3,661 matches
-
și Critjahr la copii) au arătat că aproximativ jumătate din populație poate fi consideră ca neieșind din comun, iar cealaltă jumătate ca „accentuată”. Este greu să deosebim trăsăturile care dau naștere unei personalități accentuate de cele care nu produc decât individualități obișnuite. K. Leonhard prezintă mai întâi personalitățile accentuate legate de anumite trăsături de caracter, în număr de patru. Vom indica principalele implicații medico-psihologice ale acestor tipuri (sau firi): 1.Firea demonstrativă este caracterizată printr-o anormală capacitate de refulare. Când
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
etc. În țara noastră importanța științifică a grafologiei a fost recunoscută de Ghe. Marinescu și apoi C.I. Parhon. Nae Ionescu în Grafologia. Scrisul și omul face un interesant studiu psihologic în care expune o metodă de investigare a profilului unei individualități. Vom prezenta câteva din ideile acestui studiu. „Scrisul este un gest, iar materia scrisă, o atitudine. Această frază, sau propoziție constituie toată grafologia”. (Nae Ionescu - Grafologia. Scrisul și omul, Humanitas, București, 1994). „Examinând un scris, vom avea în vedere rând
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
educației care este un lucru totalmente diferit. Merg la fel de departe ca oricine în a dezaproba faptul că o mare parte a educației, sau aceasta în întregime ar trebui să fie în mâinile statului. Tot ceea ce s-a spus despre importanța individualității de caracter și diversitatea opiniilor și modurilor de conduită, implică, de aceeași importanță incontestabilă, diversitate a educației”. Educația răspândește cunoașterea și face posibil progresul cunoașterii. Acest rol însemnat, deși nu a fost explicit afirmat de Economia politică britanică, transpare din
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
GRACCHUS BABEUF El reprezintă pe negatorul nedreptății interne a soțietății - (icoane ale ei) - și dorește o îndreptare a ei pentru ea însăși, nu din motive personale (Antiteza lui Cat[ilina], care o face din ambiție personală și afirmă cu deosebire individualitatea sa. 3 2286 MORNY Cunoaște legile istor iei. A pătruns în teoria* dinamică* ce o urmează. Cinic, ambițios. Pozitiv. Un fond mare de nobleță personală - antiteza lui Babeuf. Amanta: Dezgustat de lupte politice, el își imaginează o viață fericită în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
toxici, inaniție și așa mai departe. Este singura modalitate prin care organismele unicelulare își sfârșesc ciclul vital. Ca urmare, ele sunt practic „nemuritoare”, deoarece în condiții optime nu au motive să moară. Pe de altă parte, nici nu și mențin „individualitatea”, deoarece se divid în permanență, deci, în cazul organismelor unicelulare, imortalitatea este doar o caracteristică a speciei. Pe de altă parte, odată cu diferențierea celulară și specializarea diverselor tipuri de celule, intervine și necesitatea îndepărtării unor celule sau țesuturi care au
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și subțire, de-o eminentă tărie fizică și spirituală; temperament vioi și pornit spre mânie, caracter statornic, plin de planuri cari mergeau departe, dar pe cari le cultiva cu îndărătnicie, prietenos în purtarea lui cu romeii dar mănțiindu-și pururea intactă individualitatea sa, fugarul acesta era un tip vrednic de mirare și izbuti curând prin servicii folositoare să ajungă în mare grație la bizantini. Împăratul încuviință însurătoarea lui Ivanco cu Teodora, fiica sebastocratorului Isaac, pe care acesta i-o promisese de mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scop realizarea artistică a dramei. Ea presupune prin urmare esistența dramei, precum drama presupune înfățisarea scenică, prin care poezia dramatică ajunge la dreptul său cel mai nalt, la cel mai nalt al său rezultat. Și fiindcă drama are de fundament individualitățile ce se desfășoară dinaintea noastră prin a cărora exemplu (Ineinandergreifen ) reciproc apare ideea poetică a întregului, de aceea artea dramatică își propune (înfățișarea) manifestarea artistică și-n sensul poetului a (formelor) figurelor create de fantazia liberă. Așadar artea dramatică (crează
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai concis ca în Grecia, unde în genere dezvoltarea istorică a artei se arată de cel mai rar acord cu treptele ideei Productiunile literarii sânt la cei* [... ] Poezia dramatică - în care se dezvolta ideea morală dinainte-ne prin organul unor individualități libere, prin cari se formează dinaintea ochilor noștri o lume de caractere (condiționîndu-se) condiționate reciproc prin simț, cuget și voință și (dezvoltîndu-se) dezvoltate unul prin altul - poezia dramatică (lasă a se întrevede) dă a înțelege (hinweisen) o ultimă a sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
