3,607 matches
-
într-adevăr, adeseori pe cei mai răi indivizi în India, care caută în toate modalitățile să evite această violență. Brahmanii se întorc fără să fi avut succes. La întoarcere li se declară că, prin această călătorie, ei își pierduseră casta. Indienilor le este într-adevăr interzis să traverseze marea, iar brahmanilor pe lîngă aceasta să treacă Indul înot, pe un pod sau pe o navă; lor le-ar fi permisă trecerea doar dacă ar putea-o face zburînd pe aripile vulturilor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
închiși în pîntecul ei și trebuiră să iasă afară prin organele ei genitale. Aceasta a fost renașterea brahmanilor. 8) O problemă deseori dezbătută este cea cu privire la posesiunea pămîntului. Nu se poate stabili în mod sigur dacă cei care cultivă pămîntul, indienii din castele inferioare, au vreun drept funciar sau trăiesc într-o sălbatică stare ereditară. Englezii, avînd în vedere consecințele foarte importante ale acestei probleme [240], au făcut cele mai minuțioase investigații, fără a putea ajunge la nici o concluzie sigură. S-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
adecvate a impozitelor, lăsîndu-i pe ei să se descurce cu țăranii. Astfel, ei i-au tratat pe Zimendari drept stăpîni ai pămînturilor, lucru ce s-a dovedit foarte dăunător pentru țară și din cauza căruia, acum un timp, un milion de indieni au murit de foame. Așa cum s-a spus, întregul venit al unui sat este împărțit în două părți. Jumătate din venit aparține rajahului, sau este ridicată de Zimendar, care trebuie să-i înmîneze o anumită parte prințului. Cealaltă jumătate revine
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ce prezice zilele faste și nefaste), făurarul, tîmplarul, olarul, spălătorul, bărbierul, doctorul, dansatoarele, lăutarul, poetul. Toate acestea sînt bine stabilite, nu pot fi modificate și nu sînt supuse nici unui arbitrar [244]. De aceea, toate revoluțiile politice îl lasă indiferent pe indianul de rînd, căci soarta sa nu se schimbă. 10) Caracteristice modului în care este administrată justiția sînt și ideile despre datoria de a depune mărturie în fața tribunalului. Nu pot depune mărturie la judecată nici regele, nici bucătarul, nici dansatorii și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai mic: aceasta este tradiția, deși este interzisă prin lege. Prețul de cumpărare este, în general, o vacă: de obicei, însă, se încheie cu această ocazie un contract. Tatăl hotărăște totul singur; fata nu are de ales. Este datoria fiecărui indian să se căsătorească și fiecare tată are datoria să-i găsească fiicei un soț. În mai multe regiuni din India și din Tibet se mai practică însă poliandria, situație care înjosește și mai mult condiția sexului feminin. Mai mulți frați
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mari dificultăți, în special în cadrul armatei. Cei care aparțin castelor superioare nu pot mînca cereale: în armată ei primesc orez și sago. Atunci cînd au aflat că sagoul nu crește la fel ca grîul, s-au arătat plini de scrupule. Indienii nu pot să bea din fîntînile din care au băut înainte animalele sau europenii. În timpul marșurilor, ajungînd odată cu soldații englezi la o fîntînă, ei refuză să bea dacă englezii au băut înaintea lor, preferînd mai degrabă să moară de sete
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
marșurilor, ajungînd odată cu soldații englezi la o fîntînă, ei refuză să bea dacă englezii au băut înaintea lor, preferînd mai degrabă să moară de sete decît să se contamineze. Așa că englezii trebuie să aștepte de fiecare dată, ca să bea întîi indienii. Aceștia nu pot mînca nimic din ce a fost gătit de alții. Un servitor indian poate să-i ducă apă stăpînului său, însă nu trebuie să ia paharul înapoi după ce stăpînul a băut; altminteri s-ar contamina. Nici un indian nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
întîi indienii. Aceștia nu pot mînca nimic din ce a fost gătit de alții. Un servitor indian poate să-i ducă apă stăpînului său, însă nu trebuie să ia paharul înapoi după ce stăpînul a băut; altminteri s-ar contamina. Nici un indian nu se poate încinge cu harnașamente de piele pentru că acestea ar putea fi din piele de vacă; nici unul nu poate să ia ceva din mîinile altui indian, dacă nu este din aceeași castă cu a sa. Un servitor al lordului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să ia paharul înapoi după ce stăpînul a băut; altminteri s-ar contamina. Nici un indian nu se poate încinge cu harnașamente de piele pentru că acestea ar putea fi din piele de vacă; nici unul nu poate să ia ceva din mîinile altui indian, dacă