KorAP: Find »[drukola/base=inamic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...104 >

2,599 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

la acel gen trebuie restrânsă, din cauza unor exemple precum cele de mai jos: (83) a. Ordonanța a fost ucisă de un grup de soldați ai armatei inamice. b. Soția sa a fost ucisă de un grup de soldați ai armatei inamice. c. Ordonanța și soția sa au fost uciși de un grup de soldați ai armatei inamice. (84) a. Daniela Bucurianăi și Norica Nicolaij au sosit la sediul DNA. Deputatuli și senatorulj se află aici pentru că au fost convocate să depună

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a fost ucisă de un grup de soldați ai armatei inamice. b. Soția sa a fost ucisă de un grup de soldați ai armatei inamice. c. Ordonanța și soția sa au fost uciși de un grup de soldați ai armatei inamice. (84) a. Daniela Bucurianăi și Norica Nicolaij au sosit la sediul DNA. Deputatuli și senatorulj se află aici pentru că au fost convocate să depună mărturie într-un proces. b. Manechinul român și starul american au fost văzuți ieri într-un

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

eșec total. În câteva luni, armata germană a invadat Uniunea Sovietică, trăgând după sine și armata satelitului său, România. Cinci ani mai târziu, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Roșie invada România, care devenea astfel satelitul armatei inamice. Ultima oară când regele (Mihai, fiul lui Carol al II-lea) a inversat ordinea uzuală de numire a unui guvern, făcând-o înainte și nu după alegeri, a fost la 5 martie 1945. În acea zi, o demonstrație organizată de

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
realizată, cea mai mare parte a țărănimii obținând parcela sa de pământ s-a demobilizat. Anunțarea, în 1917, a reformei agrare, în atmosfera creată de revoluția rusă, în momentul în care jumătate din teritoriul Vechiului Regat era invadat de trupe inamice, s-a dovedit a fi un act foarte abil. Dacă s-ar fi întârziat, țărănimea ar fi putut deveni un mediu de efervescență revoluționară. În Anglia, sub regimul censitar, scena politică nu se întindea dincolo de câteva categorii sociale. Consecința a

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557

de aventurieri, așa-ziși revoluționari, le aplică În practica socială! - nu a condus „proletariatul”, ci o mână de așa-ziși revoluționar iute transformați În „clică”; după ce s-au asigurat de pârghiile puterii și după ce și-au decimat brutal așa-zișii inamici, aceștia s-au măcinat și Între ei, ca În „frumoasele și poeticele” vremuri ale medievalității timpurii! Am insistat puțin asupra acestor elemente, de altfel hiper-cunoscute de noi, generațiile care am servit ca „material experimental” acestor „Înnoitori ai istoriei”, nu numai

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
o smintită Încredere În firul aproape invizibil pe care-l secretă, orb și fanatic, creând plase În care se va prinde o victimă Încă nevăzută și improbabilă. Victima noastră - viitorul, improbabilul cititor care ne va salva din acea singurătate, fals inamic, redutabil complice al devastatoarei dorințe de „trădare a sinelui” și a trivialității tiranice În care acesta e scufundat. Vorbind de „comunicare” și instalând acest termen oarecare pe un fel de altar al ultimei modernități, nu cumva se luptă, În esență

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
sensul că nu am „recunoscut-o” Întotdeauna și nu i-am fost aproape niciodată recunoscător. Dar am Înțeles cu certitudine că, spre deosebire de ceea ce cred unii, ea nu este „limita” și nu ea este „inamicul rațiunii”. Nu, rațiunea Își este sieși inamică, cum o spune și dictonul latin: Nihil contra Deus nissi Deus ipse. 12 Multă vreme, ca atâția alții, mi-am căutat „viitorul” În vise. Dornic, Înfometat de „profeție”, În fiecare dimineață, puneam o „pedală de frână” Între somn și trezie

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
amândurora! Dar... tu nu mai ai nevoie să te depășești, te afli deja pe culme - o culme a ta, fără Îndoială, dar și o culme a artei tale, după cum unele spirite din jurul tău ți-o certifică și... unele voci invidioase, inamice, un alt semn al succesului, al valorii! Nu, tu te afli pe acea «platformă» de care am mai vorbit, iar acum, după părerea ardeleanului și a Neamțului din mine, tu trebuie să reziști! Nu numai succesului care deja te Înconjoară

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
popoare asiatice, buimăciți și beți ei Înșiși de Înaintarea lor fără sfârșit În ținuturi exotice, europene, dând frâu liber instinctelor și reflexelor pe care orice armată „de tip medieval!” le arată, după ce se pleacă În fața lor cetățile și orașele foste inamice...Ă Deși proza lui Eliade, nuvelele și romanele, se deosebesc esențial de tematica prozei mele, sunt de acord cu diagnosticul pe care, În 1940, Călinescu i-l aplica În Istoria literaturii. De altfel, eu nu folosesc, ca să zic așa, latura

