2,622 matches
-
bunuri sunt supuse controlului vamal și aplicării reglementărilor vamale numai de autoritatea vamală. ... 107. Prin conținutul său constitutiv, infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României a impus, prin ambele forme de incriminare mai sus enunțate, care s-au succedat în timp, ca bunurile să provină din contrabandă, care înseamnă introducerea în țară a bunurilor ori a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
nu este exclusă). ... 114. Cunoașterea faptului că bunurile sau mărfurile provin din contrabandă înseamnă cunoașterea caracterului ilegal al provenienței acestora, mai exact cunoașterea împrejurării că bunurile sau mărfurile au fost introduse în țară prin eludarea controlului vamal, iar forma de incriminare a contrabandei ține seama de diversitatea și amploarea fenomenului infracțional. ... 115. Același înțeles al noțiunii de contrabandă este reliefat prin considerentele Deciziei nr. 176 din 24 martie 2022 a Curții Constituționale, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
statului. ... 117. Analizând preocuparea legiuitorului în legătură cu combaterea evaziunii fiscale, prin considerentele Deciziei nr. 17 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a evidențiat existența unei incriminări la modul general privind sustragerea de la plata taxelor și impozitelor în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, dar și incriminări ale unor modalități concrete de sustragere de la plata taxelor, în alte legi speciale, aceste din
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a evidențiat existența unei incriminări la modul general privind sustragerea de la plata taxelor și impozitelor în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, dar și incriminări ale unor modalități concrete de sustragere de la plata taxelor, în alte legi speciale, aceste din urmă infracțiuni constituind forme specifice de evaziune fiscală. ... 118. Sub acest aspect, în Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, instanța de contencios constituțional
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
de evaziune fiscală. ... 118. Sub acest aspect, în Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, instanța de contencios constituțional a reținut considerentele Deciziei nr. 17 din 18 noiembrie 2013 pronunțate în recurs în interesul legii, subliniind că evaziunea fiscală reprezintă incriminarea generală în cazul omisiunii plății taxelor și impozitelor cu privire la bunuri aflate pe teritoriul României, iar infracțiunea de contrabandă constituie o infracțiune complexă cu privire la omisiunea plății acelorași taxe și impozite, dacă bunurile au fost introduse în țară
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi. ... 126. Dezincriminarea intervine atât prin intermediul abrogării sau modificării unui text de lege existent, cât și prin intermediul deciziei Curții Constituționale de admitere a excepției de neconstituționalitate a unei norme de incriminare. Sub acest din urmă aspect, prin Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018, s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 4
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
al României, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018, s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este neconstituțională. În motivarea deciziei s-a arătat că, atunci când printr-o decizie a Curții Constituționale se constată neconstituționalitatea totală sau parțială a unei norme de incriminare, decizia echivalează, în privința
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este neconstituțională. În motivarea deciziei s-a arătat că, atunci când printr-o decizie a Curții Constituționale se constată neconstituționalitatea totală sau parțială a unei norme de incriminare, decizia echivalează, în privința efectelor, cu o lege de dezincriminare. ... 127. Dezincriminarea presupune ca, odată cu abrogarea normei, incriminarea să nu se regăsească în alte texte legale. Pentru constatarea dezincriminării este necesară evaluarea în concret a tuturor elementelor ce caracterizează
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
a arătat că, atunci când printr-o decizie a Curții Constituționale se constată neconstituționalitatea totală sau parțială a unei norme de incriminare, decizia echivalează, în privința efectelor, cu o lege de dezincriminare. ... 127. Dezincriminarea presupune ca, odată cu abrogarea normei, incriminarea să nu se regăsească în alte texte legale. Pentru constatarea dezincriminării este necesară evaluarea în concret a tuturor elementelor ce caracterizează fapta ca infracțiune, existând obligația pentru organele judiciare de a verifica dacă fapta este incriminată de o altă lege