justă să cercăm a deduce urmări (Folgerungen) prin cari să ni se lumine întreg ținutul acestei arte și să ni se facă înțeleasă o mulțime de fenomene (Fulle von Erscheinungen). Artea dramatică (Schauspielkunst) sensibiliză opul dramatic al poetului prin mijlocul individualităților omenești cari prin fizionomie, prin ținută, prin gest 318 v și ton întrupează (încorporă) (întru) cu adevăr viu și frumusețe caracterele create de poet. Așadar eventuala sa individualitate deosebită (besondere) actorul o face instrument pentru arte, întrebuințînd-o (întru) la înfățișarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
von Erscheinungen). Artea dramatică (Schauspielkunst) sensibiliză opul dramatic al poetului prin mijlocul individualităților omenești cari prin fizionomie, prin ținută, prin gest 318 v și ton întrupează (încorporă) (întru) cu adevăr viu și frumusețe caracterele create de poet. Așadar eventuala sa individualitate deosebită (besondere) actorul o face instrument pentru arte, întrebuințînd-o (întru) la înfățișarea formelor create din fantazia liberă. Așadar personalitatea dată de natură trebuie formată, cultivată (Gebilde), făcută capabilă spre sensualizarea imaginelor poetului. Docamdată ea ni se arată așadar ca material
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuget într-adevăr, adică cuprinde natura lucrurilor în cugete omul, întru cât e ființă cugetătoare, ci îi sânt necesarii spre aceea lunga e ostenitoarea laboare a cugetărei și educațiunea culturei ștințifice, tot așa de puțin e în stare și o individualitate, fie cea mai dotată, cea mai bine făcută de a sensibiliza deja (ca un asemenea numai) un caracter poetic și de-a ne transporta într-o iluziune adevărată. Ea trebuie învățată și formată pentru aceasta, Aristotele concepe artea actorului ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în opul citat, II, pag. 346. {EminescuOpXIV 226} {EminescuOpXIV 227} cum unul care e dotat cu organul filozofic trebuie format pentru o filozofare adevărată. Cele zise conțin dezlegarea a două fenomene însemnate. În artea dramatică 319 r omul face din individualitatea sa particulară un mijloc pentru un scop artistic. El o ascunde așadar și o sacrifică pentru una a doua, cea născută de fantazie. Așadar toată personalitatea adevărată devine purtătoarea unei personalități poetice, adică numai (cugetate) închipuite. Aceasta însă o poate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o sacrifică pentru una a doua, cea născută de fantazie. Așadar toată personalitatea adevărată devine purtătoarea unei personalități poetice, adică numai (cugetate) închipuite. Aceasta însă o poate actorul numai întru măsura aceea întru cât poate ascunde și transforma propria sa individualitate și de-a și-o (scădea) dezidera, cum am zice la un caz, pentru o alta. Însă această destinațiune (Bestimmung) neseparabilă de artea dramatică (Schauspielkunst) este totodată și rădăcina tuturor prejudițiilor încuibată odată până și-n cei d-o cultură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o marca. Fără îndoială că actorul face din personalitatea sa un instrument [pen]tru o altă personalitate și (se dă) și espu[ne] această mascare a ființei sale celei mai proprii la privirea unei mulțimi. Însă pentru ce transformă el individualitatea sa? Doară nu pentru un scop final. El o preface așadar într-un organ pentru o idee, spre realizarea formelor fantaziei libere, cari, nesupuse finirei și trecerei, capătă de la el sigiliul cel din urmă a vieței lor. Actorul așadar transformă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
personalitate ideală. El se nimicește cum am zice în toată înfățișarea sa sensibilă spre a re-nvia într-o formă ideală. Ba încă cu cât poate mai mult de-a se transforma pe deplin, cu cât învinge mai mult peste individualitatea sa proprie în favoarea unei individualități ideale, renăscute de el, cu [atît] și-a îndeplinit mai cu complecțiune tema sa. Împregiurarea că actorul se vede silit a nega toată aparenta sa personalitate apare așadar ca numai ca o sacrificare a definitei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cum am zice în toată înfățișarea sa sensibilă spre a re-nvia într-o formă ideală. Ba încă cu cât poate mai mult de-a se transforma pe deplin, cu cât învinge mai mult peste individualitatea sa proprie în favoarea unei individualități ideale, renăscute de el, cu [atît] și-a îndeplinit mai cu complecțiune tema sa. Împregiurarea că actorul se vede silit a nega toată aparenta sa personalitate apare așadar ca numai ca o sacrificare a definitei (endlich) sale individualități pentru idee
