1,469 matches
-
din organele de miliție, procuratură și instanțe, procurorii sunt discriminați." Astfel, din rândul organelor de miliție și instanțe, legea face referire numai la anumite funcții, în vreme ce dispozițiile art. 1 lit. g) din lege face referire la toți procurorii. Rezultatul este incriminarea unei întregi categorii profesionale, "care nu a făcut altceva decât să aplice un sistem legislativ format preponderent din Codul penal și Codul de procedură penală, care, cu modificări impuse de politica penală, sunt în vigoare și azi." Legea lustrației contravine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 și 52 din Decretul nr. 328/1966 , în raport cu dispozițiile art. 22 din Constituție, este neîntemeiată. Prin incriminarea sustragerii conducătorului auto de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei nu este încălcat dreptul fundamental al persoanei la integritate fizică, prevăzut în art. 22 din Constituție. Împotriva voinței conducătorului de autovehicul, suspectat că a condus autovehiculul sub influența băuturilor alcoolice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133779_a_135108]
-
Partea I, nr. 325 din 15 mai 2009. Articolul 7 La data de 1 noiembrie 2009 a intrat în vigoare pentru România Protocolul adițional, adoptat la Strasbourg la 28 ianuarie 2003, la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, ratificat prin Legea nr. 105/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 28 aprilie 2009. Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi București, 21 ianuarie 2010. Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219938_a_221267]
-
ce anume constă încălcarea prevederilor constituționale invocate. Se susține în schimb faptul că art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 este un text incriminator incomplet care nu prevede sancțiunea, ci face trimitere la art. 189 din Codul penal privind incriminarea falsului intelectual, desi elementele constitutive ale celor două infracțiuni nu sunt identice, în special în ceea ce privește subiectul activ special al infracțiunii. Judecătoria Buftea, exprimându-și opinia, apreciază că excepția ridicată nu este întemeiata, întrucat dispozițiile art. 40 din Legea contabilității nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134787_a_136116]
-
Președintele Camerei Deputaților, în punctul său de vedere, arată că "dispozițiile art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicata, nu contravin prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție", întrucat dispozițiile legale criticate "instituie o normă juridică de incriminare a unei fapte care are elemente definitorii atât în Codul penal, cât și în legea specială. Cumularea acestora este supusă regulilor de tehnica legislativă și nu are tangenta cu normele constituționale". Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134787_a_136116]
-
sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, dar și potrivit politicii penale a statului, legiuitorul poate decide, în considerarea importanței valorilor sociale ocrotite prin normele penale adoptate și a raporturilor sociale ce se nasc în urma acestor incriminări, care sunt cazurile de limitare a pedepsei penale ce poate fi aplicată în cazul săvârșirii unei infracțiuni, prin raportare la o altă pedeapsă prevăzută pentru o faptă comisă în legătură cu infracțiunea luată drept criteriu al comparației. (A se vedea, în acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268891_a_270220]
-
art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 , întrucât acestea se află în situații diferite, iar tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor în privința lor are la bază criteriul obiectiv al importanței valorii sociale ocrotite prin norma de incriminare, care, în cazul textului criticat, este reprezentată de relațiile sociale referitoare la adevărata natură a bunurilor, la proveniența, situarea, dispoziția, circulația acestora, la proprietatea bunurilor și la drepturile asupra lor, aspecte ce nu trebuie ascunse sau disimulate atunci când se cunoaște
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268891_a_270220]
-
Deciziei nr. 1.293 din 14 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 8 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal, statuând că "Incriminarea și sancționarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activități, pentru care se cere o anumită pregătire și, în consecință, sunt supuse autorizării, exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanță deosebită, inclusiv viața și integritatea fizică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229862_a_231191]
-
