul prozei sale vine din ingenuitatea basmului. RADU G. ȚEPOSU SCRIERI: Marginea Imperiului, Cluj-Napoca, 1981; Treizecișitrei, București, 1982; De-a lungul fluviului, Cluj-Napoca, 1985; Fortul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
consumatorul dorește să obțină cât mai multe informații care să-i prezinte performanțele produselor<footnote Costinel Dobre, Comportamentul consumatorului, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2000, p. 135. footnote>, și care, desigur, să-i faciliteze realizarea unei comparații între acestea; d) Comportamentul impulsiv de cumpărare, care apare în situația în care consumatorul, sub influența unui stimul puternic, ia hotărârea de a cumpăra ceva imediat. Pentru unii indivizi este dominanta comportamentului de cumpărare, deși el provoacă adesea conflicte emoționale. Este evident faptul că în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
deși el provoacă adesea conflicte emoționale. Este evident faptul că în condițiile unui venit redus, consumatorul devine mai reflexiv, planificându-și mult mai atent consumurile, spre deosebire de situația în care, ca urmare a creșterii veniturilor, sporesc și actele de cumpărare realizate impulsiv, spontan. Totodată, în cadrul comportamentului global al cumpărătorului se pot identifica trei tipuri de comportament: • comportamentul modal - privește formele de vânzare preferate de cumpărători, calitatea ambalajului, modul de servire etc.; • comportamentul spațial - se referă la atitudinea cumpărătorilor față de distanțele pe care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
au arătat că personalitatea se constituie într-o variabilă explicativă a comportamentului consumatorului și că se pot identifica o serie de legături între tipul de personalitate și preferințele pentru consumul anumitor produse, servicii sau mărci, și stilul de cumpărare (planificat, impulsiv etc.). Capitolul 8 Factorii personali 8.1. Vârsta 8.2. Sexul 8.3. Ocupația 8.4. Stilul de viață Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • înțelege rolul vârstei, diferenței de gen, ocupației și stilului de viață în luarea deciziei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
responsabili social, afirmați și cu un înalt sistem de autoapreciere. Stilul permisiv - reflectă un înalt grad de căldură și un control slab. Părinții permisivi sunt toleranți, afirmă o slabă autoritate, emițând puține cerințe față de copiii lor, care tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare, fără control emoțional și scopuri de lungă durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a mediului casei în stimularea potențialului creativ al copilului. Variabile
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
practicant, de calitatea motrică dominantă și, nu în cele din urmă, în funcție de profilul psihologic. Ultima particularitate reprezintă faptul că în judo au șanse de succes atât copiii cu un profil psihologic marcat de agresivitate, cât și cei calmi, atât cei impulsivi cât și cei pasivi, atât cei emotivi cât și cei indiferenți, iar modul de abordare a tacticii de luptă reprezintă o oglindă a personalității acestuia pentru antrenor. Toate trăsăturile enumerate, prin practicarea sistematică, rațională și științifică vor fi ameliorate optim
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
copiilor cu dizabilități își pierde frecvent rolul de coordonare a activității desfășurate de aceștia. Atunci când primesc o sarcină de rezolvat, ei nu o analizează suficient, nu-și stabilesc în prealabil momentele/reperele principale ce urmează a fi parcurse, trecând direct, impulsiv la rezolvare, orientându-se după elemente întâmplătoare, după asemănări de formă cu alte situații etc. Altfel spus, elevilor cu dizabilități le lipsește adesea momentul de orientare în sarcina primită, adică de judecare suficientă, în prealabil, a condițiilor de rezolvare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
pe viitor); la selectarea/alegerea sarcinilor/activităților, elevii să fie consultați și să se țină seama și de opțiunile/propunerile lor; comunicarea nonverbală, ascultarea activă, politețea și respectul față de elevi, corectitudinea, promptitudinea, fermitatea în rezolvarea problemelor, autocontrolul în cazul stărilor impulsive, apropierea fizică de elevi, implicarea lor în luarea deciziilor, consemnarea și aprecierea eforturilor și realizărilor elevilor, evitarea confruntărilor și a atitudinilor de autoritate exagerată sunt doar câteva dintre elementele ce asigură succesul în activitățile cu elevii care prezintă tulburări de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
care a fost rezultatul. Un caz special îl reprezintă elevii cu sindrom de hiperactivitate cu deficit de atenție (SHDA) diagnostic medical utilizat pentru a descrie condiția elevilor care se confruntă cu dificultăți de lungă durată în ceea ce privește atenția, hiperactivitatea și comportamentul impulsiv. Pentru a da un astfel de diagnostic , dificultățile de acest tip trebuie să fie evidente timp de peste șase luni și să apară înainte de împlinirea vârstei de șapte ani. Unii elevi nu prezintă simptome de hiperactivitate, însă pot fi descriși ca
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
da un astfel de diagnostic , dificultățile de acest tip trebuie să fie evidente timp de peste șase luni și să apară înainte de împlinirea vârstei de șapte ani. Unii elevi nu prezintă simptome de hiperactivitate, însă pot fi descriși ca neatenți și impulsivi (prezintă deficit de atenție fără hiperactivitate). Elevii cu hiperactivitate și deficit de atenție nu-și pot planifica și controla comportamentul, nu respectă regulile, adesea par să nu conștientizeze pericolul și au tendința de a face lucrurile în grabă, vorbesc și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
pentru orice situație sau pentru fiecare elev. Acesta depinde de copilul/tânărul în cauză, de circumstanțe și de ceea ce vrea profesorul să realizeze. Există 4 tipuri principale de comportament al elevilor pe care cadrele didactice le consideră dificile: 1. Comportamentul impulsiv Caracteristici: dominant; insensibil; hotărât să controleze; hotărât să concureze și să câștige cu orice preț. Profesorul trebuie să urmărească : * Transformarea spiritului de competiție și control în colaborare și cooperare; * Învățarea unor noi modalități de a realiza ceea ce-și doresc
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
1810, și 18/30 decembrie 1810, în loc. cît., fond cît. 119 Șved Johnson, op. cît., p. 287. 120 Cf., raportul agentului austriac Fleischhakl către Metternich, datat București, 3 aprilie 1811, în Hurmuzaki, Documente, IX2, p. 714. 121 Ibidem. caracterul sau impulsiv: i-a confiscat toate bunurile deținute de acesta în Franța 122. În schimb, pentru Rusia, mutația operată de Bernadotte în politica externă a Suediei a constituit un semnal încurajator, în sensul că va avea în el un aliat, "der es
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pe cei ai armatei sale. 4. Epurările soldaților creștini din armata romană Învățăturile lui Tertulian (160-230) și Origene (185-254) despre prestarea serviciului militar nu au acceptate de întreaga creștinătate, fiind considerate expresia caracterului certăreț al unuia și isteric al celuilalt, impulsivi în consecințele lor și ignoranți față de realitățile vieții. Creștinii nu aveau motive să se revolte împotriva autorităților civile pentru că atât religia cât și episcopii lor nu ar fi permis aceasta. După anul 225, Biserica a început să fie tratată cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]