1,914 matches
-
Diferența, 181-184; Gheorghiu, Reflexe, 86-91; Titel, Cehov, 142-150; Dan Cristea, Biografia benevolă a poetului, „Agora”, 1988, 2; Mircea Mihăieș, [Dorin Tudoran], O, 1990, 34-36; Cristea, A scrie, 196-198; Florin Manolescu, Drumul spre sine, LCF, 1992, 26; Eugen Simion, Un poet incomod, L, 1992, 28; Convorbiri: Eugen Simion - Dorin Tudoran, CC, 1992, 7-9; Dorin Tudoran, VTRA, 1993, 2 (semnează Mircea Martin, Monica Lovinescu, Al. Cistelecan, Nicolae Oprea, Cornel Moraru, Iulian Boldea, Virgil Ierunca); Liviu Antonesei, Poezia, ca estetică a prăbușirii și speranței
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
serbare câmpenească” (La iarbă verde). Poetul acuză etica românilor, bazată pe resemnare și duplicitate, care pot lua forme carnavalești (ghinionul umblă îmbrăcat în noroc, moartea este îmbrăcată în rochie de mireasă). Moralistul ascuns în versurile lui V. este un ins incomod, greu de amăgit, al cărui discurs tranșant ia forma unui monolog obsesiv, cu tente de fabulă. În Fantasme din lumea cealaltă (2002) același spirit hipercritic se manifestă într-o poezie care vizează din nou tarele lumii occidentale. „Nicăieri și peste
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
și desinențe. Horia Zilieru are curajul de a rămâne un calofil, în accepțiunea elevată a cuvântului. [...] Toate aceste prea frumoase podoabe lexicale, din care sunt alcătuite imagini laborioase, îl recomandă pe Horia Zilieru altui veac, cu limba ceremonioasă și haine incomode. [...] Darul, real și nu lipsit de importanță, de a construi imaginea, cizelată cu răbdare și cu pricepere de orfevrier, învăluie fiorul liric în veșminte grele, de fire metalice strălucitoare, sub care abia îi bănui o existență firavă și tăinuită. Rafinamentul
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
-l ajute pe acesta, dar cu siguranță știe unde ar vrea să se plaseze mai târziu în societate. Sistemul de valori adoptat de fiecare familie poate fi impus cu rigiditate și atunci copilul poate simți familia ca pe un mediu incomod. Metodele alese de părinți, cu siguranță de cele mai multe ori, sunt cele mai potrivite luate contextual. Când părintele înțelege temperamentul copilului și problemele pe care propria familie le generează, se poate adopta o atitudine corectă vis-a-vis de educație. Părinții doresc de
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
străine. Corpusul de texte Snoava populară românească, publicat în patru volume (1984-1989), cuprinde doar primele trei secțiuni tematice ale speciei. Din păcate, nu a putut să apară în întregime, ba chiar din paginile tomurilor editate cenzura a eliminat numeroase texte incomode pentru un regim care avea alergie la satiră. SCRIERI: La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, tr. Elena și Anton Marin, București, 1969; Dicționarul folcloriștilor (în colaborare cu Iordan Datcu), pref. Ovidiu Bârlea, București, 1979. Ediții: Povești și legende
STROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
1990, București) (1992) și Jurnal stoic din anul Revoluției, urmat de Contrajurnal (2002) -, unde sunt comentate avatarurile istoriei recente. Atât în jurnalul-jurnal, cât și în jurnalul-roman, personajul central este un intelectual inadaptat, care refractă faptul brut prin lentila unei conștiințe incomode. În fond, tehnica predilectă a naratorilor - și, nu mai puțin, a autorului - este defamiliarizarea: trăirile curente sunt cernute dintr-o perspectivă „bolnavă”, „iluminată” sau „supranaturală”, în orice caz halucinantă. Faptul se observă pretutindeni: în Femeia ascunsă e vorba de obsesia
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
ș.a. Debutează editorial în 1980 cu monografia Duiliu Zamfirescu, tradusă în limba engleză de Eric D. Tappe și publicată la Boston. În comentarea aparițiilor editoriale din țară S. se oprește de cele mai multe ori la cărțile ignorate sau minimalizate, relevând aspecte incomode și concluzii ce se pot desprinde din textele în discuție, cum se întâmplă cu romanul Intrusul: „Problema pe care o pune cartea lui Marin Preda este problema morală a lumii românești de astăzi. Ce devin relațiile dintre oameni într-o
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
un rezultat eronat și o depășire către CY. Spre exemplu suma în binar a numerelor -81 cu -62 dă rezultat -15 și depășire pentru CY. În concluzie utilizarea reprezentării ca mărime și semn pentru operațiile de adunare și scădere este incomodă și presupune algoritmi complecși. Mult mai facilă este operarea în virgulă mobilă în care numărul este reprezentat prin bit de semn S, mantisă M (24 de biți) și exponent E (8 biți), datorită faptului că exprimarea este mai structurată. -Adresarea
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
