2,142 matches
-
și acceptă ca puterea să fie inegal distribuită. Distanța față de putere este explicată prin sistemele de valori ale salariaților cu putere mai mică, iar modul în care este distribuită puterea e legat de comportamentul membrilor cu putere mai mare. 2. Individualism/colectivism: individualismul aparține societăților în care legăturile dintre indivizi sunt haotice și se așteaptă ca fiecare să-și poarte singur de grijă ori să se îngrijească de familia sa. Colectivismul, dimpotrivă, aparține societăților caracterizate de faptul că oamenii sunt integrați
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ca puterea să fie inegal distribuită. Distanța față de putere este explicată prin sistemele de valori ale salariaților cu putere mai mică, iar modul în care este distribuită puterea e legat de comportamentul membrilor cu putere mai mare. 2. Individualism/colectivism: individualismul aparține societăților în care legăturile dintre indivizi sunt haotice și se așteaptă ca fiecare să-și poarte singur de grijă ori să se îngrijească de familia sa. Colectivismul, dimpotrivă, aparține societăților caracterizate de faptul că oamenii sunt integrați încă de la
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și în Al doilea tratat despre guvernare. De aceea, Hayek îl așează pe Locke în fruntea seriei de gânditori liberali (Bernard Mandeville, David Hume, Josiah Tucker, Adam Smith, Adam Ferguson, Edmund Burke) care au gândit problema libertății din perspectiva "adevăratului individualism". Prin urmare, sintagma "dreptate ca libertate" îl plasează pe Locke la originea a două paradigme liberale, una a contractului social (care duce la Rawls), cealaltă a domniei legii (care duce la Hayek). Teoria politică a lui Locke stă sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
om se naște cu un dublu drept: acela de a avea libertate absolută asupra propriei persoane și acela de a fi stăpân al posesiunilor sale. Aceste drepturi naturale care, potrivit lui Locke, definesc individul vor fi recunoscute ulterior drept criterii ale individualismului. Chiar dacă nu regăsim în limbajul filosofului englez termenul de "inalienabil", putem deduce că el le considera astfel, din moment ce nici un om "nu poate deveni printr-un pact sau prin propriul consimțământ sclavul nimănui și nici nu se poate supune puterii absolute
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
la celelalte lucruri pe care le oferă natura pentru ca ei să supraviețuiască"10. În paragraful imediat următor, susține că Dumnezeu "a dat oamenilor lumea în comun", afirmație care, la prima vedere, poate intriga, căci am putea crede că filosoful abandonează individualismul în favoarea normelor colective. Numai că această opinie ar fi absolut falsă, deoarece a spune că lumea aparține oamenilor în comun este același lucru cu a spune că ea aparține tuturor oamenilor în calitatea lor de indivizi. Dumnezeu, dăruind lumea în
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
încercăm a răspunde la întrebarea dacă, dincolo de consecințele politice care țin de legitimarea diferitelor forme de guvernare, concepția asupra naturii umane antrenează o optică diferită asupra raportului dintre obligația politică și obligația morală. În lucrarea The Political Theory of Possessive Individualism, C. B. Macpherson a propus o interpretare originală a teoriilor lui Hobbes și Locke, raportând teoria contractului social și a stării naturale la conceptul de piață. În ciuda faptului că postulatele lui Hobbes despre natura umană nu sunt prea binevoitoare, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a stării naturale la conceptul de piață. În ciuda faptului că postulatele lui Hobbes despre natura umană nu sunt prea binevoitoare, iar "concluziile sale politice sunt neliberale"100, Macpherson consideră că autorul Leviathan-ului este fondatorul uneia din cele două versiuni ale individualismului liberal, și anume al celei utilitariste sau benthamiene. Locke și puritanismul sunt la originea celeilalte versiuni, care caută să limiteze logica utilității prin considerente de natură subiectivă. Macpherson a văzut în amândouă doctrine afirmarea nevoilor, aspirațiilor și capacităților omului modern
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Leo Strauss, teoria contractului social nu este legată de problema drepturilor naturale decât începând cu Hobbes care, cel dintâi, a pus problema guvernării legitime în locul guvernării perfecte. Din acest motiv, Strauss vedea în Hobbes pe cel dintâi gânditor liberal, fondatorul individualismului. Conform tezei lui Macpherson, dacă Locke este cel dintâi gânditor liberal (precedat de Hobbes care a instituit o altă versiune a liberalismului), este în primul rând pentru că el a conceput materia politicii, puterea individului generatoare de putere civilă, din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de John Dunn (care argumentează că Locke este o "minte coerentă" orientată teologic). Textele de referință ale acestor autori sunt: Dunn, John, The Political Thought of John Locke, Cambridge University Press, Cambridge, 1969. Macpherson, C.B., The Political Theory of Possessive Individualism, Oxford University Press, Oxford, 1963. Strauss, Leo, Natural Right and History, The University of Chicago Press, Chicago, 1953. Yolton, John, Locke and the Way of Ideas, Oxford University Press, Oxford, 1956. Între anii '80 și '90 ai secolului trecut, o
