905 matches
-
securitatea în Europa, în prezent și în anii care vor veni419. Rolul SUA în formarea, consolidarea și menținerea securității Europei, în general interesul american în privința securității europene, se bazează pe: respectul în privința suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor; respectarea indivizibilității securității Europei; respectarea promisiunii formulate în articolul 5 al Acordului NATO; hotărârea fermă de a fi transparenți în privința eforturilor americane în Europa, solicitând și celorlalte națiuni să facă același lucru; oamenii au pretutindeni dreptul de a trăi fără teama unei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
de a trăi fără teama unei tragedii nucleare; adevărata securitate nu include doar relații pașnice între state, ci și drepturi fundamentale și șanse pentru cetățenii acestora. Cele șase principii presupun din partea SUA să sprijine obiectivul însă nu conceptul rus de indivizibilitate a securității, lansat de Rusia, considerând că cea mai bună soluție constă în consolidarea instituțiilor existente, precum OSCE și Consiliul NATO Rusia, în locul încheierii unor noi acorduri, așa cum a propus Moscova. De asemenea, SUA vor staționa, în continuare, trupe în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Departamentul de Stat, Pentagon și Consiliul Securității Naționale), ocazie cu care a fost exprimată disponibilitatea pentru continuarea discuțiilor privind perspectivele noului proiect al sistemului de apărare antirachetă propus de președintele Obama, în contextul dezbaterii în curs din cadrul NATO, în conformitate cu principiul indivizibilității securității statelor aliate 447. Ideea unei posibile participări românești la sistemul SUA de apărare antirachetă a fost acreditată, însă, oficial, încă din 2001, când, aflat în vizită la Washington pentru a se întâlni cu noua administrație, cu membri ai Congresului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
NJ, p.5 apud Radu-Sebastian Ungureanu, Comunități de securitate, în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit., p. 244). Având în vedere că principiul fundamental care stă la baza NATO este un angajament comun față de cooperarea mutuală între statele membre, axat pe indivizibilitatea securității acestora (Manualul NATO, Office of Information and Press NATO, Bruxelles, 2001, p. 23), Alianța poate fi considerată o comunitate de securitate. Diferența fundamentală între a privi NATO doar ca alianță și a o considera drept comunitate de securitate este
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
conduce, iar părintele Constituției americane, Th. Jefferson, afirma că guvernul cel mai bun este acela care guvernează cel mai puțin. Printre precursorii economiei publice, reținem pe italienii Viti de Marco, Enrico Barone, precum și suedezii Knut Wicksell și Gunnar Lindahl. Remarcînd indivizibilitatea serviciilor colective, aceștia au considerat că sectorul public trebuie ghidat de dorințele consumatorilor suverani. Knut Wicksell a fost primul autor din epoca modernă care a analizat problema opțiunilor publice, în special în materie de finanțe. Pentru satisfacerea condițiilor de optim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de monopol, preocuparea cea mai mare a economiei publice se îndreaptă spre monopolurile naturale bazate pe așa-numita "economie de scară". Exemple de asemenea industrii sunt serviciile publice care gestionează, de pildă, gazul, apa, electricitatea ș.a. Costurile descrescătoare apar din cauza indivizibilităților din rețelele de distribuție. De ce limitează costurile descrescătoare posibilitățile pieței? Pentru că, de vreme ce costurile marginale sunt mai mici decît cele medii, un preț stabilit egal cu costurile marginale va face firma să sufere o pierdere. Atunci este necesară intervenția guvernului pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
concomitentă cu emergența econo-miei de piață. Cum indica Henri Lepage (în lucrarea Pourquoi la propriété?, Paris, Pluriel, 1985), soluția la riscul de risipire și de sub-optimalitate indus de comportamentul pasagerului clandestin, trece prin stabilirea drepturilor de proprietate, care împiedică manifestarea indivizibilităților. Iată de ce orientarea actuală este spre tarifarea unui anumit număr de servicii, ca : autostrăzi, lucrări de artă (poduri, tunele), plaje, locuri de staționare și ...toaletele din marile aglomerări umane. 3.5.2. Alegerile fiscale Principiul democratic cere egalitate în fața impozitului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
apropierea de modelul comercial, dar asta într-un demers pur teoretic; chestiunea pasagerului clandestin nu e decît parțial tratată, deoarece nu este evident faptul că electorii se prind în jocul dezvăluirii preferințelor. Dacă bunul colectiv Q este caracterizat printr-o indivizibilitate la consum, electorul își va afișa refuzul de a plăti, sperînd însă că alții vor accepta să o facă, pentru a profita și el pe cale de consecință. Modelul schimbului voluntar ne demonstrează finalmente că, dacă trebuie introdusă piața în economia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
