117,397 matches
-
fost aplicate gimnastelor teste care să arate nivelul creativității, expresivității, ritmicității motrice și muzicalității motrice. Nota finală a fost obținută prin calcularea mediei 89 dintre cele două probe: expresivitate - originalitate și concordanța mișcărilor cu muzica. Tabelul 10. Analiza comparativă a indicatorilor aptitudinilor creativ - artistice la testările inițiale și finale ale grupei martor (n=8) și grupei experimentale (n=7) Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupa martor n=7 Grupa experime nt n=8 Grupa martor n
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
13. În ceea ce privește fiecare grupă în parte, între testările inițiale și finale, variabila t pentru grupa martor a fost de 3,26 (P<0,05), iar pentru grupa de experiment de 7,16 (P<0,001): Tabelul 11. III.4. Analiza indicatorilor pregătirii artistice a gimnastelor de 9 - 10 ani din cadrul experimentului pedagogic Pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină urmărește atât însușirea unor elemente, mișcări și combinații artistice care să corespundă cerințelor cerute de Codul de punctaj FRG, cât și formarea unei
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
artistice, aspecte vizibile la toate cele patru aparate. Prin pregătirea artistică se realizează desăvârșirea execuțiilor, 92 mișcările căpătând expresivitate, eleganță, dinamism, perfecțiune. Pregătirea artistică influențează în mod considerabil obținerea unor performanțe înalte, atingerea măiestriei sportive. Tabelul 12. Analiza comparativă a indicatorilor nivelului pregătirii artistice la testările inițiale și finale ale grupei martor (n=8) și experimentale (n=7) Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupă martor Grupă experiment Grupă martor Grupă experiment Îndeplinirea cerințelor artistice de dificultate
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
8 (f=13) n=7 și 8 (f=13) P< 0,05, 0,01, 0,001 P < 0,05, 0,01, 0,001 t= 2,16, 3,012, 4,221 t= 2,160, 3,012, 4,22 Tabelul 13. Evoluția indicatorilor eficienței pregătirii artistice a gimnastelor prin îndeplinirea cerințelor artistice de dificultate, a cerințelor de compoziție și artistică la bârnă și sol Parametrii înregistrați Grupa experiment t P Grupa martor t P Inițială Finală Inițială Finală Îndeplinirea cerințelor artistice de dificultate
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
între testarea inițială și finală. Fig. 19. Rezultatele obținute de gimnastele grupelor martor și de experiment la testările finale, la probele de îndeplinire a cerințelor de ținută și execuție corectă la aparatele de concurs 99 Tabelul 14. Analiza comparativă a indicatorilor de îndeplinire a cerințelor de ținută și execuție corectă a exercițiilor la aparatele de gimnastică la testarea inițială și finală a grupei martor și de experiment Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupa martor (n=7
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională 127 Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor în funcție de localizare, 2002 139 Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002 140 Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 147 Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%) 148 Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi 149 Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
numărul de locuitori din rural rezultă o rată a emigrării temporare de 14,6‰. Dacă la plecările temporare se adaugă numărul de persoane revenite din străinătate (determinate conform recensământului comunitar al migrației, RCM, vezi Sandu, 2003, pp. 191-221), rezultă un indicator mult mai puternic al experienței locale de migrație, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de prevalență a migrației. Prin raportare la mia de locuitori rezultă rata prevalenței, estimată pentru începutul anului 2002 la 26,5‰. Experiența de migrație comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Suntclasificate numai satele care au peste 19 locuitori. 