906 matches
-
009 ──────────────────────────────────────────────────── 27195 kHz RO-IR 009 ──────────────────────────────────────────────────── 34,995-35,225 MHz RO-IR 009 ──────────────────────────────────────────────────── 40,665 MHz RO-IR 009 ──────────────────────────────────────────────────── 40,675 MHz RO-IR 009 ───────────���──────────────────────────────────────── 40,685 MHz RO-IR 009 ──────────────────────────────────────────────────── 40,695 MHz RO-IR 009 10. Dispozitive cu rază mică de acțiune destinate aplicațiilor inductive: ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 9-59,750 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 59,750-60,250 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 60,250-70 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 70-119 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 119-135 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 6765-6795 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 7400-8800 kHz RO-IR 010 ──────────────────────────────────────────────────── 13553-13567 kHz RO-IR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
așadar nu dedublări naturale ale referentului. Spre diferență de funcția imaginației onirice sau fantastice, atât de exploatată în imaginarul popular creștin (ne referim în continuare la evul mediu) și care poate crea în spiritul receptorului iluzia speculativă și iluzia semiologică inductivă - datorită unui fond de credință bazat pe senzorialitate și pe fantasmatică -, ideologia, reprezentarea sau simbolismul sunt produse de tip intelectiv, deductiv și analogic. Distanța dintre model și dedublarea, imitarea sau interpretarea sa simbolică este nu doar conștientizată, ci numită și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de către Aristotel; dacă nu cumva și mai devreme, ținând seama, spre exemplu, de interesul lui Socrate și al lui Platon, dar și al sofiștilor, al stoicilor din prima generație, pentru anumite operații logice, cum ar fi definiția, diviziunea, clasificarea, generalizarea inductivă, deducția, analogia, dialectica etc. Totuși, Aristotel nu ne-a predat o "teorie" a formelor gândirii, ci mai degrabă trei teorii, câte una pentru fiecare formă a gândirii. De altminteri, compoziția Organon-ului, chiar dacă a fost stabilită la distanță apreciabilă în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de un sens pe care S și P îl primesc prin această operație. Astfel, dacă termenii sunt luați prin simpla interpretare funcțională (ca major, minor și mediu), atunci avem de-a face cu un raționament silogistic (de tip deductiv sau inductiv). Dacă ei sunt interpretați în mai mare măsură, dacă, spre exemplu, propozițiile premise alcătuite din ei exprimă adevăruri necesare, atunci raționamentul se specifică în forma demonstrației, în vreme ce alcătuind doar propoziții al căror adevăr este plauzibil, raționamentul se specifică în forma
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structura, contextele potrivite pentru aplicarea lor, sensul lor mai tare sau mai slab pentru cunoaștere etc., se datorează, în primul rând, ambiguității termenilor respectivi în lucrările lui Aristotel, acolo unde ei sunt tematizați ca atare, pentru întâia oară. Sensul operării inductive, de exemplu, este acela de la unul sau mai multe fapte particulare, la un fapt general.67 Sensul deducției este invers: de la general la particular. Dar inducția este, de asemenea, un tip de silogism, la Aristotel, care are o structură asemănătoare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
astfel: intelectul intuitiv (ca facultate a primelor principii) și apoi știința (care presupune adevărul desprins prin demonstrație din primele principii).73 Cum principiile sunt de natură "generală", aici apare o problemă. Generalul se constituie, chiar și după Aristotel, prin demers inductiv sau printr-unul demonstrativ (deductiv), adică prin știință; e drept, se pornește de la premise care au un anumit grad de generalitate și se ajunge la concluzii care au și ele un anumit grad de generalitate, fie acesta mai mic sau
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției", pretinde el). Ce rol are intelectul intuitiv și cum se raportează la el inducția? Lăsând la o parte opiniile de mai târziu asupra inducției aristotelice (considerată, de Fr. Bacon, numai ca silogism inductiv, așadar ca inducție completă; pe baza acestui model, socotită astfel și de alții), putem constata că în Analitica secundă, există un întreg scenariu al inducției, care are rolul de a stabili reguli primare ale constituirii cunoștinței; bineînțeles, a cunoștinței veritabile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Victor Cousin, Project Gutenberg, 2004, http://www.gutenberg.net. Diaconu, Marin, Istoria limbajului filosofic românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Didilescu, Ion și Botezatu, Petre, Silogistica. Teoria clasică și interpretările moderne, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976. Dima, Teodor, Metodele inductive, Editura Științifică, București, 1975. Dumitru, Mircea, Explorări logico-filosofice, Editura Humanitas, București, 2004. Enescu, Gheorghe, " Clasificarea termenilor", în Analele Universității București. Seria Filosofie, XL, 1991. Fine, Kit, The Question of Realism, (2001); quod.lib.umich.edu/cgi/p/pod/dod. Flonta
