28,008 matches
-
important a rezultat desigur din această conjunctură. În ceea ce privește comportamentele demografice, fără îndoială ele au reacționat negativ la această evoluție. Fertilitatea, deja în mare declin încă din 1965-1966, a atins din mijlocul anilor 1980 o scădere din ce în ce mai mare și mai neliniștitoare, indicele fertilității totale trecând de la 2,48 în 1970 la 1,93 în 1975, apoi scăzând progresiv până la 1,71 în 1995. Neliniștea care a decurs de aici se justifica cu atât mai mult cu cât evoluții de aceeași natură (și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
baby-boom) și concep un al doilea după treizeci (spre 32-33 de ani). 50 % dintre copii sunt aduși astăzi pe lume de o mamă având cel puțin 30 de ani (27 % în 1980 și 38 % în 1990). Cu alte cuvinte, scăderea indicelui de fertilitate înregistrat între 1970 și 1995 se explică printr-un fel de așteptare care s-a tradus printr-o "importantă modificare a calendarului nașterilor". Probabil că în acest domeniu, mai mulți factori diferiți au convers spre această evoluție comportamentală
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a fost înregistrat în 1993 (ONU, 2001) și, luând ca exemplu cazul Franței, s-a putut stabili un paralelism sigur între tendința de reducere a locurilor de muncă, măsurătorile (făcute de INSEE) "moralului economic" al menajului și, în sfârșit, scăderea indicelui conjunctural al fertilității (ținând cont de durata gestației și durata medie de concepere) (Aglietta, Blanchet și Héran, 2002). Pentru a încheia cu acest capitol introductiv, să subliniem că majoritatea experților se așteaptă astăzi, pentru ansamblul planetei, la o îmbătrânire accelerată
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
deci N=L+U. Această populație activă constituie un subansamblu al populației totale (P), aceasta din urmă înglobând de asemenea inactivii (tinerii, seniorii și adulții care nu ocupă un loc de muncă și nici nu caută unul). În aceste condiții, indicele de activitate (Ia, exprimat în procente) desemnează proporția populației totale pe care-o putem califica drept activă (lucrătoare sau dornică să lucreze). Fie, deci, Ta = 100. N / P = 100. (L + U)/ P. E de la sine înțeles că acest procent poate
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
trebuie modificată pentru a se adapta îmbătrânirii și unei sănătăți mai bune la orice vârstă a populației" (Dantec, 2002, p.4). Examinarea, retrospectivă și prospectivă, a evoluției fenomenelor de dependență demografică va permite să se precizeze această analiză. Tabel 5. Indicele de activitate pe grupe mari de vârstă Franța, 1975-2004 FEMEI Maxim Minim Media (1975-2004) 15-24 ani An 25-49 ani An 50 ani și mai mult An Împreună An 45,7 1976 81,0 2004 54,2 2004 63,8 2004
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
facă să trăiască prin munca lor 15 inactivi (adică 25 de persoane în total), vom putea rezuma realitatea scriind: P = 25, A' = 10, (J + A'' + S) = 15, și d = (J + A'' + S)/A' = 1,5. Aici, d reprezintă gradul, indicatorul, indicele sau procentul (terminologii concurente) de dependență demografică totală a inactivilor. El semnifică, într-adevăr, că în medie fiecare adult activ și ocupat are în sarcină 1,5 inactivi, în afara acoperirii propriilor nevoi sau că 10 adulți activi trebuie să răspundă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
statistice, un "raport global de dependență demografică" (persoane la vârsta inactivității și a încetării activității/persoane la vârsta activității). Aceste fenomene vor fi de acum înainte studiate și precizate în termeni retrospectivi ca și în termeni prospectivi (orizont 2050). Evoluția indicelui de dependență începând cu 1900 Tabelul 6 prezentat mai jos dă o idee asupra evoluției indicilor de dependență pe o perioadă foarte lungă, indici calculați (în funcție de statisticile disponibile pentru anii anteriori lui 1950) cu referire la populația adultă totală (existența
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
la vârsta activității). Aceste fenomene vor fi de acum înainte studiate și precizate în termeni retrospectivi ca și în termeni prospectivi (orizont 2050). Evoluția indicelui de dependență începând cu 1900 Tabelul 6 prezentat mai jos dă o idee asupra evoluției indicilor de dependență pe o perioadă foarte lungă, indici calculați (în funcție de statisticile disponibile pentru anii anteriori lui 1950) cu referire la populația adultă totală (existența adulților inactivi este ignorată) și oprindu-se la cele trei grupe de vârstă "0-19 ani", "20-59