345 de sate pentru care nu am dispus de date complete au fost eliminate din analiză. Pentru fiecare dintre satele României, cu peste 19 locuitori, a fost determinat un profil cultural în funcție de indicatorii din tabelul 9. Profilurile respective au fost clasificate automat, prin analiză cluster, în șase tipuri culturale de sate. Calculele ne aparțin. Pe ansamblu se constată o puternică diferențiere a tipurilor culturale de sat în funcție nu atât de județul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tipului de sat specific în totalul satelor din județ la recensământul din 2002). De exemplu, tipul cultural dominant de sat la nivelul județului Alba este cel „izolat”. La fel se întâmplă cu Tulcea, Vrancea, Brăila și sudul Olteniei. Calcule proprii. Indicatorul agregat cel mai relevant pentru tipul de cultură locală este cel care estimează rata de fertilitate. Cu cât aceasta este mai ridicată, cu atât este mai probabilă prezența unor mentalități tradiționale în legătură cu reproducerea populației, cultura sanitară sau cultura de tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asociat cu diversități sociale cumulative, de tip religios, educațional și de experiență de migrație. Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii sunt calculați pe totalul satelor, cu date ale recensământului populației și locuințelor din 1992 sau din 2002. Mediile pe sat au fost ponderate cu populația satului. * Pentru modul de calcul, vezi Sandu, 2003, p. 139. Scorul factorial a fost înmulțit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a ipotezei inițiale de clasificare a satelor în funcție de configurația formelor de capital (tabelul 12). Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii au valori estimate pe baza datelor de sondaj BOP-FSD, 2003 - date cumulate (numai mediul rural - 1.857 persoane). * Indice de numărare a instituțiilor/situațiilor la nivelul cărora persoana intervievată are relații utile (spital, tribunal, primărie, poliție, bancă, pentru obținerea unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
deschiderii” (Sandu, 2003, pp. 111-119). O astfel de cultură este cu atât mai puternic structurată cu cât potențialul de acceptare a diversității și riscului calculat este mai mare. Valorile ridicate ale toleranței, capitalului relațional și comunicării cu lumea exterioară sunt indicatori ai unei astfel de culturi. Satele de tip modern, de imigrare și cu minorități etnice au o mai mare probabilitate de a practica modelele asociate unei culturi a deschiderii. Aceeași probabilitate are valori reduse pentru satele tradiționale și pentru cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Dar când ai de-a face cu o realitate care „trăiește” prin aproximativ 13.000 de „ființe sociale”, cum pot fi considerate satele, decizia este mai greu de luat. Punctul de pornire trebuie să îl constituie un set redus de indicatori care să satisfacă două condiții. Pe de o parte să aibă un grad sporit de relevanță pentru dezvoltare, iar pe de altă parte, să existe date disponibile pentru măsurarea lor la nivel național, sat după sat. Pornind de la aceste premise
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
orașe mari, cu statut periferic în cadrul comunei și localizate la câmpie. La polul opus, cu șanse maxime de dezvoltare socială, se află satele centrale, din apropierea orașelor mari. Regularitatea respectivă este vizibilă nu numai la modul agregat, prin cumularea mai multor indicatori de dezvoltare socială, ci și pe indicatori specifici. Suprafața locuibilă pe locuință, spre exemplu, este minimă în cazul satelor periferice, depărtate de drumurile modernizate, situate la câmpie (tabelul 15). Suprafața locuibilă maximă este specifică satelor de câmpie, din apropierea drumurilor modernizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și localizate la câmpie. La polul opus, cu șanse maxime de dezvoltare socială, se află satele centrale, din apropierea orașelor mari. Regularitatea respectivă este vizibilă nu numai la modul agregat, prin cumularea mai multor indicatori de dezvoltare socială, ci și pe indicatori specifici. Suprafața locuibilă pe locuință, spre exemplu, este minimă în cazul satelor periferice, depărtate de drumurile modernizate, situate la câmpie (tabelul 15). Suprafața locuibilă maximă este specifică satelor de câmpie, din apropierea drumurilor modernizate și a marilor orașe. Tabelul 15. Suprafața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
renunțarea la patru itemi de sărăcie comunitară (mortalitatea infantilă, ponderea vârstnicilor, numărul de aparate TV și număr de autoturisme proprietate personală), a adăugat doi (referitori la sectorul economic privat și la transportul public) și a adus specificări pentru unii dintre indicatorii menținuți din vechea grilă. Deoarece valorile pentru indicatorii de sărăcie nu există, la nivel de sat, în statistici oficiale, completarea datelor pentru aplicarea grilei se face de către localnici, de către membri ai grupului de inițiativă care propune proiectul la FRDS. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