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în favoarea unei individualități ideale, renăscute de el, cu [atît] și-a îndeplinit mai cu complecțiune tema sa. Împregiurarea că actorul se vede silit a nega toată aparenta sa personalitate apare așadar ca numai ca o sacrificare a definitei (endlich) sale individualități pentru idee, așadar totdeuna ca o dare de sine [a] individualităței sale trecătoare la una eternă, căria i s-a [dat] prin poet o esistință fără manc Cum că Plato esilează și pe actori din statul său atârnă mai mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adus la conștiința de sine ființa acestei activități artistice nu va recunoaște așadar în ea decât o formă deosebită a toată crearea (Schaffen) artistică. Numai modul și maniera formărei constituie distincțiunea, căci în artea noastră artistul singur întrebuințează propria sa individualitate ca material întru manifestarea ideei. Însă el esprimă această particularitate a sa în privirea unei mulțimi curioase. Daca mulțimea nu e decât curioasă și s-a adunat numai din cauza unei plăceri simțuale, atunci e rău și de arte și de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se esplică dintru natura cea proprie a artei noastre. Artea dramatică are de supozițiune a ei poezia dramatică; ea o întrupează pe aceea prin mijlocu-l personalităței proprii a reprezintatorului. Asta se-ntîmplă prin vorbă și gest. Acum însă fiecare arec la individualitatea sa acest material al vorbei și al gestului. Fiindcă această arte purcede dintr-o materie dată deja de poet, și așadar fiecare are materia înainte-și în tot coprinsul ei, fiindcă fiecărui i se pare dată posibilitatea realizării prin oarecare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu redau aceea ce mi se dă de poet? Cu această simplă iritare a simțului și de multe ori abia cu ea, îndealtfel lipsiți de orce studii preliminarii, de orce tecnică (prin care despre partea tonului și a gestului devine individualitatea proprie întru adevăr organ al artei) ba mai mult încă cu ton si gest abandonate unei naturalități brute, astfel pășesc cei mai mulți membri ai acestei arte la ea și ajută astfel la ruina ei și favoriză astfel discreditul acestei activități. În
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai mult prada diletantismului decât orcare alta. Căci nicăiri diletantismul nu face succese mai fără osteneală, nicăiri nu culege pentru vanitatea lui personală un seceriș mai bogat fără osteneala sămănatului și a coptului; pentru că numai în această arte omul angajează individualitatea sa și pentru că bucuria succesului și impresiunea izvorâtă adesea din nesecabilea putere a poetului devin o satisfacție (Genuss) pentru personalitatea proprie. Care arte dar e mai însărcinată de-a restabili marginile mai șterse dintre diletantism și arte (Kuenstlerschaft) și de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adevăr acest nume. PĂTRUNDEREA IDEALITĂȚEI ȘI A ADEVĂRULUI NATURAL (NATURWAHRHEIT)-LEGEA ABSOLUTĂ DE REPREZENT[ARE] (DARSTELLUNG) DRAMATICĂ Noțiunea artei dramatice ne-a condus la delăturarea prejudițiului care se ține de asta, că omul își fățărește și-și espune în ea individualitatea sa. Din concepțiunea corectă a acestui fenomen am conchis totodată că neci o altă arte nu are o trebuință mai adâncă și mai urgentă d-a întemeia o adevărată artizanie (Kuenstlertum) prin o arhitectonică. Avem acuma a ne-ndrepta spre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de espresiune e începutul și finitul a orce arte". {EminescuOpXIV 236} care țintește la sensibilizarea dramei, ele apar în cerința d-a îndreptăți egal frumosul și adevărul. Însă asta e posibil numai prin pătrunderea momentelor amîndorora. Artea reproducțiunei dramatice sensibiliză individualitățile născute de fantazia poetului dramatic. Ea e supusă așadar, despre partea înfățisărei sensibili, legei frumosului; asta o are comun cu sculptura și pictura. moment (? ) Însă ea dezvăluie caracterul omenesc în toată movibilitatea devenirei sale (Beweglichkeit seines Werdens), în toată plinătatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ea aduce formele fantaziei libere în viața sensibilă. Ea ar trebui așadar să reverse asupră-ne toată cupa iluziunei (sensuale) sensibile. Aceasta însă ni se pare posibil numai printr-un adevăr natural care să (lase) facă a ni se părea individualitatea reprezintată ca una sensual pozitivă. În urma astora ar trebui ca fidelitatea întru sensibilizare să fie unicul legiuitor pe care să[-l] asculte artistul reprezintator. Unde însă s-au născut formele pe care are să le reprezinte actorul? Ele-s concepute și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cugetelor, espresiunilor și a simțirei într-un element general a unui gest nobil totdeuna demn și a unui ton monoton, încet, plângător, jumătate cântând, îl vezi că și-a ales unele momente mari pe care le ridică în sus la individualitate într-un mod frapant cu toată artea și cu toată silința. " Tieck, III, p. 30. {EminescuOpXIV 241} Schroeder, că ar fi fost în stare de-a obținea și caracterelor vieței ordinare, sferei burgeze o (parte) lature ideală și că a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]