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 8 iulie 2014, s-a arătat, în raport cu dispozițiile art. 4 din Codul penal, că nu există însă dezincriminare atunci când, deși norma de incriminare din legea veche nu se mai regăsește în legea nouă, conținutul ei a fost preluat de altă normă din Codul penal sau din legislația specială ori este acoperit de o incriminare generală existentă, iar prin Decizia nr. 30/2015 a Înaltei
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
nu există însă dezincriminare atunci când, deși norma de incriminare din legea veche nu se mai regăsește în legea nouă, conținutul ei a fost preluat de altă normă din Codul penal sau din legislația specială ori este acoperit de o incriminare generală existentă, iar prin Decizia nr. 30/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 8 ianuarie 2016, s-a
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
dezincriminare nici atunci când fapta incriminată de norma abrogată este o infracțiune complexă și cel puțin una dintre componentele sale continuă să rămână incriminată de o altă normă. ... 130. Prin urmare, nu va exista dezincriminare atunci când conținutul normei de incriminare a fost preluat de o altă normă din Codul penal sau din legislația specială ori este acoperit de o incriminare generală existentă, în virtutea sistemului aprecierii in concreto. ... 131. În considerarea tuturor aspectelor anterior expuse și circumscris problemei de drept
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
continuă să rămână incriminată de o altă normă. ... 130. Prin urmare, nu va exista dezincriminare atunci când conținutul normei de incriminare a fost preluat de o altă normă din Codul penal sau din legislația specială ori este acoperit de o incriminare generală existentă, în virtutea sistemului aprecierii in concreto. ... 131. În considerarea tuturor aspectelor anterior expuse și circumscris problemei de drept supuse examinării pe calea prezentului recurs în interesul legii, se consideră că, urmare a ieșirii din fondul legislației active, în
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
Codul fiscal are ca premisă existența unor depozite clandestine de produse accizabile rezultate din producerea fără forme legale sau scoaterea din antrepozitele fiscale fără forme legale a unor produse supuse accizării nu se regăsește în conținutul constitutiv al normei de incriminare, așa încât nu există vreun impediment legal pentru încadrarea juridică, în acest text legal, a faptei de deținere în afara antrepozitului fiscal a mai mult de 10.000 de țigarete nemarcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false, provenite din contrabandă. ... 133
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
accize (s.n. antrepozitul fiscal făcând excepție), context în care este lipsit de relevanță pentru existența infracțiunii dacă bunurile respective au fost produse pe teritoriul național sau în afara acestuia, cât timp o asemenea cerință nu se identifică în norma de incriminare. ... 135. Incidența dispozițiilor art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal presupune înglobarea de către obiectul material al infracțiunii a unor condiții cumulative, respectiv ca bunurile să fie produse accizabile supuse marcării (cum sunt țigaretele
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
norma generală, care are caracter subsidiar. ... 147. Dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, constatate neconstituționale prin Decizia nr. 176/2022, sancționau eludarea plății unor impozite și taxe datorate bugetului de stat. ... 148. Or, incriminarea formei speciale de evaziune fiscală prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal protejează relații sociale similare, respectiv relațiile sociale privind îndeplinirea obligațiilor fiscale prin raportare la anumite bunuri și de o anumită
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
270 din Codul penal, care numai adiacent/secundar apără relațiile patrimoniale, obiectul său juridic special fiind dat de relațiile privind înfăptuirea justiției penale. ... 149. Obiectul juridic constând în valoarea socială ocrotită ocupă un rol central în construcția de către legiuitor a incriminării și, din această perspectivă a obiectului juridic al infracțiunii, legiuitorul a înțeles să asocieze valorii sociale reflectate în relațiile sociale, în legătură cu regimul administrării impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului consolidat al statului, o protecție penală edificată
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