vinovat. Vinovăția aparține psihiatrilor care, în virtutea autorității lor profesionale, au „confiscat puterea politico-socială” și au „inventat boala psihică” în scopul de represiune socială. Nebunia este „creația psihiatrilor” și, în final, instituționalizarea (care servește intereselor de stat și politice) a cetățenilor incomozi pentru regimul politic, etichetați drept „bolnavi mintali”, aparține psihiatrilor, deveniți „agenți ai puterii politice”. Natural că absurditatea acestui punct de vedere este expresia unei crize profunde a statului pe multiple planuri, a unei crize sociale care exprimă „ruptura” dintre statul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să rămână, ca locuibile, doar dormitorul părinților, al meu și biroul tatei (care curând a devenit dormitorul tinerilor soți); fosta mea cameră devenea spațiu «de lucru», admis. Celelalte două mici odăi ar fi fost: una «bucătărie» - în locul celei reale, foarte incomodă, amenajată din fosta terasă -, iar cealaltă, în care locuise bunica, tocmai atunci decedată, era declarată «cameră de serviciu». Deoarece în același interval de timp mă căsătorisem, iar tatăl meu fusese dat afară din «Barou» (interzicându-i-se, prin aceasta, exercitarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scaun (sau cu picioare de scaun), cu parul, cu bâta, lovituri cu bastonul de cauciuc la testicule, lovituri în stomac, bătăi la palme și la tălpi cu bastonul de cauciuc; lovire de calorifer; strivirea degetelor în ușă; smulgerea părului; postúri incomode: arestații erau siliți să stea într-un picior (uneori supravegheați de un câine-lup), pe vine, să țină un creion cu bărbia, să sprijine cu nasul tabloul lui Ceaușescu (!), să facă genuflexiuni, să stea într-o mână, să sară ca broasca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost atrași în această „afacere” mai mulți scriitori, cercetători din alte domenii, oameni de cultură. Grupul celor „vaporizați” a fost mult mai mare, peste 300 de persoane. A fost o acțiune tipică de intimidare, de reducere la tăcere a unor incomozi. Regimul încerca astfel să repare o greșeală pe care o făcuse în anii de relativă deschidere. După liberalizarea din anii începutului domniei lui Ceaușescu, s-au reînființat secțiile de psihologie, sociologie și pedagogie din cele trei mari universități din România
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Nimeni altul decât... N. Stoian, cel ce orchestrase întreaga punere în scenă a MT. Afacerea MT, crede dr. I. Ciofu, unul din cei doi autori ai celebrului referat, a fost o manevră abilă de a desființa o instituție care devenise incomodă. Trei instituții se ocupau pe atunci de „sufletul” omului: Biserica, știința psihologiei și Partidul. Biserica fusese de mult îngrădită, anihilată. Rămâneau încă două. știința noastră a fost astfel lovită încât însuși cuvântul psihologie nu mai putea fi rostit, nici o carte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
toate drepturile elementare de viață, de libertatea de mișcare, de comunicare, de orientare în spațiul nostru extrem de limitat, de hrană, de sete, de rezolvarea necesităților fiziologice la scadență. Ni s-a fixat o anumită poziție pe prici, o poziție fixă, incomodă, chinuitoare și foarte dureroasă: poziția în șezut, cu genunchii adunați la piept, cu brațele prinse în jurul genunchilor, capul plecat, privirea asupra genunchilor. Eu am denumit această poziție „Gânditorul de la Hamangia”. Orice mișcare, fără ordin sau aprobare, orice privire aruncată în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
conținutul gamelei, cu zeama fierbinte, pe gât. Am experimentat toate aceste moduri de hrană. și somnul a constituit o problemă. În primul rând dormeam foarte puțin. Ne culcam la ordin, întotdeauna după miezul nopții, și somnul avea loc în condiții incomode. Întins, cu fața în sus, acoperit cu pătura până la bărbie, mâinile pe piept, peste pătură, și nu aveai voie să faci nici o mișcare, fără să se țină seama de fiziologia somnului. În timpul somnului sunt acele mișcări fiziologice, normale, așa-numitele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai sunt dușmani externi, îi vom căuta la noi sau în noi - așadar, se va duce războiul minorităților, apoi cel al sectelor, mai mult sau mai puțin ezoterice, și, în final, se va trece la cel al instituțiilor sau întreprinderilor „incomode”, cum s-a procedat cu „Meditația Transcendentală”. Ca organ al puterii, ea va menține frica prin metoda secretului păstrat la dosar („Noi știm ce ai făcut cândva, undeva, cu cineva!”) și una asemănătoare prescripției terapeutice denumite „amenințarea neprecizată”, folosită atunci când
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