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
a-l schimba, deși aberațiile sale le puneau În pericol propriile structuri și poziții!... Iar sub acest slogan al „anti-comunsimului” a fost printre altele demonizat și Ion Iliescu - cert, un fost activist de vârf, cu sechele inconfundabile de centralism statal, inamic ideii de proprietate, neînțelegând bine tradiția bisericească a Românilor. (Dovadă este reaua voință cu care a ezitat să repare injustiția gravă făcută celei de a doua biserici naționale, cea greco-catolică, luptătoare pentru Ardealul românesc timp de secole și desființată brutal

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

în perioada la care ne raportăm (1919-1945): „cu cât sunt mai mici mijloacele statului, cu atât mai mult este redus la concursul voluntar și gratuit al tuturor cetățenilor pentru executarea serviciului de informații și pentru apărarea față de serviciul de spionaj inamic”. Problematica studierii structurilor informative autohtone este, încă, deficitară din motive atât obiective, cât și subiective. Motivele obiective conțin o lipsă de transparență a unor arhive, în care se află date de interes istoric - organizarea, înființarea, atribuțiile unor servicii de informații

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informative cât și contrainformative. Misiunea informativă a vizat recrutarea și instruirea de agenți „pentru executarea misiunilor speciale” și transmiterea datelor culese. În atribuțiile de contraspionaj intrau, printre altele, supravegherea și controlul suspecților și străinilor, liniile telegrafice și telefonice, împiedicarea propagandei inamice, paza căilor ferate, depozitelor și magaziilor. Serviciul Secret de la diferitele comandamente aflate în apropierea frontului „se bucură de oarecare independență”, fiind într-o corespondență permanentă cu Marele Cartier General, de la care primea instrucțiuni și căruia îi raporta rezultatele obținute. În

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
o corespondență permanentă cu Marele Cartier General, de la care primea instrucțiuni și căruia îi raporta rezultatele obținute. În această perioadă, indiferent de denumire, organizare și subordonare, structura informativă a armatei a acționat intens pentru sprijinirea trupelor și pentru identificarea unităților inamice care se aflau pe frontul românesc. Astfel, Marele Cartier General, Biroul 2 (Informațiuni) a publicat Ordinea de Bătaie a diviziilor inamice care se găsesc pe frontul român (între Nistru și Marea Neagră) 6 martie 1918, în care erau prezentate marile unități

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de denumire, organizare și subordonare, structura informativă a armatei a acționat intens pentru sprijinirea trupelor și pentru identificarea unităților inamice care se aflau pe frontul românesc. Astfel, Marele Cartier General, Biroul 2 (Informațiuni) a publicat Ordinea de Bătaie a diviziilor inamice care se găsesc pe frontul român (între Nistru și Marea Neagră) 6 martie 1918, în care erau prezentate marile unități, unitățile, puterea de foc și modul în care au fost obținute informațiile. Printre altele, în fața trupelor române se aflau, la data

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
II-a reprezenta „organul de stat major care conduce întreaga activitate informativă” și, pentru misiunile sale specifice, avea la dispoziție diferite mijloace de căutare. Printre acestea se număra și Serviciul Secret ce acționa „folosind agenți informatori care acționează în spatele frontului inamic”. Păstrând linia normelor enunțate în 1927, acestea au accentuat importanța acestui tip de culegere de informații care „nu se poate improviza”, el necesitând o organizare de lungă durată și o încadrare cu personal special pregătit. Acest Regulament a fost reeditat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
563 vagoane de călători (din 1461) și 3511 vagoane de marfă (din 23.576). Pe aceleași coordonate s-a desfășurat traficul fluvial și maritim, redus la o treime din capacitatea existentă în 1916. Pagubele suferite de România din cauza ocupației militare inamice nu au fost recuperate niciodată. Marile Puteri au refuzat să acorde României despăgubiri în acest sens din partea Germaniei. O altă categorie de pierderi a fost inclusă în tezaurul Băncii Naționale a României evacuat în Rusia (la 21 decembrie 1916 și 27 iulie 1917

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de uniforme, arme și alte echipamente aflate în dotarea acestora. Citirea și înțelegerea hârtiilor (documente, hărți, tabele, acte personale), aprecierea distanțelor, scrierea secretă, exerciții pentru a oferi pretexte autorităților în caz de arestare și modalități de trecere în/din liniile inamice au fost principalele direcții de studii. Rezultatul acestor cursuri efectuate non-stop a fost acela că sovieticii au format „un izvor abundent de confidenți”, instruiți sistematic, din care s-au ridicat „eminenți colaboratori” ce au oferit date utile privind armatele inamice

