2,965 matches
-
Monarhiei duale, austro-ungare, în 1867, a încorporat Transilvania în Regatul Ungariei. "Legea naționalităților" și "legea învățământului" adoptate în 1868 au inaugurat politica de maghiarizare promovată de autoritățile de la Buda, care au decretat existența unei singure națiuni, cea maghiară, "una și indivizibilă", în care singura limbă oficială era, desigur, maghiara (Constantiniu, 2011, p. 257). Reacția românilor din Ardeal a fost ambivalentă, intelectualitatea fiind divizată între facțiunea care promova activismul (i.e., apărarea cauzei naționalității române în noile structuri politice ale Monarhiei Duale) și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pachet de valori secretat de același destin istoric colectiv. Revoluția mnemonică națională a constat în înmănunchiarea trecuturilor provinciale într-un singur trecut românesc, ca fundație istorică pentru dizvolvarea identităților regionale (ardelean, moldovean, muntean) și contopirea acestora în solidaritatea supremă și indivizibilă a națiunii. Aceasta poate fi considerată drept revoluția națională a memoriei istorice românești, primul astfel de eveniment care a inaugurat istoria tumultoasă a memoriei românești. O a doua revoluție mnemonică ce a destructurat radical înțelegerea românească a propriului trecut a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
își propune oricum să influențeze distribuția bunurilor colective într-o manieră cît mai favorabilă pentru sine și pentru grupurile la care se raportează. Se poate întîmpla ca în unele cazuri bunul colectiv urmărit și eventual dobîndit să aibă un caracter indivizibil, cum ar fi ameliorarea condițiilor de lucru într-o întreprindere. În acest caz, bunul n-ar putea fi dat în mod exclusiv celui care s-a bătut pentru a-l obține, ci toți muncitorii din acea între-prindere s-ar bucura
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care ar fi trebuit să le suporte. Ceilalți ar putea chiar să regrete că n-au putut/ știut să participe. Totuși, dacă "pasageri clandestini" sînt conștienți și calculați, își vor da seama că, atunci cînd e vorba de dobîndirea bunurilor indivizibile, lipsa participării lor, dincolo de o anumită limită, poate să facă imposibilă dobîndirea bunului colectiv dorit și de ei și ar putea chiar să decidă să participe în mod selectiv. Multora dintre ei, totuși, va continua să le lipsească o motivație
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mai degrabă ea este de natură ontologică; și, de altfel, chiar contextele aristotelice în care se discută despre individual și universal, evocate mai devreme, conțin angajamente ontologice. Individualul ("individul") este, pentru Aristotel, substanța primă (prote ousia), singura ființare unitară și indivizibilă, ființarea-simplu-prezentă; am putea spune: faptul-de-a-fi-"acesta". Universalul nu este substanță nici măcar secundă: specie sau gen -, ci este însușire a substanței, o "calitate" a unui lucru; este: faptul-de-a-fi-"așa" al substanței.227 Timpul, în-ființând (constituind), se timporizează pe sine: intră el
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atunci sufletul are un prim caracter general. Căci, deși percepem individualul, percepția însăși se îndreaptă spre general, de exemplu spre om, nu spre omul Callias. Apoi are loc printre aceste caractere generale prime o nouă persistență, până se ajunge la indivizibil și general (universal); (...) Este deci evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul." -Aristotel, Analitica secundă, II, 19, 100 a, în Organon, III, pp. 189-190. 70 Cf. Analitica primă, I, 5
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
simțită în mod direct de o ființă. Fiecare vede lumea în felul său, din punctul său de vedere, pe baza experienței proprii. Caracterul de subiect este însușirea de bază a unui individ. Noi înșine suntem subiecți o dată ce avem dimensiunea noastră indivizibilă, proprie. Fiecare subiect își are propria istorie naturală, ceea ce corespunde istoriei naturale a semnificației semnelor. Dimensiuni semiotice ale subiectelor întâlnim la toate organismele, deoarece toate emit, primesc și prelucrează semnalele cu o anumită semnificație. Există astfel în evoluție o continuitate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Prut și Nistru. La începutul tratativelor de pace de la Buftea-București, guvernul ucrainean, care încheiase deja pacea separată cu Puterile Centrale, trimitea acestora o notă, în care menționa că „Basarabia”, din punct de vedere etnografic, economic și politic, forma o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei. În aceste condiții, guvernul Ucrainei cerea să i se admită participarea la tratativele de pace de la București. Autoritățile de la Kiev își arogau dreptul de a include delegații basarabeni în cadrul delegației ucrainene și nu acceptau posibilitatea unei delegații
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a realizării idealului național. Președintele Consiliului de Miniștri declara că „În numele poporului român și al Majestății Sale Regelui Ferdinand I, ia act de acest vot quasi unanim și declară la rândul lui Basarabia unită cu România de veci una și indivizibilă”. În continuare, guvernul român s-a confruntat cu protestele Radei și ale guvernului ucrainean, care nu recunoștea hotărârea Sfatului Țării din 27 martie 1918, la care s au adăugat și obiecțiile nejustificare al Rusiei Sovietice. În schimbul de note, guvernul român