nu este din aceeași castă cu a sa. Un servitor al lordului Hastings povestește că în timpul unei epidemii, răspîndite în 1819 printre soldații indieni, mulți dintre ei și-au învins prejudecata și au luat medicamentele din mîinile lui; însă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și au luat medicamentele din mîinile lui; însă doi brahmani angajați ca scribi, care zăceau departe unul de celălalt, nu au luat nimic, pentru că nu era nimeni din casta lor care să li le întindă și astfel au murit. Nici un indian nu poate să depășească limitele îndatoririlor sale specifice. Un servitor face asta, un altul aia și nimic altceva. Crescătorul de vite crește vitele și nimic altceva, altul se îngrijește de cai, altul de nutreț. Un servitor face cafeaua unui oficial
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
transportă în baldachin, iar pe lîngă aceștia alți servitori care să transporte cortul și alții care să-l întindă. Așa se întîmplă în toate ramurile activității omenești: orice lucru este cu desăvîrșire delimitat de un altul. În ce privește condiția morală a indienilor, este evident că, prin această înrobire a lor de către atenția ce trebuie acordată exteriorului, poporul indian nu poate sub nici o formă să mai dea dovadă de etică. Nu trebuie să ne lăsăm înșelați de frumusețile pe care le conțin poeziile
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
trebuie acordată exteriorului, poporul indian nu poate sub nici o formă să mai dea dovadă de etică. Nu trebuie să ne lăsăm înșelați de frumusețile pe care le conțin poeziile lor. Poți fi cu ușurință sedus în judecata proprie asupra moralității indienilor de descrierea suavității, gingășiei și a fanteziei lor pline de sensibilitate și de frumusețe; trebuie să ne gîndim însă că și cele mai corupte națiuni prezintă aspecte care ar putea fi socotite gingașe și nobile. Există poezii chineze în care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
poezii indiene: dar moralitatea, morala, libertatea spiritului, conștiința drepturilor proprii sînt cu totul separate de ele. Nimicirea existenței spirituale și fizice nu conține nimic concret în sine, iar scufundarea în universalitatea abstractă nu are nici o legătură cu realul. Într-adevăr, indienii par, așa cum s-a spus, un popor nevinovat de flori, plin de sentimente suave și delicate. Ar trebui însă ascultați aceia care au trăit acolo mai mult timp. O valoare deosebită o are, în special, raportul făcut de guvernatorul general
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai mult timp. O valoare deosebită o are, în special, raportul făcut de guvernatorul general al Indiilor Orientale în 1803, care a fost publicat apoi de Parlamentul englez în 1813. Conține răspunsurile judecătorilor la întrebările guvernului asupra conduitei morale a indienilor. Mai există și informațiile oferite de misionari, de exemplu de abatele francez Dubois [251]. Tot așa, sînt și informațiile aduse de oficialitățile engleze, publicate în jurnalele lor. Toate acestea coincid în afirmația că nu există nimic mai lipsit de sentimente
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
251]. Tot așa, sînt și informațiile aduse de oficialitățile engleze, publicate în jurnalele lor. Toate acestea coincid în afirmația că nu există nimic mai lipsit de sentimente morale decît națiunea indiană. Viclenia și șiretenia constituie trăsătura fundamentală de caracter a indianului: înșelătoria, furtul, jaful, omorul sînt pentru el obiceiuri; în fața stăpînului și învingătorului se tîrăște umil și slugarnic, iar față de cel învins și față de inferior este crud și lipsit de considerație. Este caracteristic pentru sentimentul de omenie al indianului faptul că
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
caracter a indianului: înșelătoria, furtul, jaful, omorul sînt pentru el obiceiuri; în fața stăpînului și învingătorului se tîrăște umil și slugarnic, iar față de cel învins și față de inferior este crud și lipsit de considerație. Este caracteristic pentru sentimentul de omenie al indianului faptul că, pe de altă parte, el nu omoară nici o vietate, întemeiază spitale destinate animalelor, îndeosebi vacilor și maimuțelor bătrîne, iar pe de altă parte în întreaga țară nu se află nici un așezămînt pentru bolnavi și bătrîni. Faptul că pînă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dovedește cruzimea cu care tratează vitele tinere, pe care se limitează doar să nu le ucidă. Cei care pasc vitele nu au înaintat pînă într-acolo încît să facă și fîn, așa încît animalele mor de foame în lunile secetoase. Indienii nu calcă în picioare furnicile, dar lasă cu indiferență pe pribegii sărmani să se stingă de foame și de sete. Există o lună a anului, în care indianul trebuie să ofere apă oricui îi este sete; însă, de a doua