doilea caz, cu ajutorul oportunismului, subliniem faptul că piața însăși poate, în anumite cazuri, eșua în garantarea loialității actorilor. Constrîngerea se prezintă atunci ca o ieșire posibilă. Economia publică nu spune altceva cînd evocă necesara intervenție a Statului în cazurile de indivizibilitate, externalități sau randamente crescătoare. Dar în privința încrederii ne aflăm într-o situație particulară interesantă, în care ipotezele de oportunism permit înțelegerea comportamentelor care nu se lasă înțelese într-o primă analiză. Aici se vede utilitatea "reducționismului metodologic". Mai mult decît
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
efecte perverse. Această noțiune a fost definită ca fiind rezultatul neintenționat al unor decizii individuale raționale. L-am constatat în cazul reglării indirecte, care constituie, într-o anumită măsură, un efect pervers pozitiv. Dar există și efecte negative. Odată cu chestiunea indivizibilităților și externalităților, am întîlnit deja situații în care producția anumitor bunuri, calificate drept colective, nu putea fi asigurată prin inițiativa privată și reglarea indirectă a concurenței. Odată cu noțiunea de efecte perverse, principiul însuși al raționalității actorilor întîmpină un obstacol major
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nou, în asumarea fermă, „angajată” a poziției politice, inseparabilă de cea artistică: „Meritul celor dela Blok este o definiție precisă și clară a postulatelor de avantgardă (...) o noutate pentru societatea poloneză. Am pus în primul plan al preocupărilor programului nostru indivizibilitatea problemelor de artă și a problemelor sociale. Ne-am manifestat pentru stînga radicală, în mișcarea socială”. Optimist, finalul articolului indică o victorie a spiritului nou în Polonia: „1) Încă depe vremea formismului, actualii membrii (sic!) ai grupării Block erau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
maghiari, inclusiv arborarea steagului secuiesc pe instituțiile românești, nu se va opri nicicând. Agresiunea lor continuă pentru a-și împlini scopul final, dezmembrarea statului român. Maghiarii, prin ei înșiși, fățiș, s-au dovedit neloiali chiar atunci când au jurat loialitate și indivizibilitate statului roman, când au primit funcții de miniștri. Nu vreau să deschid răni, ci doar să răspund la provocări. Noile prefaceri în societatea românescă și între popoare rămân antagonisme pururea nestinse și ne cer multă înțelepciune și mult calm. Planul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
drepturile și libertățile sale fundamentale; responsabilitatea civică; pluralismul politic; proprietatea și economia de piață; solidaritatea cu națiunile democratice; pacea și cooperarea internațională; dialogul și comunicarea dintre civilizații. Pe baza acestor valori, interesele naționale sunt: menținerea integrității, unității, suveranității, independenței și indivizibilității statului român; îndeplinirea responsabilă a obligațiilor și rolului ce decurg din statutul de membru al NATO și al Uniunii Europene; dezvoltarea unei economii de piață competitive, dinamice și performante; modernizarea radicală a sistemului de educație și valorificarea eficientă a potențialului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]
-
și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
Partea GENERALĂ Titlul I LEGEA PENALĂ ȘI LIMITELE EI DE APLICARE Capitolul I DISPOZIȚII PRELIMINARE Scopul legii penale Articolul 1 Legea penală apară, împotriva infracțiunilor, România, suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept. Legalitatea incriminării Articolul 2 Legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele ce se aplică infracțiunilor și măsurile ce se pot lua în cazul săvârșirii acestor fapte. Capitolul II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
Articolul 155 Fapta cetățeanului român sau a persoanei fără cetățenie, domiciliată pe teritoriul statului român, de a intră în legătură cu o putere sau cu o organizație străină ori cu agenți ai acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin acțiuni de provocare de război contra țării sau de înlesnire a ocupației militare străine, ori de subminare economică sau politică a statului, ori de aservire față de o putere străină, sau de ajutare a unei puteri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
218 VII.5.1. Noțiune și caractere juridice / 218 VII.5.2. Felurile mărturisirii / 220 VII.5.2.1. Mărturia judiciară și extrajudiciară / 220 VII.5.2.2. Mărturisirea expresă și tacită, simplă, calificată și complexă / 221 VII.5.3. Indivizibilitatea mărturisirii / 222 VII.5.4. Forța probantă / 223 VII.5.5. Interogatoriul / 224 VII.6. Prezumțiile / 225 VII.6.1. Noțiune și caractere juridice / 225 VII.6.2. Clasificare prezumțiilor / 227 VII.6.2.1. Prezumții legale și prezumții simple
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