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
acum înainte studiate și precizate în termeni retrospectivi ca și în termeni prospectivi (orizont 2050). Evoluția indicelui de dependență începând cu 1900 Tabelul 6 prezentat mai jos dă o idee asupra evoluției indicilor de dependență pe o perioadă foarte lungă, indici calculați (în funcție de statisticile disponibile pentru anii anteriori lui 1950) cu referire la populația adultă totală (existența adulților inactivi este ignorată) și oprindu-se la cele trei grupe de vârstă "0-19 ani", "20-59 ani", "60 ani și peste". Pe ansamblul perioadei
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
calculați (în funcție de statisticile disponibile pentru anii anteriori lui 1950) cu referire la populația adultă totală (existența adulților inactivi este ignorată) și oprindu-se la cele trei grupe de vârstă "0-19 ani", "20-59 ani", "60 ani și peste". Pe ansamblul perioadei, indicele de dependență al seniorilor (ds = S/ A) n-a încetat să crească, ceea ce subliniază importanța și regularitatea îmbătrânirii prin partea superioară și impactul său asupra dependenței. Acest indice a fost înmulțit cu 2 între 1775 și 1950, trecând de la 0
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vârstă "0-19 ani", "20-59 ani", "60 ani și peste". Pe ansamblul perioadei, indicele de dependență al seniorilor (ds = S/ A) n-a încetat să crească, ceea ce subliniază importanța și regularitatea îmbătrânirii prin partea superioară și impactul său asupra dependenței. Acest indice a fost înmulțit cu 2 între 1775 și 1950, trecând de la 0,15 la 0,30, și a mai progresat cu 26% până în 2000, ajungând atunci la 0,38: în secolul al XX-lea, numărul absolut al seniorilor a progresat
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
38: în secolul al XX-lea, numărul absolut al seniorilor a progresat cu 0,63% pe an, iar cel al adulților cu 0,54%. În acești din urmă ani, el tinde, aparent, să se mai reducă. Pe de altă parte, indicele de dependență al populației tinere (dj = J/ A) s-a micșorat, în aceeași perioadă îndelungată, ceea ce subliniază perfect rolul jucat și de îmbătrânirea din partea inferioară (scădere a importanței relative a populației tinere). Seria procentelor de dependență a tinerilor este totuși
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și mai rapid (+ 0,54% pe an). S-a produs deci mai degrabă o ușurare a sarcinii demografice globale apăsând asupra adulților, pe termen lung. Tabelul 7 și graficul 2 prezentate mai jos dau o idee asupra evoluției anuale a indicelui de dependență pentru perioada 1968-2000. De data asta, procentele de dependență sunt exprimate prin referire la populația activă totală (inclusiv șomerii). Deci, numai numărătorul procentelor calculate se schimbă în comparație cu tabelul precedent. Pe de altă parte, a fost posibil, pentru această
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
precedent. Pe de altă parte, a fost posibil, pentru această perioadă mai scurtă și mai recentă, să avem în vedere cele trei grupe de vârstă "0-19 ani", (J), "20-64 ani" (A) și "65 ani și peste" (S). Tabel 6. Franța: Indici de dependență prin referire la populația totală adultă 1900-2004 60 și + / 20-59 ani 0-19 ani / 20 la 59 ani Indice global de dependență d=(J+S)/A dS=S/A dS=J/A Ani 1775 1851 1900 1910 1920 1930
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
1,05 0,91 0,88 0,86 0,70 Sursa: Calculele noastre se sprijină pe seriile realizate de Vallin (1973) pentru anii anteriori lui 1946, și pe cele propuse de INSEE pentru anii de după 1946. Pe ansamblul acestei perioade, indicele de dependență al tinerilor scade, ceea ce e logic în sensul că, începând chiar din anii 1965-1970, clasele cele mai pline ale fenomenului baby-boom au început să părăsească grupul tinerilor pentru a-l ocupa progresiv pe cel al adulților și deci
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
60 de ani și peste) și prin partea inferioară (numărul de tineri ar trece de la 15 milioane în 2000 la 12,8 în 2050). Relativ prudent și slab ca imagine, acest scenariu e obținut prin simpla prelungire a tendințelor trecute (indice conjunctural de fertilitate menținut la 1,8....nivel mediu al ultimului sfert de secol; scădere a mortalității după sex și vârstă în același ritm ca cel păstrat de treizeci de ani; sold migrator menținut la "+ 50 000 de persoane", nivel
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