vamale/fiscale, presupune ca produsele accizabile să se afle în afara antrepozitului fiscal și să nu fie îndeplinită condiția marcării conform legii [prevăzută de art. 421 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal]. ... 150. În consecință, văzând normele de incriminare aflate în fondul activ legislativ ca urmare a Deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale, se conchide că faptele care au determinat jurisprudența neunitară și au stat la baza problemei de drept analizate în prezentul recurs în interesul legii, comise până
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
1 alin. (5) din Constituție“, deoarece, în conformitate cu Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Anghel împotriva României, „acuzațiile în materie contravențională sunt asimilate acuzațiilor penale“. ... 6. Într-un stat de drept, incriminarea faptelor asimilate acuzațiilor penale, așa cum sunt faptele contravenționale, trebuie să se realizeze prin intermediul legilor primare, nicidecum în conținutul actelor administrative cu caracter normativ, respectiv hotărâri ale Guvernului. Art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituția României impune obligativitatea
DECIZIA nr. 210 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274513]
-
deveni imposibilă în vederea unei juste și corecte încadrări juridice a faptei ulterioare deoarece nu se cunosc, cu exactitate, toate aspectele relevante menționate doar în hotărârea străină, inclusiv împrejurarea dacă fapta este prevăzută și de legea penală română - condiția dublei incriminări (anexele nr. 1-10, hotărâri din circumscripția curților de apel Alba Iulia, Galați, Ploiești, Craiova, Cluj și Bacău). ... 17. În cadrul acestei orientări, instanțele, aproape în exclusivitate, au aplicat în cazul recidivei postcondamnatorii și tratamentul sancționator aferent, respectiv cumulul aritmetic, deși
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
de hotărârea de condamnare pronunțată în străinătate, pentru o faptă prevăzută și de legea penală română, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit legii. Textul legal evocat cuprinde, așadar, pe lângă condițiile generale pentru reținerea recidivei, cerințele existenței dublei incriminări și, respectiv, recunoașterea hotărârii străine potrivit legii. ... 52. Recunoașterea hotărârilor penale străine este reglementată de Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin titlul V („Recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești, a ordonanțelor penale și a actelor judiciare în
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
străine, astfel cum sunt reglementate în legislațiile naționale. Mai mult, standardizarea informațiilor care se circumscriu mecanismului de schimb al acestora nu poate suplini verificările pe care autoritățile naționale trebuie să le efectueze în vederea recunoașterii hotărârilor din perspectiva examenului dublei incriminări, precum și al celorlalte condiții care asigură respectarea principiului legalității. ... Consecințele produse asupra regimului sancționator al recidivei 71. Referitor la cea de a doua chestiune care se circumscrie problemei de drept care formează obiectul sesizării, Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
cu închisoarea de 7 ani sau mai mari, sub aspectul posibilității de a beneficia de amânarea aplicării pedepsei. De asemenea, se susține că dispozițiile legale criticate, prin condiția astfel reglementată, încalcă principiul proporționalității pedepselor penale ca standard al principiului legalității incriminării. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității în drepturi și la principiul proporționalității. Totodată, autorul compară sfera de aplicare a instituției amânării aplicării pedepsei cu cea a instituției
DECIZIA nr. 455 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276935]
-
identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților. “ ... 12. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în fața legii, ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea incriminării și ale art. 53 alin. (2) cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare
DECIZIA nr. 455 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276935]
-
care doresc să exercite profesia de avocat sunt datoare să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. Se arată că exercitarea profesiei de avocat cu respectarea condițiilor impuse de lege este supusă autorizării, iar acest aspect, împreună cu incriminarea și sancționarea nerespectării condițiilor legale pentru exercitarea acestei profesii, exprimă necesitatea protejării unor valori sociale de o importanță deosebită. Se susține că instituirea prin lege a condițiilor privind exercitarea profesiei de avocat dă eficiență dispozițiilor constituționale. ... CURTEA, având în vedere
DECIZIA nr. 452 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276929]