alin. (1) din Constituție, deoarece nu apare că o măsură ce "se impune", întrucat suma de 3.000 de lei nu corespunde unei juste apărări a ordinii publice și nu întrunește caracterul unui motiv pertinent pentru restrângerea drepturilor persoanei și incriminarea trecerii ilicite peste frontieră a unor bunuri care depășesc neînsemnata suma de 3.000 de lei. Autorul excepției se referă la Decizia Curții Constituționale nr. 139 din 14 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118834_a_120163]
-
Partea GENERALĂ Titlul I Legea penală și limitele ei de aplicare Capitolul I Principii generale Articolul 1 Legalitatea incriminării (1) Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni. (2) Nicio persoană nu poate fi sancționată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârșită. ... Articolul 2 Legalitatea sancțiunilor de drept penal (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272034_a_273363]
-
se face potrivit dispozițiilor legii civile, respectiv Codului civil, sau conform prevederilor Codului de procedură fiscală, ca lege specială. 19. Pentru rezolvarea acestei probleme vor fi avute în vedere două categorii de argumente: - argumente ce vizează natura infracțiunii, respectiv scopul incriminării infracțiunii de evaziune fiscală; - argumente ce rezultă din aplicarea raportului dintre legea generală-legea specială. 20. Argumente ce vizează natura infracțiunii, respectiv scopul incriminării infracțiunii de evaziune fiscală 20.1. Dacă temeiul răspunderii penale îl constituie o infracțiune de evaziune fiscală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266652_a_267981]
-
probleme vor fi avute în vedere două categorii de argumente: - argumente ce vizează natura infracțiunii, respectiv scopul incriminării infracțiunii de evaziune fiscală; - argumente ce rezultă din aplicarea raportului dintre legea generală-legea specială. 20. Argumente ce vizează natura infracțiunii, respectiv scopul incriminării infracțiunii de evaziune fiscală 20.1. Dacă temeiul răspunderii penale îl constituie o infracțiune de evaziune fiscală, acțiunea civilă, având caracter accesoriu, se raportează la natura infracțiunii, la scopul incriminării evaziunii fiscale. 20.2. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266652_a_267981]
-
generală-legea specială. 20. Argumente ce vizează natura infracțiunii, respectiv scopul incriminării infracțiunii de evaziune fiscală 20.1. Dacă temeiul răspunderii penale îl constituie o infracțiune de evaziune fiscală, acțiunea civilă, având caracter accesoriu, se raportează la natura infracțiunii, la scopul incriminării evaziunii fiscale. 20.2. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu modificările ulterioare) a instituit, așa cum prevede chiar art. 1, măsuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266652_a_267981]
-
și prezintă aptitudinea de a primi interpretări diferite din partea instanțelor de judecată, respectiv de a influența soluționarea cauzei pe fond prin dezlegarea ce i se va da, sesizarea este inadmisibilă. În argumentare, reprezentantul parchetului a arătat că, întrucât norma de incriminare cuprinsă în art. 336 din Codul penal este în mod vădit influențată de Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curții Constituționale, verificarea admisibilității sesizării presupune analiza unei condiții suplimentare, respectiv aceea dacă, în exercitarea rolului constituțional de asigurare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
analizat motivele care susțin admisibilitatea sesizării și nu și-a exprimat explicit punctul de vedere asupra chestiunii de drept cu a cărei rezolvare prealabilă a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, limitându-se la a observa că norma de incriminare analizată a făcut deja obiectul Deciziei nr. 3 din 12 mai 2014 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
sale, că norma penală în vigoare nu a preluat identic textul art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ci a modificat condițiile de incriminare în ceea ce privește momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sânge pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii. Noua reglementare prevede condiția ca autorul faptei să aibă o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă", reglementare din care "nu rezultă însă care este momentul stabilit de legiuitor a fi cel al consumării infracțiunii" ca o condiție de incriminare și de atragere a răspunderii penale, în condițiile în care existența îmbibației alcoolice în sânge este cea care permite constatarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii. Or, prin introducerea art. 336 din Codul penal legiuitorul a urmărit eliminarea posibilității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
