KorAP: Find »[drukola/base=inclus & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...217 >

5,412 matches

Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759

îi retrage limbajului orice forță comunicațională"24. Există, în toate aceste aprecieri, o confuzie gravă: coincidența contrariilor nu presupune abandonarea axiomei identității și a axiomei non-contradicției, ci doar abandonarea principiului terțului exclus, care trebuie să fie înlocuit prin axioma terțului inclus. Non-contradicția și identitatea nu se prăbușesc, ci, dimpotrivă, se amplifică. Acest proces de amplificare a non-contra-dicției în prezența nivelurilor de realitate este foarte interesant, căci demonstrează cum contra-dicția nu este, de fapt, niciodată complet eliminată. Lupasco avea, deci, dreptate în

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
Din păcate, trimiterile la Lupasco în această carte sunt marginale, autorul ignorînd, în mod evident, cele povestite în acest capitol. Lupasco, care nu a fost tradus în limba engleză, este, încă o dată, victima atotputerii imperiale a acestei limbi. 7. TERȚUL INCLUS, TEATRUL ABSURDULUI, PSIHANALIZA ȘI MOARTEA În fond, Lupasco ne pune o întrebare fundamentală: ce înțelegem prin "da" și prin "nu"? Altfel spus, care e statutul adevărului? Nu e de mirare că scriitorii, precum André Breton, au fost primii sensibili la

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
Review US Lines, apărută în 1953 și condusă de Georges Mathieu, în care Lupasco a publicat "Cîteva reflecții asupra logicii dinamice a contradictoriului". Doi mari poeți, argentinianul Roberto Juarroz și francezul Michel Camus au fost foarte interesați de filosofia terțului inclus. Cum aș putea uita acea fantastică seară de 9 februarie 1991, cînd am avut șansa să-l întîlnesc pentru prima dată pe Roberto Juarroz, acasă la Michel Camus? Din prima clipă, am fost frapat de intensitatea care îl locuia, o

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
Să fi fost o întîmplare faptul că discuția noastră s-a concentrat pe înțelegerea "terțului inclus" în raport cu fizica cuantică? E o întîmplare dacă Michel Camus a resimțit nevoia, la un moment dat, să strecoare cuvîntul "tainic" între cuvintele "terț" și "inclus"? Nu știu. Tot ce știu e că aveam impresia că în-tîlnisem pe cineva pe care îl știam dintotdeauna, din negura vremilor. Roberto Juarroz scria în 1984: "Partea de da care se află în nu și partea de nu care se

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
bogăția imaginarului: aceste obiecte devin un obiect, aceste ființe devin o ființă precisă, aceste scenarii devin un eveniment precis, aceste idei devin o idee, aceste construcții imaginare devin un fapt. Secretul acestei alchimii a raportului Subiect-Obiect rezidă în abolirea terțului inclus. Echilibrul realității este astfel rupt dacă mă mulțumesc să rămîn în această stare, fără să devin conștient de conștiință și fără să devin conștient de incon-știință. Aici apare noțiunea centrală de univers psihic. Acesta e fondat pe acțiunea terțului inclus

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
inclus. Echilibrul realității este astfel rupt dacă mă mulțumesc să rămîn în această stare, fără să devin conștient de conștiință și fără să devin conștient de incon-știință. Aici apare noțiunea centrală de univers psihic. Acesta e fondat pe acțiunea terțului inclus, care restabilește echilibrul realității. În fond, toate tehnicile de veghe, în toate tradițiile lumii, dintotdeauna fac apel la un astfel de proces. Universul psihic este fondat pe terțul inclus, așa cum universul macrofizic este fondat pe omogenizare, iar universul biologic este

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
noțiunea centrală de univers psihic. Acesta e fondat pe acțiunea terțului inclus, care restabilește echilibrul realității. În fond, toate tehnicile de veghe, în toate tradițiile lumii, dintotdeauna fac apel la un astfel de proces. Universul psihic este fondat pe terțul inclus, așa cum universul macrofizic este fondat pe omogenizare, iar universul biologic este fondat pe eterogenizare. Și cele trei universuri coexistă. Doar că există o predominanță a unuia sau altuia. În ceea ce numim "viața", există o predominanță indiscutabilă a universului macrofizic ne

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
potențializarea-de-sine, căci ființa posedă, în "germenele său" și în "intimitatea afectului său", ansamblul datelor care să permită această transmutare. Dar asta nu e suficient: o "maturație" este necesară pentru a permite interacțiunea între actualizarea-de-sine și poten-țializarea-de-sine. Acesta este rolul terțului inclus, care permite trecerea de la nivelul de realitate al actualizării-de-sine la nivelul de realitate al actuației de sine. O muncă tenace și persistentă este necesară pentru a atinge ipseitatea. Într-un sens, Revardel merge mai departe decît Lupasco în explorarea lumii