demografice (INED), înclină pentru această declarație. Două elemente explică emergența acestui punct de vedere: intensitatea mișcărilor migratorii (sold migrator anual net de două ori mai ridicat decât prevedea INSEE) și, mai mult, o fertilitate mult mai intensă decât se credea (indice conjunctural de 1,78 în 1998, 1,92 în 2004), lăsând să se prevadă o revenire apropiată la pragul de reînnoire a generațiilor. În sfârșit, se știe de acum înainte că anul 2005 a fost din punct de vedere demografic
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pragul de reînnoire a generațiilor. În sfârșit, se știe de acum înainte că anul 2005 a fost din punct de vedere demografic foarte pozitiv: 807 400 nașteri, fie aproape tot atâtea ca în 2000 (record al ultimilor 30 de ani), indicele fertilității totale de 1,94, sold migrator pozitiv ajungând la 97 500 de indivizi. Iată de ce INSEE promite să-și revizuiască în curând proiectele (Richet-Mastain, 2006, Morel și Redor, 2006). Toate acestea ne-au incitat să estimăm drept "rezonabilă" vechea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
active sprijinindu-le pe ipoteza de vârf a INSEE. Presupunând ca fiind constanți indicii de activitate luați în considerare anterior (în cadrul scenariului general), tabelul 9 ne dă o idee asupra a ceea ce-ar putea deveni populația activă până în 2050. Indicii de activitate utilizați pentru această "actualizare" aproximativă figurează în ultima coloană a tabelului 9. Este de dorit, firește, ca noile proiectări asupra populației totale avute în perspectivă de INSEE să fie însoțite de proiectări mai puțin simpliste ale populației active
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 ... Sursa: INSEE, Proiecții ale populației franceze pentru 2050. Ipoteza fertilității superioare. Dispunem de acum înainte de diverse elemente necesare stabilirii evoluției probabile a indicilor de dependență demografică. Acestea din urmă, calculate pe baza celor două tabele precedente, figurează în tabelul 10 de mai jos. Ele sunt calculate, pe de o parte, cu referire la populația activă (N) și, în al doilea rând, cu referire
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
celor activi s-ar putea îngreuna cu aproape 40%. Să mai facem două remarci. Pe de o parte, calcularea populației active proiectată pentru 2050 se poate foarte bine situa sub ceea ce se va întâmpla în realitate, în special în ceea ce privește viitoarii indici de activitate ale populației adulte (participare feminină) și a celei a seniorilor. Pe de altă parte, chiar în ipoteza unei fertilități "superioare", înregistrată aici la urmă, numărul tinerilor (0-19 ani) va deveni probabil, pentru prima dată, inferior celui al seniorilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
seniorilor de peste 65 ani în jurul anului 2030; îi va fi inferior cu 12,5% în 2050. Ceva ce nu s-a mai văzut niciodată în istoria demografiei franceze! Tabelul 9. Evoluția actualizată a populației active Ani Populație Totală Populație Activă Indici de activitate 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 58 744 113 60 046 063 61 383 066 62 751 906 64 077 763 65 281 217 66 413 446 67 475 906 68 421 171
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
588 180 26 622 934 44,72 44,91 44,09 43,05 41,98 40,94 40,00 39,33 38,82 38,40 38,05 Sursa: Calcule personale, explicate în text. Tabelul 10. Evoluția luată în calcul a indicilor de dependență cu referire la populația activă și la populația adultă, 2000-2050 Indice de dependență Cu referire la populația activă Ani J / N S / N (J + S) / N 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 0
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
0,383 0,435 0,490 0,544 0,599 0,644 0,679 0,689 0,701 0,930 0,919 0,931 0,995 1,065 1,130 1,193 1,239 1,276 1,294 1,316 Indice de dependență Cu referire la populația adultă Ani J / N S / N (J + S) / N 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 0,440 0,420 0,410 0,420 0,440 0,450 0,450
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și Rusia. După o reluare a tendințelor demografice mai generale, vom proceda la o examinare a două realități ce caracterizează astăzi majoritatea țărilor lumii bogate: îmbătrânirea prin partea inferioară și îmbătrânirea prin partea superioară. Și vom termina prin studierea evoluției indicilor de dependență (a tinerilor, și a seniorilor) față de populația adultă. Evoluția demografică generală Tabelul 11 de mai jos prezintă evoluțiile demografice globale înregistrate începând din 1951. El se referă la Uniunea Europeană și are în vedere, cum am indicat mai înainte
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]