infantilă, ponderea vârstnicilor, numărul de aparate TV și număr de autoturisme proprietate personală), a adăugat doi (referitori la sectorul economic privat și la transportul public) și a adus specificări pentru unii dintre indicatorii menținuți din vechea grilă. Deoarece valorile pentru indicatorii de sărăcie nu există, la nivel de sat, în statistici oficiale, completarea datelor pentru aplicarea grilei se face de către localnici, de către membri ai grupului de inițiativă care propune proiectul la FRDS. În consecință, în varianta a doua a grilei, sociologii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la bunuri și servicii publice (electricitate,servicii de sănătate, servicii școlare, servicii de transport și comunicare, servicii comerciale). Deși nu se înregistrează decât distanța până la cel mai apropiat oraș, este foarte probabil că în spatele valorilor pe care le au acești indicatori se află încă alte două tipuri de distanțe: de la majoritatea gospodăriilor din sat la locul unde funcționează instituția sau serviciul de referință și distanța de la satul în cauză la cel care este centru de comună. Caseta 13tc "Caseta 13" Grila
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Altfel spus, voi pleca de la premisa că periferialitatea localizării, accesul redus la servicii publice și sursele modeste de venituri sunt principalele variabile care permit identificarea CR în funcție de gradul lor de sărăcie (tabelul 16). Accesibilitatea redusă a fost estimată prin trei indicatori referitori la: - amplasarea comunității la marginea localității; - absența unor drumuri de acces sau interioare care să fie asfaltate sau pietruite; - amplasarea comunității în apropierea unei gropi de gunoi. O CR este considerată ca având probleme foarte severe (CR de tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
LOWPROP, în proporție de 31%, îndeplinesc un singur criteriu, în vreme ce comunitățile nonproblematice (NONPROB, 10%) nu îndeplinesc nici unul dintre criterii. Comunitățile sărace, cele din categoriile HIGHPROB și MIDPROB, reprezintă 59% din total și au o populație de 53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitățile nonproblematice (NONPROB, 10%) nu îndeplinesc nici unul dintre criterii. Comunitățile sărace, cele din categoriile HIGHPROB și MIDPROB, reprezintă 59% din total și au o populație de 53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace față de numai 40% cât este procentul corespunzător pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace față de numai 40% cât este procentul corespunzător pentru mediul urban. Toți indicatorii din coloana a treia a tabelului sunt codificați cu 1 și 0 pentru prezența și, respectiv, absența atributului. Cine trăiește în comunitățile sărace?tc " Cine trăiește în comunitățile sărace?" Romii care trăiesc în comunitățile sărace au un stoc educațional scăzut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
relațional și uman (tabelul 23). Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP tc "Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP " Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele din tabel, cu excepția ultimului rând, sunt valori medii ale indicatorilor pentru grupul de referință. a. Scorul factorial calculat pentru toate localitățile țării, înmulțit cu 10. b. Scorul factorial calculat pentru toate județele țării, înmulțit cu 10. Între IS și grupurile de AAP există o legătură semnificativă: inconsistența pozitivă este specifică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români, 1.384 de persoane. * Cele patru tipuri de orientare națională au fost generate în baza unei analize cluster pornind de la un set de 14 indicatori (vezi chestionarul B1 a la B1 o, cu eliminarea întrebării B1 i). Cei 14 indicatori de orientare națională s-au grupat, prin analiza factorială, în trei factori sau dimensiuni latente care grupează întrebările B1 a-h, l B1 j, k și B1 m
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe subeșantionul de români, 1.384 de persoane. * Cele patru tipuri de orientare națională au fost generate în baza unei analize cluster pornind de la un set de 14 indicatori (vezi chestionarul B1 a la B1 o, cu eliminarea întrebării B1 i). Cei 14 indicatori de orientare națională s-au grupat, prin analiza factorială, în trei factori sau dimensiuni latente care grupează întrebările B1 a-h, l B1 j, k și B1 m, n, o din chestionarul Gallup-IPP. Analiza cluster a fost aplicată pe setul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]