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Editura Științifică, București, 1968. Harris, Ian, The Mind of John Locke: A Study of Political Theory in Its Intellectual Setting, Cambridge University Press, Cambridge, 1994. Harris, Tim, Restoration: Charles II and His Kingdom, 1660-1685, Penguin Books, Londra, 2006. Hayek, F. A., Individualism and Economic Order, The University of Chicago Press, Chicago, 1958. Hirschmann, Nancy J. și Kirstie Morna McClure (eds.), Feminist Interpretations of John Locke, Penn State University Press, University Park (PA), 2007. Hobbes, Thomas, "Behemoth, the History of the Causes of
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de Wolfgang von Leyden, Clarendon Press, Oxford, 2002. Lockyer, Roger, Tudor and Stuart Britan, 1485-1714, Routledge, Londra și New York, 2004, Hill, Christopher, The Century of Revolutions: 1603-1714, Routledge, Londra și New York, 2002. Macpherson, C. B., The Political Theory of Possessive Individualism: Hobbes to Locke, Oxford University Press, Oxford și New York, 1962. Maltzahn von, Nicholas, "The Whig Milton, 1667-1700", în Milton and Republicanism, D. Armitage, A. Himy și Q. Skinner (eds.), Cambridge University Press, Cambridge, 1995, pp. 229-253. Manent, Pierre, Istoria intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
al unei vieți fondate pe reguli", în Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranță, John Locke, Editura Nemira, București, 1999, p. 24. 9 Ashcraft, Revolutionary Politics and Locke, p. 164. 10 C. B. Macpherson, The Political Theory of Possessive Individualism: Hobbes to Locke, Oxford University Press, Oxford și New York, 1962, pp. 263-276. 1 Acest mod de a proceda nu este neobișnuit. În literatura de specialitate am întâlnit această metodă în special la Ian Harris, The Mind of John Locke: A
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
126. 71 Ibidem, § 120, p. 127. 72 Ibidem, § 121, pp. 127-128. 73 Ibidem, § 122, p. 128. 74 Ibidem, § 17, p. 62. 75 Ibidem, § 3, p. 52. 76 Ibidem, § 89, p. 105. 77 Ibidem. 78 Macpherson, The Political Theory of Possessive Individualism, p. 231. 79 Rawls, Lectures on the History of Political Philosophy, p. 139. 80 Locke, Al doilea tratat, § 87, p. 104. 81 Ibidem, § 96, p. 111. 82 Ibidem, § 212, p. 187. 83 Ibidem, § 214, p. 188. 84 Ibidem, § 95, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Simmons, On the Edge of Anarchy, Princeton Unversity Press, Princeton, 1993, p. 70. 97 Locke, Al doilea tratat, § 138, p. 140. 98 Ibidem, § 140, p. 141. 99 Ibidem, § 222, p. 191. 100 C. B. Macpherson, The Political Theory of Possessive Individualism: Hobbes to Locke, Oxford University Press, Oxford și New York, 1962, p. 10. 101 Ibidem, p. 237. 102 Ibidem, p. 106. 103 "Acordul de a intra în societatea civilă nu creează nici un drept nou, ci pur și simplu transferă autorității civile
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
potrivit căreia "puterea unui om" la Hobbes este sinonimul proprietății la Locke, incluzând toate mijloacele (inclusiv sau mai ales munca) de care dispune, pe care le posedă individul pentru a-și realiza scopurile. 110 Macpherson, The Political Theory of Possessive Individualism, p. 194. 111 Ibidem, p. 195. 112 Ibidem, p. 197. 113 Vezi Ibidem, p. 216. 114 Un aspect interesant al teorie proprietății a lui Locke privește aplicarea ei la problema dreptății ecologice. Discursul activiștilor pentru dreptate ecologică este adeseori antiliberal
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
celorlalți la ea". Daniela Sorea și Gabriela Rățulea, "Ecological Justice and the Matter of Fair Distribution", în Legal Practice and International Laws, C. Murzea și A. Repanovici (eds.), WSEAS Press, 2011, p. 298. 115 Macpherson, The Political Theory of Possessive Individualism, p. 254. 116 Ibidem, p. 235. 117 În acest sens este de remarcat faptul că F. A. Hayek ilustrează principiul regulii formale cu un pasaj din Al doilea tratat, unde Locke vorbește despre faptul că libertatea oamenilor aflați sub o cârmuire
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
aflați sub o cârmuire presupune existența unei "reguli stabile după care să trăiască, regulă comună tuturor membrilor societății" (a standing ruleto live by, common to everyone of that society). Vezi Locke, Al doilea tratat, § 22, p. 65. Cf. F. A. Hayek, Individualism and economic order, The University of Chicago Press, Chicago, 1958, p. 18. 118 În special critica feministă a insistat asupra excluderii femeilor de la exercitarea drepturilor politice. Vezi în acest sens Nancy J. Hirschmann și Kirstie Morna McClure (eds.), Feminist Interpretations