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
inamice au fost principalele direcții de studii. Rezultatul acestor cursuri efectuate non-stop a fost acela că sovieticii au format „un izvor abundent de confidenți”, instruiți sistematic, din care s-au ridicat „eminenți colaboratori” ce au oferit date utile privind armatele inamice. Produsele școlilor de spionaj din Rusia sovietică aveau menirea „de a explora” armatele inamice și de a se ocupa „cu stăruință” de atingerea obiectivelor trasate de superiori. În același an, Biroul D.P.S.G. din Viena a transmis în centrală o analiză

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
acela că sovieticii au format „un izvor abundent de confidenți”, instruiți sistematic, din care s-au ridicat „eminenți colaboratori” ce au oferit date utile privind armatele inamice. Produsele școlilor de spionaj din Rusia sovietică aveau menirea „de a explora” armatele inamice și de a se ocupa „cu stăruință” de atingerea obiectivelor trasate de superiori. În același an, Biroul D.P.S.G. din Viena a transmis în centrală o analiză asupra Misiunii sovietice din capitala Austriei, devenită un „adevărat Quartier General de Război” prin

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Birou Informații; Marele Stat Major să se ocupe, printre altele, cu organizarea și funcționarea unor școli de agenți pentru spionaj, contraspionaj și traducători; înființarea unui serviciu de propagandă, prin care să fie întreținut moralul soldaților în timpul campaniei, respectiv demoralizarea militarilor inamici; înzestrarea tehnică necesară pentru desfășurarea în bune condiții a activității informative și contrainformative. Alături de trupele combatante, structurile informative și contrainformative militare, reorganizate și profesionalizate, au asigurat un flux continuu de date privind inamicii mai vechi (Puterile Centrale) sau mai noi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
foarte importantă” și nu mai putea fi înglobată global în ramura informativă, simțindu-se nevoia unei delimitări între cele două activități. Tocmai de aceea, la jumătatea anului 1924, Marele Stat Major a elaborat Instrucțiuni pentru împiedicarea spionajului și a propagandei inamice, pe care le-a destinat nu numai structurilor militare, ci și celor adiacente (vămi, porturi, întreprinderi industriale), cu rolul de a coordona conlucrarea pe linie specifică între diferitele autorități. La 4 august 1924, Ministerul de Război a cerut înființarea unor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
persoanele străine, precum și supravegherea persoanelor care mișună în jurul comandamentelor, cazărmilor și pe timpul exercițiilor. 4. Organizarea serviciului la trupă și comandamente, astfel încât să se facă imposibilă culegerea de informații. 5. Instruirea elementelor militare, de orice grad, asupra acțiunii nefaste a agenților inamici de spionaj, consecințele ce această acțiune are pentru armata noastră și mijloacele de apărare. 6. Deșteptarea interesului marelui public și instruirea lui asupra pericolului reprezentat de acțiunile subversive inamice prin publicare unor lucrări cu tentă beletristică, dar inspirate din fapte

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Instruirea elementelor militare, de orice grad, asupra acțiunii nefaste a agenților inamici de spionaj, consecințele ce această acțiune are pentru armata noastră și mijloacele de apărare. 6. Deșteptarea interesului marelui public și instruirea lui asupra pericolului reprezentat de acțiunile subversive inamice prin publicare unor lucrări cu tentă beletristică, dar inspirate din fapte reale. Acțiunile desfășurate pe acest palier au revenit agenților de contrainformații, definiți drept „orice persoană care contribuie atât în timp de pace, cât și în timp de război, la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
atacuri permanente la granița de est. Au fost descoperite cazuri de spionaj și sabotaj în iunie-iulie 1920, a fost primit de la D.P.S.G. un raport despre mișcarea comunistă din Basarabia și a fost identificată organizarea serviciului de spionaj bolșevic în spatele frontului inamic. În toamna anului 1920, Biroul Informații al Comandamentului Trupelor de Est a raportat Ministerului de Război, Cabinetul Ministrului, despre identificarea serviciului de spionaj bolșevic în spatele frontului inamic, adică în spatele trupelor române. Primul obiectiv al cercetării informative sovietice în spatele frontului inamic

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din Basarabia și a fost identificată organizarea serviciului de spionaj bolșevic în spatele frontului inamic. În toamna anului 1920, Biroul Informații al Comandamentului Trupelor de Est a raportat Ministerului de Război, Cabinetul Ministrului, despre identificarea serviciului de spionaj bolșevic în spatele frontului inamic, adică în spatele trupelor române. Primul obiectiv al cercetării informative sovietice în spatele frontului inamic îl reprezenta cunoașterea situației economice, politice și militare, atât în zona de operații militare, cât și în restul teritoriului. Pentru cunoașterea acestor aspecte au fost trimiși în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]