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
transformă în provincie romană, mărturie peste veacuri aflându-se Columna Traiană de la Roma și impunătorul Monument de la Adamclisi. Puternica și inevitabila colonizare romană a dus la asimilarea dacilor, dând naștere poporului român și a limbii române, din care făceau parte indivizibilă, și fac și astăzi, basarabenii și bucovinenii. Nașterea poporului, care de-a pururi va purta numele ROMEI, în ciuda tuturor frământărilor și răzlețirilor de pe lungul drum al Istoriei, va tinde necontenit spre libertate și unitate. Așadar, dintotdeauna Basarabia și Bucovina de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ai lui Cocișiu, ai Grecului, ai lui Andreian Odriște, ai lui Radu, ai lui Sâlca, sau ai lui Muntean. Toți într-un glas și într-o simțire, au votat cu ideea că poporul Român, România, de acum vor fi una, indivizibilă și indestructibilă. Au venit după aceea vremuri, frumoase, însorite, Un timp lumea a fost mai bună. Dar cum, de regulă, ceea ce e bun, e și puțin, la scurtă vreme se vor aduna din nou nori negri și grei asupra Europei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îmi schimbam și trup și identitate sufletească. Aia și cu mine însă suntem un singur trup și un singur suflet. Ființa mea se poate completa numai prin ea, care, la fel, își găsește în mine partea care-i lipsește, unitatea indivizibilă. Androginia. Lupul și oile Aia posedă trei oi și două capre; sunt unica ei avere. Le folosește lâna ca să țeasă haine din ea, laptele ca să facă brânzeturi și uneori, la date ritualice, mai sacrifică câte un miel. Oile acelea sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
evita că circulația cecului să devină nesigură și pentru a apăra posesorul lui de eventualele excepții ce i-ar putea fi opuse, nu se va ține seama de nici o eventuală condiționare a girului înscrisă pe cec. Pct. 82. - Cecul fiind indivizibil girul parțial este nul, deoarece nu se poate admite că o parte a creanței încorporată în el să aparțină girantului, iar cealaltă parte giratarului. Pct. 83. - Girul "la purtător", exprimat prin formula "plătiți purtătorului", echivalează cu un gir în alb
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
ca circulația titlului să devină nesigură și pentru a apăra pe posesorul lui de eventualele excepții ce i-ar putea fi opuse, nu se va ține seama de nici o eventuală condiționare a girului apărută pe titlu. Pct. 95. - Cambia fiind indivizibilă, girul parțial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creanței încorporată în el să aparțină girantului, iar cealaltă parte giratarului. Pct. 96. - Girul "la purtător", exprimat prin formula "plătiți purtătorului", echivalează cu un gir în alb
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
ridicării nivelului de viață al cooperatorilor. ... (2) Producția netă reprezintă valoarea nou creată și se determina că diferența între producția globală și cheltuielile materiale aferente. ... Articolul 27 (1) Mijloacele fixe și celelalte fonduri de productie fac parte din proprietatea obșteasca, indivizibila, a cooperativei agricole de producție. ... (2) Membrii cooperatori pot deține o parte din valoarea proprietății obștești ca parte socială; în acest scop fiecare cooperator poate depune anual o sumă de bani, la fondul de dezvoltare al cooperativei, care constituie partea
LEGE nr. 29 din 22 decembrie 1978 privind formarea, planificarea, destinaţia şi vărsarea beneficiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125554_a_126883]
-
de servicii și din alte activități economice și cheltuielile aferente acestora, precum și cheltuielile ce se suporta direct din rezultatele financiare prevăzute în anexa nr. 1. Articolul 36 (1) Mijloacele fixe și celelalte fonduri de productie fac parte din proprietatea obșteasca, indivizibila, a cooperativei meșteșugărești. ... (2) Membrii cooperatori pot deține o parte din valoarea proprietății obștești ca parte socială. În acest scop, fiecare cooperator poate depune anual o sumă de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, care constituie partea socială în
LEGE nr. 29 din 22 decembrie 1978 privind formarea, planificarea, destinaţia şi vărsarea beneficiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125554_a_126883]
-
cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin. ... (5) Patrimoniul societății comerciale nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligații personale ale acționarilor. ... Articolul 11 Cesiunea acțiunilor (1) Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societatea comercială, care nu recunoaște decât un singur proprietar pentru fiecare acțiune. ... (2) Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau către terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege. ... Articolul 12 Pierderea acțiunilor În
HOTĂRÂRE nr. 907 din 4 noiembrie 1999 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Institutul de Cercetări Chimice şi Tehnologie Aplicată - I.C.C.T.A." - S.A. Craiova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125876_a_127205]
-
cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin. ... (5) Patrimoniul societății comerciale nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligații personale ale acționarilor. ... Articolul 11 Cesiunea acțiunilor (1) Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societatea comercială, care nu recunoaște decât un singur proprietar pentru fiecare acțiune. ... (2) Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau către terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege. ... Articolul 12 Pierderea acțiunilor În
STATUT din 4 noiembrie 1999 a Societăţii Comerciale "Institutul de Cercetări Chimice şi Tehnologie Aplicată - I.C.C.T.A." - S.A. Craiova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125877_a_127206]
-
al unui acționar poate formulă pretenții asupra părții din beneficiul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuate în condițiile prezentului statut. Articolul 11 Cesiunea acțiunilor Acțiunile sînt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște pentru fiecare acțiune decît un proprietar. Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzută de lege. Articolul 12 Pierderea acțiunilor În cazul pierderii uneia sau
STATUTUL din 29 noiembrie 1990 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni din sectorul industrial pentru tranSporturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126933_a_128262]
-
al unui acționar poate formulă pretenții asupra părții din beneficiul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuate în condițiile prezentului statut. Articolul 11 Cesiunea acțiunilor Acțiunile sînt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște pentru fiecare acțiune decît un proprietar. Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzută de lege. Articolul 12 Pierderea acțiunilor În cazul pierderii uneia sau
HOTĂRÂRE nr. 1.236 din 29 noiembrie 1990 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni din sectorul industrial pentru tranSporturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126930_a_128259]
-
al unui acționar poate formulă pretenții asupra părții din profitul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuată în condițiile prezentului statut. Articolul 11 Cesiunea acțiunilor Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care recunoaște pentru fiecare acțiune un singur proprietar. Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se poate face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege. Articolul 12 Pierderea acțiunilor În cazul pierderii uneia sau
STATUTUL din 22 aprilie 1993 al Societăţii Comerciale "Compania Industriala Grivita" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126932_a_128261]
-
Buletinul Oficial" nr. 65 din 29 octombrie 1986. Titlul I REPUBLICĂ SOCIALISTĂ ROMÂNIA Articolul 1 România este republică socialistă. Republică Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, suveran, independent și unitar. Teritoriul său este inalienabil și indivizibil. Articolul 2 Întreaga putere în Republică Socialistă România aparține poporului, liber și stăpîn pe soarta să. Puterea poporului se întemeiază pe alianță muncitoreasca-taraneasca. În strînsă unire, clasa muncitoare - clasa conducătoare în societate -, țărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
grația lui Dumnezeu și voință națională, REGE AL ROMÂNIEI, La toti de față și viitori, sănătate: Poporul Român dându-și învoirea, Noi decretam următoarea CONSTITUȚIUNE Titlul I Despre teritoriul României Articolul 1 Regatul României este un Stat Național, unitar și indivizibil. Articolul 2 Teritoriul României este inalienabil. Articolul 3 Teritoriul României nu se poate coloniză cu populațiuni de seminție străină Titlul ÎI Despre datoriile și drepturile Românilor Capitolul 1 Despre datoriile Românilor Articolul 4 Toți Românii, fără deosebire de origine etnică
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
MONITORUL OFICIAL NR. 282 din 29 martie 1923 Titlul I DESPRE TERITORIUL ROMÂNIEI Articolul 1 Regatul României este un Stat național unitar și indivizibil. Articolul 2 Teritoriul României este nealienabil. Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. Articolul 3 Teritoriul României nu se poate coloniză cu populațiuni de ginta străină. Articolul 4 Teritoriul României din punct de vedere administrativ
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
acționar poate formula pretenții asupra părții din profitul societății comerciale care i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau asupra cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății comerciale, efectuată în condițiile prezentului statut. Articolul 10 Cesiunea acțiunilor Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societatea comercială, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune. Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau către terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege. Articolul 11 Pierderea acțiunilor În cazul pierderii
HOTĂRÂRE nr. 282 din 25 mai 1998 privind înfiinţarea societăţilor comerciale "Agertrans" - S.A. Constanta, "Repec" - S.A. Ovidiu şi "Cons-Canal" - S.A. Basarabi prin divizarea parţială a Regiei Autonome "Administraţia Canalelor Navigabile" Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121051_a_122380]