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
facă și fîn, așa încît animalele mor de foame în lunile secetoase. Indienii nu calcă în picioare furnicile, dar lasă cu indiferență pe pribegii sărmani să se stingă de foame și de sete. Există o lună a anului, în care indianul trebuie să ofere apă oricui îi este sete; însă, de a doua zi, nimeni, cu siguranță, nu va mai putea obține nici o înghițitură de apă, și cu atît mai puțin de la un brahman, căruia orice suferință a unui alt om
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
înșelîndu-i pe inspectori cu socoteli false, și în tot ce fac caută să stoarcă bani, neavînd pentru justiție nici un fel de respect. Săracului nu i se dă ascultare în tribunale, iar starea lui demnă de milă nu stîrnește nici o compătimire. Indianul apare în fața instanței ca să mintă. Copiii adeseori sînt abandonați, atîrnați în coșuri de ramurile copacilor în plin soare sau sînt aruncați în Gange. Cea mai oribilă descriere a acestor fapte se găsește în prima parte din Rămăyana. Văduvele sînt arse
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
întîmplă adeseori ca, în timpul sărbătorilor, cortegii întregi de femei să se arunce în Gange: ele fac aceasta în funcție de gradul în care ajung să disprețuiască viața; nu este curaj, ci anularea valorii omului. Sinuciderile sînt foarte frecvente. Ceea ce li se ordonă indienilor este complet lipsit de sens; în instituțiile lor nu există nimic din ceea ce se bazează pe libera voință a fiecăruia. Cu această lipsă de sensibilitate și cu această totală inconștiență a unui scop general care să pornească din inimi și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
inimi și să le poată determina acțiunile, este ușor de înțeles de ce nu pot exista nici o politică adevărată, nici libertate și de ce ajung să domine despotismul, cînd mai crud, cînd mai blînd. Pentru a concluziona, trebuie să spunem că moralitatea indienilor este tot atît de tranșant separată de religie pe cît este Brahman de conținutul său concret. Religia este pentru noi știința acelei esențe care constituie în fapt esența noastră și deci substanța științei și voinței, care primește determinarea de a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
realizarea acestui țel, se cere ca esența însăși să fie subiect cu scopuri divine, scopuri care să poată deveni conținutul acțiunilor omenești. A considera însă esența lui Dumnezeu ca substanță universală a acțiunilor omenești, o atare realitate se întîlnește la indieni, căci la ei spiritualul nu intră în componența conștiinței lor. Pe de o parte, virtutea lor stă în a face abstracție de orice activitate, prin reducerea la starea de Brahman; pe de altă parte, la ei fiecare acțiune este o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de orice activitate, prin reducerea la starea de Brahman; pe de altă parte, la ei fiecare acțiune este o practică exterioară dinainte prescrisă, care nu constituie deci o acțiune liberă mijlocită prin individualizarea lăuntrică, și în consecință starea morală a indienilor se înfățișează așa cum s-a mai spus pe ultima treaptă a abjecțiunii. În această privință, toți englezii sînt de acord [254]." În cele din urmă, în același volum secund al operei citate, p. 163-169, Hegel se ocupă de viața practică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a mai spus pe ultima treaptă a abjecțiunii. În această privință, toți englezii sînt de acord [254]." În cele din urmă, în același volum secund al operei citate, p. 163-169, Hegel se ocupă de viața practică în religia naturală a indienilor. Se reamintește ceea ce stabilit deja, și anume că ""Brahman" corespunde cu ceea ce numim Ființa Supremă [255]. Tradus în felul nostru de a gîndi, Brahman este [256] deci unitatea pură a gîndirii în sine însăși, Dumnezeu în forma cea mai simplă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
conservatoare, iar Siva forța distrugătoare. Și astfel este caracteristic faptul că ei nu consideră pe Unul și pe Brahmă sau chiar pe Parabrama ca ceva ferm, neschimbat. Instabilitatea și lipsa lor de rațiune vine în ajutorul acestei concepții a indienilor. În multe reprezentări, care la prima vedere par complet absurde, se vede însă că acest concept abstract este și el considerat ca un moment. Dacă în creștinism duhul lui Dumnezeu este chemat și Tată, aici el este determinat ca un
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]