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care sunt trecute însușiri pozitive și negative. 3. exerciții recapitulative sau de verificare, care se folosesc în activitățile didactice care urmăresc restructurarea materiei de studiu sau evaluarea cunoștințelor, după predarea unor capitole, pentru înlăturarea unor neajunsuri în pregătirea elevilor. Metoda inductivă face posibilă comunicarea, asimilarea și verificarea cunoștințelor, parcurgându-se demersul logic de la general la particular, de la concret la abstract, de la cunoscut la necunoscut. Pentru a facilita puterea de înțelegere a elevilor, această metodă a fost utilizată la clasa a VII
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cea a parabolelor Parabolele sau pildele sunt foarte des întâlnite în Noul Testament, indicând un adevăr moral plecând de la lucruri sau întâmplări reale. Exemple: pilda talanților - arată bogăția darurilor lui Dumnezeu; pilda fiului risipitor - ne îndeamnă la căință și iertare. Metoda inductivă însoțește explicațiile profesorului, mai ales când acesta utilizează în lecție material intuitiv. Prin îmbinarea explicațiilor cu mijloacele intuitive, profesorul conduce pe elev spre observarea aspectelor exterioare ale materialului intuitiv. În lecția Puterea credinței și a prieteniei - Vindecarea slăbănogului din Capernaum
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a vameșului din pildă), dar, și de rugăciuni care s-au transformat în păcat (rugăciunea fariseului - Luca 18, 11-12). Studiul de caz este metoda de cunoaștere a realității religioase care constă în analiza unui caz real, fiind suport al cunoașterii inductive și bază pentru cunoașterea deductivă. Această metodă are un pronunțat caracter activ participativ, formativ și euristic, contribuind la antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale și profesioanale, oferind elevilor soluții de rezolvare eficiente a unor probleme. În alegerea cazului se urmărește: corespondența
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
socială sau există posibilități stabile de organizare socială egalitară pe baza rarității. Problema empirismului cauzelor și a efectelor. Una dintre marile speranțe puse în schema cauzală se referă la pronunțata ei deschidere empirică. Există adesea chiar iluzia că procedurile empirice inductive pot duce cu ușurință la formularea de ipoteze cauzale. Dacă avem de explicat un fenomen X, este necesar să căutăm printre antecedentele sale un fenomen Y care îl produce în modconstant și, în consecință, ar putea să îi fie cauză
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
va demonstra lema. Pentru început considerăm un fir de adâncime 0 care este în firul de intrare ai. Rezultatul apare banal: când f(a) este aplicat rețelei firul de intrare va primi în mod automat valoarea f(aiă, pentru pasul inductiv se consideră un fir de adâncime d, unde d ≥1. Firul este ieșirea unui comparator de adâncime d, și firul de intrare în acest 18 comparator are o adâncime strict mai mică decât d. Prin inducție, de aceea, dacă firele
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
bunăstării celorlalți), părinții își pot ajuta copii să-și dezvolte o viziune largă și plină de semnificații despre lumea socială fără a fi nevoie de instaurarea unor reguli autoritare. Practicile din familie fundamentate pe afecțiune și dragoste, asociate cu raționalizarea inductivă a respectului pentru ceilalți și cu nevoia de a interveni sau de a participa la anumite evenimente, îl pot ghida pe copil să-și creeze o viziune structurată despre lumea socială, percepând-o ca fiind logică și organizată. Percepția acestei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe care nu reușește să le achiziționeze, reușita școlară este și ea compromisă. Pentru a-și compensa vidul social, copilul încearcă să se integreze în medii în care este acceptat. Organizarea și reglementarea comportamentelor ce se bazează pe un raționament inductiv își găsesc locul în universul copilului. Astfel practicile raționalizate îl pot determina pe copil să-și formeze o viziune organizată despre lumea sociale în care fiecare lucru are un loc bine stabilit și o semnificație anume, iar absența acestor practici
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să impună respectul ordinii în interiorul fiecărei celule de care răspund, angajatul băncii trebuie să asigure bunurile clienților, iar angajatul companiei de electricitate trebuie să taie curentul celor care nu și-au plătit factura, indiferent de împrejurări. Prin aplicarea unor practici inductive și raționale de la vârste foarte fragede, copilul poate învăța că există o explicație și o justificare pentru tot și că nimic nu se produce din întâmplare. Aceleași practici îi pot induce copilului valori umane, respectul pentru celălalt și responsabilitatea pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
uman, considerat nesemnificativ în cursul desfășurării faptelor mari la care toată media privește, de reprezentări și de interpretări diverse ale acestor fapte mari, aflate în centrul atenției. Istoria ca disciplină modernă este inclasabilă; ea nu poate fi nici deductivă, nici inductivă, cum spunea, foarte pertinent I. Berlin 212, gânditor pentru care "textura generală a experienței constituie fundamentul cunoașterii"213, urmând linia empirismului britanic. De asemenea, Ranke respingea ambele metode în scrierea istoriei: inducția și deducția. Istoria nu se situează nici aici