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sale În procesul Învățării; indivizii nu Învață nici aceleași lucruri și nici În același timp. Din punct de vedere sociologic, studii și cercetări recente Întăresc ideea că omenirea intră Într-o eră a individualității, dar nu este vorba de un individualism "al fiecăruia pentru sine", ci de o folosofie morală, de o etică prin care individul este Înălțat la un nivel global; cultivarea personalității devine o cerință contrară tendințelor de omogenizare. Activitatea individuală În clasa școlară este susținuta psihopedagogic deoarece, În
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de informație, având în felul acesta efecte neglijabile la nivel politic. În opinia lor, cultura populară este un narcotic apolitic pentru mase. O astfel de desconsiderare este, totuși, nepotrivită, întrucât divertismentul adresat maselor conține deseori imagini și mesaje subliminale despre individualism, despre dreptul consumatorului de a alege și alte valori care au consecințe poli-tice importante. Cultura americană, observa scriitorul Ben Wattenberg, include strălucire, sex, violență, prost gust și materialism, dar povestea nu se sfârșește aici. Aceeași cultură ilustrează deopotrivă valori americane
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
că cei care ne disprețuiesc sau ne detestă din cauza ipocriziei vor fi dispuși să ne sprijine în atingerea obiectivelor noastre politice. Chiar și când sunt onest aplicate, valorile americane îi pot dezgusta pe unii, în timp ce pe alții îi pot atrage. Individualismul și libertățile surâd multora, pe când alții în special fundamentaliștii le consideră respingătoare. De pildă feminismul american, sexualitatea fără rezerve și dreptul de a alege sunt percepute în societățile patriarhale ca fiind profund distructive. Se spune despre unul dintre piloții teroriști
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
ar fi cele implicând ura împotriva unei comunități, dar care în Statele Unite nu pot fi incriminate din cauza prevederilor Primului Amendament. Și în vreme ce mulți europeni admiră devotamentul american față de libertate, ei preferă o politică internă ce temperează principiile economice neoliberale și individualismul, manifestând o mai mare preocupare pentru societate și comunitate. În 1991, două treimi dintre cehi, polonezi, unguri și bulgari erau de părere că Statele Unite exercită o influență pozitivă asupra țărilor lor, însă mai puțin de o pătrime din populație era
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
încrederii în guvern nu a diminuat prea mult puterea blândă americană, majoritatea celorlalte țări dezvoltate experimentând, de altfel, același fenomen. Canada, Marea Britanie, Franța, Suedia și Japonia s-au confruntat cu o pierdere a încrederii în instituții, înrădăcinată, se pare, în individualismul sporit și în diminuarea respectului față de autoritate caracteristice societăților postmoderne.86 În mod similar, în vreme ce participarea la organizații bazate pe voluntariat a cunoscut anumite modificări, schimbările survenite în participarea socială nu par să fi erodat puterea blândă a Americii, printre
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
precum și o parte din cel următor.Fără această comunicare cu biografia sa interioară, proprie cărții i-ar lipsi elanul și viața. Însuși autorul afirmă că, scriind opera, a plecat de la evocarea primelor amintiri din copilăria lui. Lucian Raicu observă că individualismul lui Ion care se înteimeiază pe o condiție social- economică reală este “normal”,doar formele lui de manifestare aparent sunt “anormale”. “Poate că într-un anumit sens, există în erou ceva monstruos, dar această monstruozitate devenea un fenomen curent, urmarea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CONSTANTIN STOENESCU Etica mediului Argumente rezonabile și întâmpinări critice INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte cheie: etica mediului, sfera moralității, individualism și holism etic, antropocentrism și biocentrism, eliberarea animalelor, datorii indirecte, "ecologie profundă", dezvoltare durabilă, etică globală Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Partea I. Etica mediului ca proiect teoretic / 11 1. Clarificări conceptuale / 11 1.1. Introducere / 11 1.1.1. De la miltitantismul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
normativ / 50 3.1.2. Problema demarcației / 53 3.1.3. Problema criteriului / 56 3.1.4. Argumentul ignoranței / 61 3.1.5. Argumentul "pantei alunecoase" / 63 3.1.6. Argumentul bazat pe valoarea autonomă a întregilor / 65 3.2. Individualism și holism în etica mediului / 66 3.2.1. Sursele științifice ale holismului / 66 3.2.2. Sensuri ale holismului / 68 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă / 70 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism / 73 3.3.1. Antropocentrism
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]