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
Divinității [...]". Astfel, explică el, monoteismul ar fi legat de o dialectică a omogenizării, în vreme ce politeismul ar fi legat de o dialectică a eterogenizării. Prin aceste definiții, e clar că Lupasco vizează un nou concept de Dumnezeu, fondat pe dialectica terțului inclus. Dar el respinge imediat această tentație, făcînd apel la afectivitate, care constituie "singurul cîmp al întregii noastre experiențe în care apar datele Ființei, a ceea ce se prezintă ca ceea ce este, fiindu-și suficient sieși, în vreme ce tot ceea ce există și se

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
legătură de omogenizare între indivizii care cred într-un singur Dumnezeu sau în mai mulți". El observă totuși că, în general, confruntate cu problema binelui și răului, fundațiile acestor religii se conformează unei logici cu doi termeni, din care terțul inclus este absent. Punerea în joc a energiilor contradictorii le conferă rezistență în timp. Astfel, Lupasco nu ezită să spere într-"o nouă concepție despre Divinitate", fondată pe "etica terțului inclus". Lupasco merge pînă la a afirma că "psihismul, ca atare

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
a ne putea alătura apoi Divinității, în universul psihic. Pentru Lupasco, lumea, ca și individul, poate fi bolnavă. Pentru a evita patologia lumii trebuie avute în vedere simultan cele trei etici ale omului: etica omogenului, etica eterogenului și etica terțului inclus, "fără de care [...] lumea însăși, în toate manifestările sale creatoare, s-ar scufunda în patologie. Ar fi o lume fie schizofrenică, fie maniaco-depresivă, o lume nebună"2. Concluzia lui Lupasco este că trebuie elaborată o "nouă religie" "teofizica energetică", care ar

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
fost făcută, pornind de la logica lupasciană, de Bernard Morel 13. Concluzia noastră e foarte clară: Simbolul "Quicunque" ilustrează de o manieră strălucită modul în care dogma Trinității a fost locul unei lupte permanente între logica terțului exclus și logica terțului inclus. Citit prin prisma logicii terțului exclus, textul Simbolului rămîne de neînțeles, în vreme ce prin prisma logicii terțului inclus, el este perfect coerent. Dar logica terțului inclus nu este suficientă: introducerea nivelurilor de realitate est capitală pentru o înțelegere rațională a textului

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
dogma Trinității a fost locul unei lupte permanente între logica terțului exclus și logica terțului inclus. Citit prin prisma logicii terțului exclus, textul Simbolului rămîne de neînțeles, în vreme ce prin prisma logicii terțului inclus, el este perfect coerent. Dar logica terțului inclus nu este suficientă: introducerea nivelurilor de realitate est capitală pentru o înțelegere rațională a textului. Analiza noastră a fost mult dezvoltată de Thierry Magnin, pe plan teologic și pe plan logic, în cartea sa14, într-o adevărată piesă de bravură

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
dezvoltată de Thierry Magnin, pe plan teologic și pe plan logic, în cartea sa14, într-o adevărată piesă de bravură transdisciplinară. Thierry Magnin oferă o cheie pentru înțelegerea a ceea ce cuvîntul erezie poate acoperi astăzi: o ruptură de logica terțului inclus și a nivelurilor de realitate. Desigur, Trinitatea rămîne un mister pentru inteligența noastră. Dar asta nu exclude o lectură rațională a dogmei. De fapt, dincolo de acest exemplu, corespondența dintre logica terțului inclus și nivelurile de realitate indică relația intimă între

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
acest sistem, așa cum l-a cunoscut Fondane, nu-l putea ghida spre ieșirea din labirint"19. O ieșire din labirint există însă, iar cheia este furnizată de terțul inclus. Nu poate exista o filosofie exclusivă a afectivității. Afectivitatea și terțul inclus se află într-o relație de unitate a contradictoriilor. Afectivitatea fără terț inclus nu e decît un cuvînt gol. Fondane a murit prea devreme. În 1951, dorința sa era împlinită. Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
din labirint"19. O ieșire din labirint există însă, iar cheia este furnizată de terțul inclus. Nu poate exista o filosofie exclusivă a afectivității. Afectivitatea și terțul inclus se află într-o relație de unitate a contradictoriilor. Afectivitatea fără terț inclus nu e decît un cuvînt gol. Fondane a murit prea devreme. În 1951, dorința sa era împlinită. Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției este o carte profetică și inaugurală: cu el, terțul inclus își dobîndește

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
fără terț inclus nu e decît un cuvînt gol. Fondane a murit prea devreme. În 1951, dorința sa era împlinită. Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției este o carte profetică și inaugurală: cu el, terțul inclus își dobîndește drepturile depline în filosofia contemporană. "Logica dinamică a contradictoriului se prezintă ca [...] logica însăși a experienței și, în același timp, ca experiența însăși a logicii", scrie Lupasco 20. Pentru Lupasco, logica e într-adevăr "experiența însăși a logicii