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este noțiunea. Aceasta se formează pe baza unor imagini concrete, ale observațiilor. Mimico-gesticulația și felul în care se manifestă deficientul de auz în cadrul activitățiilor conduc la concluzia că gândirea în imagini nu este lipsită de unele forme elementare de raționament inductiv, deductiv și analogic. Dacă inducția și deducția ar fi absente, nu s-ar putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea în imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
de-a doua imagini, pe care o apreciază ca nesurprinzând cele mai importante cauze ale fenomenelor internaționale și având, prin urmare, o putere explicativă insuficientă. Teoriile ce operează la primele două niveluri, realiste sau idealiste, sunt considerate astfel reducționiste și inductive și de aceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce operează la al treilea nivel, considerată sistemică și deductivă. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și susține ca variabile independente, în funcție de autor
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
cu dificultate în interiorul unui context unitar. Ne întrebăm, atunci, ce însemnătate are în acest context moral? P. Valori propune câteva accepții ale termenului: experiența ca o obișnuință prelungită de a împlini cu ușurință anumite lucrări (medic, muncitor); experiența ca sinteză inductivă a realității empirice - sensul folosit de științele naturale; experiența ca intuiție ezoterică a unei realități inefabile și supraumane (experiența ocultă, mistică); experiența harului, de ordin supranatural, cognoscibilă doar pentru credința ca o experiență creștină. Aceste tipuri de experiență ne ajută
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în cadrul reflecției morale nu este formulată în mod clar, dar ni se oferă niște indicații care pot fi considerate drept piste pentru reflecția morală. S. Privitera propune patru formule în care întrevede referința conciliară la tema experienței: experiența ca „cercetare inductivă a normei”, experiența ca „dialog interdisciplinar”, experiența ca „aculturație etică” și experiența ca „reflecție transcendentală”. Experiența ca „cercetare inductivă a normei” se identifică cu procesul de cunoaștere a normelor care trebuie să se structureze în termeni inductivi, pornind de la concretețea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
drept piste pentru reflecția morală. S. Privitera propune patru formule în care întrevede referința conciliară la tema experienței: experiența ca „cercetare inductivă a normei”, experiența ca „dialog interdisciplinar”, experiența ca „aculturație etică” și experiența ca „reflecție transcendentală”. Experiența ca „cercetare inductivă a normei” se identifică cu procesul de cunoaștere a normelor care trebuie să se structureze în termeni inductivi, pornind de la concretețea faptului trăit, de la nivelul personal sau social. În urma analizei etice se relevă sensul normativ al valorii, însă evidențierea valorii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
experiența ca „cercetare inductivă a normei”, experiența ca „dialog interdisciplinar”, experiența ca „aculturație etică” și experiența ca „reflecție transcendentală”. Experiența ca „cercetare inductivă a normei” se identifică cu procesul de cunoaștere a normelor care trebuie să se structureze în termeni inductivi, pornind de la concretețea faptului trăit, de la nivelul personal sau social. În urma analizei etice se relevă sensul normativ al valorii, însă evidențierea valorii nu înseamnă că a fost formulată o normă. Valoarea pretinde să fie în mod normativ formulată. În cadrul experienței
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
asta, ar trebui să tratăm fiecare loc în mod independent, ceea ce ar crește puternic costul și ar scădea eficiența planificării. Această utilizare a regionalizării nu înseamnă că nu există diferențe între peisajele alpine sau insulele caraibiene. 3. Regiunile permit generalizarea inductivă și elaborarea de previziuni. Regiunile pot fi comparate între ele pentru a afla mai multe despre ce relații și caracteristici sunt importante pentru dezvoltarea turismului. Nu este un obiectiv adecvat regionalizării dezvoltarea regiunilor in sine; identificarea regiunilor este un mijloc
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
disponibilitate, coordonare kinestezică, gustul pentru risc, maturitate afectivă, aptitudinea de a generaliza, aptitudinea de a se angaja indiferent de poziția socială; Thurstone, care se referă în cadrul modelului factorial al intelectului la facilitate în formarea și înlănțuirea ideilor, (fluență ideativă), raționament inductiv, aptitudine receptivă față de ideile noi. J. Mac Keen Cattell subliniază importanța factorilor de familie și sociali în comportamentul creativ. În general, testele de gândire divergentă, ca estimare a potențialului de gândire creativă, au constituit mijloace de depistare a copiilor cu
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]