funcționale a aparatului de sprijin și mișcare și chiar diminuează rolul reglator al sistemului nervos central. Printre aceste cauze favorizante se numără condițiile inadecvate de igienă și viață, lipsa de organizare a activității și a repaosului, regimul alimentelor necorespunzător, îmbrăcăminte incomodă, defectuos confecționată etc. În aceeași ordine de idei, putem invoca lipsa unei educații raționale și un regim defectuos de viață, lipsa de supraveghere și control din partea părinților și educatorilor, care se constituie în cauze, adeseori ignorate, dar importante mai cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trebuie să se introducă sau nu sistemele de identificare biometrică a persoanelor, făcându-se asocierea cu luarea amprentelor digitale doar pentru elucidarea unor cazuri de crime. Opoziția cea mai puternică venea din partea sistemului bancar, dar nu numai. Alte instrumente păreau incomode sau periculoase și, ca atare, erau refuzate în serie. După data sus-menționată, lucrurile s-au schimbat radical în privința identificării biometrice - tendință ce va fi demonstrată într-o secțiune distinctă a prezentului capitol. Domeniile de aplicare s-au extins, totul provenind
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de condiționare a accesului. Ele pot fi: amprentele degetelor, buzelor, semnătura, vocea, forma mâinii, imaginea retinei, venele de pe fața externă a mâinii, liniile din palmă, imaginea feței ș.a. Toate aceste tehnici sunt foarte scumpe, în comparație cu cele clasice, și deseori sunt incomode sau neplăcute în utilizare. Există suficiente tehnici eficiente care să fie folosite până când cele enumerate vor fi mai ieftine. 3. Ceva ce persoana știe. O parolă, de exemplu, numai că ea se află la discreția oamenilor și de modul de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
C. Rogozanu, O scriitură pierdută, RL, 1999, 37; Ionel Necula, Luca Pițu sau Colocvialitatea gândului metafizic, CNT, 1999, 45; Dan Gulea, Ideolectul cajvanian, OC, 2000, 33; Catrinel Popa, Scriitura paradoxală, OC, 2000, 33; Ionel Necula, Luca Pițu într-un discurs incomod, VR, 2001, 12; Bârna, Comentarii, 187-194; Cristea-Enache, Concert, 415-420; C. Stănescu, Ceartă în familie, ALA, 2002, 627; Andrei Bodiu, Conservatorul Pițu, OC, 2003, 168; Gabriel Liiceanu-Luca Pițu, Epistolar, DL, 2003, 51; Ovidiu Morar, Un fal[n]ic anarh, CL, 2003
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
redactor-șef), Mircea Mihai (redactor-șef adjunct), Radu Dorin Mihăescu (consilier editorial). Formatul publicației se schimbă, iar rubricile se îmbogățesc: „Remember”, „Invitații revistei”, „Restituiri”, „Scena și viața”, „Debut”, „Cartea străină”, „Poeți gălățeni”, „Pagini dunărene”, „Ancheta «Porto-Franco»”, „1001 de reviste”, „Lecturi incomode” ș.a. Mai colaborează Ion Zamfirescu, Emil Manu, Ion Rotaru, Petru Creția, Gheorghe Buzatu, Barbu Cioculescu, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Alexandru George, Al. Zub, Mihai Ungheanu, Ilie Bădescu, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Leo Butnaru, Cezar Ivănescu, Ioanid
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
mediilor universitare, masiv primenite prin accesul unor specialiști din rândul generațiilor mai tinere. Dar se poate vorbi de p. - fie și pe plan strict literar - într-o societate precum cea românească, al cărei deplin acces la modernitate rămâne ezitant? Întrebarea, incomodă, a fost pusă, iar răspunsul posibil se cade să fie unul nuanțat. Sigur că p. e produsul firesc al unor societăți care au intrat în epoca postindustrială, adică este propriu evoluțiilor din Statele Unite ale Americii, din Europa Occidentală și din
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
vivacitate și a face să progreseze ideea morală, el nu simplifică teza adversă. Tema cărții alunecă discret spre Inchiziție și, de la un punct, preopinenții își unesc eforturile de a indica formele pe care le ia represiunea împotriva spiritului (o temă incomodă pentru ideologia totalitarismului). Dialogul e prezent și în eseurile următoare - Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980), Polemici cordiale (1983), Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului (I, 1986) -, căci de oriunde ar porni P. ajunge în cele din urmă la
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
spectacolele date de Teatrul cel Mare din Copou. Întors din străinătate, unde fusese la studii, va lua parte la pregătirea revoluției de la 1848. După înfrângerea mișcării, P., membru al Asociației patriotice, este închis. Și până atunci, fiind considerat un personaj incomod, chiar primejdios pentru stăpânire, mai suportase câteva arestări. Va mai juca la București, în reprezentații ale trupei lui Costache Caragiali (1850), precum și la Teatrul cel Mare (1853). După plecarea lui Matei Millo la București, în stagiunea 1852-1853 preia, secondându-l pe
PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288879_a_290208]
-
înspăimântătoare. Atunci când a cerut să o vadă pe mama sa, a fost dojenită și i s-a spus că trebuia să fie cuminte și răbdătoare pentru a-și revedea mama. Ea s-a simțit purtată de colo-colo, ca un obiect incomod de care nimeni nu are nevoie. Mama sa a decedat atunci când ea avea patru ani. Tatăl său a dus fetițele, la început, în casa unei mătuși, sora soției sale (căsătorită și aceasta) pentru ca acestea să se bucure de un cămin
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]