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
logica lui Lupasco. În 1984, am stabilit un isomorfism între logica lui Abellio și cea a lui Lupasco 18, 19. Abellio era cu totul de acord cu isomorfismul pe care l-am propus, chiar dacă respingea cu înverșunare formula de "terț inclus"20. STRUCTURA ABSOLUTĂ ESTE SENARĂ, SEPTENARĂ SAU NONARĂ? Întrebarea formulată în titlul acestui capitol nu are nici caracter numerologic, nici academic. Ea privește mai degrabă problema sensului. Și cum sensul e central în abordarea lui Abellio și a lui Lupasco

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
ochiul devine activ (+) în raport cu restul corpului meu considerat ca pasiv (-)"21. Cuplul (ochi/corp) corespunde binarului (PA, PP). Deci există într-adevăr un cuaternar (AA, AP; PA, PP). În acest cuaternar nu există nici principiu T, nici stare T. Terțul inclus este complet absent aici. "Axa verticală a polilor, ne spune în fine Abellio, face să apară două alte mișcări inverse una față de cealaltă, una orientată spre exemplu în jos, în sensul acumulării de instrumente de către corp, prin care putem spune

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
mișcări veritabile: el efectuează punerea în relație între principiul T și funcționarea naturală, mecanică a lumii, între știință și cunoaștere, între încarnare și înălțare la cer. Așa se constituie septenarul (TT; TA, TP; AA, AP; PA, PP). În septenar, terțul inclus semnalează în fine prezența sa reală, ca stare. Terminologia abelliană ezită între senar și senar-septenar. Această ezitare este evident legată de includerea sau neincluderea terțului inclus ca stare: dacă Abellio este gata să accepte terțul inclus ca principiu, în schimb

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
decît aproximări ale unei eventuale "structuri absolute" ascunse pe veci în misterul lumii. ABELLIO, GONSETH ȘI TERȚUL INCLUS Rămîne de știut de ce manifesta Abellio o atare înverșunare împotriva terțului inclus. Aceasta se datorează unei reale neînțelegeri: Abellio credea că terțul inclus e susceptibil de a fi asimilat sintezei triadei marxiștilor hegelieni, teză/antiteză/sinteză, și, prin urmare, considera că acesta se referă la o succesiune în timp. Or, este fals. Diferența între o triadă de terț inclus și o triadă hegeliană

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
coexistă în același moment din timp. În schimb, cei trei termeni ai triadei hegeliene se succed în timp. Iată de ce triada hegeliană este incapabilă să realizeze concilierea opușilor, în vreme ce triada terțului inclus este capabilă să o facă. În logica terțului inclus, opușii sunt mai degrabă contradictorii: tensiunea dintre contradictorii construiește o unitate mai largă care îi cuprinde. O lungă polemică, care a fost mai degrabă o dezbatere curtenitoare, s-a angajat între noi în perioada 1982-198626. Lectura operei lui Abellio trezise

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
un prieten mi-a anunțat moartea sa. A doua zi, am descoperit cu oare-care surpriză că majoritatea ziarelor îi consacrau articole elogioase. Moartea părea să trezească conștiința contemporanilor lui Abellio. De fapt, astăzi cred că aversiunea lui Abellio față de terțul inclus venea din rezerva sa legată de Trinitatea creștină... Cît despre Gonseth și Lupasco, raporturile lor erau civilizate, dar distante. Sigur, Gonseth a scris în 1947, în Dialectica, un articol destul de critic despre Experiența microfizică și gîndirea umană și despre Logică

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
Lupasco nu m-a cunoscut prin textele mele, eu îi cunoșteam scrierile și am vrut să-l întîlnesc. B. N.: Data este importantă, pentru că în 1951 Lupasco publica Principiul antagonismului și logica energiei, unde, pentru prima oară, introduce explicit terțul inclus. E. M.: Probabil că am citit-o destul de repede, prin anii cincizeci. B. N.: Am găsit în arhivele lui Lupasco o vedere pe care i-ai trimis-o din Bretania, pe 6 iulie 1965. Îi scrii: "... sper să vă văd, sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
acronim, CETSAS (Centre d'Etudes Transdisciplinaires Sociologie, Anthropologie, Sémiologie), eveniment important în istoria transdisciplinarității. Dar să trecem la o întrebare pe care și-o pun mulți cititori ai operelor voastre respective: ce distinge cu adevărat dialogica ta de filosofia terțului inclus a lui Lupasco ? E. M.: Ce o distinge fundamental ? Nu văd vreo distincție fundamentală. Există cuvinte care sunt folosite în mod diferit, deci care dau o orientare diferită. Dacă mă gîndesc, de exemplu, la problema terțului inclus: eu, spre deosebire de Lupasco și

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]