noua reglementare, legiuitorul a optat să dea relevanță penală valorii alcoolemiei la momentul prelevării primei mostre biologice, moment situat în timp imediat consecutiv acțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul. Cum însă această sintagmă, care este condiție de incriminare, nu mai figurează actualmente în textul legal al art. 336 alin. (1) din Codul penal, curtea de apel a apreciat necesară pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la conținutul constitutiv al infracțiunii menționate. IV. Punctele de vedere ale procurorului și părților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
efect dezincriminarea infracțiunii. În susținerea acestei opinii, s-a argumentat că instanța de contencios constituțional a constatat neconstituționalitatea doar a sintagmei "la momentul prelevării probelor biologice" din cuprinsul art. 336 alin. 1 din Codul penal, iar nu a normei de incriminare în integralitatea sa, aceasta din urmă fiind menținută în fondul activ al legislației cu o formulare substanțial asemănătoare celei existente în cuprinsul art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 Înlăturarea sintagmei sus-menționate nu este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
al infracțiunii, acesta decurgând chiar din verbum regens - "conducerea" pe drumurile publice -, ceea ce impune stabilirea gradului de alcoolemie la acest moment. S-a subliniat că dezincriminarea privește fapta prevăzută de legea penală în întregul său, sub raportul tuturor condițiilor de incriminare și sancționare. Or, dacă legea nouă modifică numai o parte din condițiile de incriminare în raport cu legea veche, nu ne aflăm în prezența unei dezincriminări, ci a unei continuități de incriminare a faptei și, în această situație, vor fi incidente dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
stabilirea gradului de alcoolemie la acest moment. S-a subliniat că dezincriminarea privește fapta prevăzută de legea penală în întregul său, sub raportul tuturor condițiilor de incriminare și sancționare. Or, dacă legea nouă modifică numai o parte din condițiile de incriminare în raport cu legea veche, nu ne aflăm în prezența unei dezincriminări, ci a unei continuități de incriminare a faptei și, în această situație, vor fi incidente dispozițiile legii penale mai favorabile. Opinia majoritară s-a fundamentat și pe ideea că distincția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
legea penală în întregul său, sub raportul tuturor condițiilor de incriminare și sancționare. Or, dacă legea nouă modifică numai o parte din condițiile de incriminare în raport cu legea veche, nu ne aflăm în prezența unei dezincriminări, ci a unei continuități de incriminare a faptei și, în această situație, vor fi incidente dispozițiile legii penale mai favorabile. Opinia majoritară s-a fundamentat și pe ideea că distincția regăsită în cuprinsul art. 336 alin. (1) din Codul penal (în formularea anterioară pronunțării deciziei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
depistării în trafic a conducătorului auto, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 g/l alcool pur în sânge. S-a argumentat că, subsecvent Deciziei de neconstituționalitate nr. 732 din 16 decembrie 2014 , s-a revenit la incriminarea existentă anterior în legea specială care a reglementat, până la data de 1 februarie 2014, infracțiunile la regimul rutier. Declararea neconstituțională a sintagmei "la momentul prelevării mostrelor biologice" nu are ca efect dezincriminarea faptei, deoarece se referă la una dintre condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
existentă anterior în legea specială care a reglementat, până la data de 1 februarie 2014, infracțiunile la regimul rutier. Declararea neconstituțională a sintagmei "la momentul prelevării mostrelor biologice" nu are ca efect dezincriminarea faptei, deoarece se referă la una dintre condițiile incriminării, nu la însăși existența infracțiunii. 1.2. Opinia minoritară se reflectă parțial în Sentința penală nr. 16 din 4 februarie 2015 a Judecătoriei Vânju Mare, Sentința penală nr. 218 din 24 martie 2015 a Judecătoriei Târgu Mureș, sentințele penale nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
din 27 ianuarie 2015), prin care s-a constatat că sintagma "la momentul prelevării probelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională. În argumentarea acestei decizii, s-a arătat că "Destinatarii normei penale de incriminare trebuie să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive, de natură obiectivă și subiectivă, ale infracțiunii, astfel încât să poată să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia. Elementul material al laturii obiective a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]