obligațiile se împart între acestea. În noul Cod civil aceste obligații sunt reglementate în Cartea a V-a sub Titlul "Obligații divizibile și obligații indivizibile". În lumina acestor reglementări, obligațiile complexe, cu pluralitate de subiecte, sunt de regulă divizibile (disjuncte). Indivizibilitatea presupune (așa cum prevedea și codul anterior), o obligație nesusceptibilă de divizare intelectuală sau materială, din punct de vedere obiectiv sau subiectiv. În cazul pluralității active (cu mai multe subiecte active), fiecare dintre creditori poate pretinde de la debitor numai partea ce
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
plătească întreaga datorie. Debitorul ce a plătit are însă o acțiune în regres împotriva celorlalți debitori, pentru că plata sa i-a eliberat pe aceștia de datoria lor față de creditor. Tot ca o excepție de la regula divizibilității obligațiilor civile apare și indivizibilitatea rezultată din natura indivizibilă a obiectului obligației sau din convenția părților care privesc obiectul ca indivizibil. Și în acest caz de indivizibilitate oricare dintre codebitori este ținut de întreaga datorie 24. Determinarea (individualizarea) subiectelor raportului juridic civil presupune practic, cunoașterea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pe aceștia de datoria lor față de creditor. Tot ca o excepție de la regula divizibilității obligațiilor civile apare și indivizibilitatea rezultată din natura indivizibilă a obiectului obligației sau din convenția părților care privesc obiectul ca indivizibil. Și în acest caz de indivizibilitate oricare dintre codebitori este ținut de întreaga datorie 24. Determinarea (individualizarea) subiectelor raportului juridic civil presupune practic, cunoașterea acestora, operație care trebuie analizată distinct, după cum este vorba de raporturi juridice civile ce au în conținutul lor drepturi absolute sau drepturi
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
atribuie unuia dintre proprietari, cu obligația acestuia de a le plăti celorlalți, cotele-părți cuvenite, fie că se vinde prin licitație și se împarte prețul. De asemenea, bunul indivizibil, care formează obiectul unei obligații cu mai multe subiecte pasive, determină o indivizibilitate naturală. Și această clasificare își are reglementarea în noul Cod civil în art. 545, care a valorificat delimitarea bunurilor divizibile de cele indivizibile rezultată din doctrina și practica juridică. Alineatul 1 al articolului 545 prevede că: "bunurile care nu pot
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
conține o recunoaștere a faptului asupra căruia partea este interesată, la care însă, aceasta adaugă un alt fapt legat de cel principal și ulterior acestuia care are consecința să restrângă sau să anihileze efectele mărturisirii primului fapt. VII.5.3. Indivizibilitatea mărturisirii Potrivit articolului 1206 alineatul 2 din Codul civil de la 1864, mărturisirea nu poate fi luată decât în întregime împotriva celui care a mărturisit. Articolul amintit a declanșat în doctrină o controversă, după modificarea sa prin Decretul nr. 205/1950
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
se poate pune decât în cazul mărturisirii calificate și a celei complexe, pentru că în cazul celei simple nu este ce diviza. Cu privire la aspectul în discuție s-au conturat două opinii. Într-o primă opinie susținută și de practică 486 regula indivizibilității mărturisirii se aplică în continuare, legiuitorul păstrând neatinse dispozițiile art. 1206 din Codul civil de la 1864. Într-o altă opinie se apreciază, dimpotrivă, că regula indivizibilității mărturisirii, consacrată de art. 1206 din Codul civil de la 1864, trebuie subordonată celor două
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
au conturat două opinii. Într-o primă opinie susținută și de practică 486 regula indivizibilității mărturisirii se aplică în continuare, legiuitorul păstrând neatinse dispozițiile art. 1206 din Codul civil de la 1864. Într-o altă opinie se apreciază, dimpotrivă, că regula indivizibilității mărturisirii, consacrată de art. 1206 din Codul civil de la 1864, trebuie subordonată celor două principii ale procesului civil: principiul aflării adevărului 487 și principiul rolului activ al judecătorului 488. Dominantă în literatură și practică este cea de a doua opinie
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de art. 1206 din Codul civil de la 1864, trebuie subordonată celor două principii ale procesului civil: principiul aflării adevărului 487 și principiul rolului activ al judecătorului 488. Dominantă în literatură și practică este cea de a doua opinie, astfel încât regula indivizibilității mărturisirii nu trebuie luată ca fiind imperativă, ci ca simplă recomandare făcută judecătorului, care este dator să stăruie prin toate mijloacele legale spre a descoperi adevărul 489. Așa fiind, după cum se coroborează cu alte probe administrate în cauză, judecătorul poate
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]