5,610 matches
-
clasic și neomarxism care se regăsește cel mai evident în teoria dependenței. La debutul anilor '70, programele de dezvoltare economică bazate pe teoria structuralistă au eșuat. Nici condițiile favorabile ale pieței mondiale din anii '50 și '60, nici strategia de industrializare rapidă la adăpostul protecției față de concurența externă și nici ajutoarele considerabile din țările dezvoltate nu au produs o schimbare vizibilă în structura și nivelul de trai al țărilor Lumii a Treia. Opiniile economiștilor structuraliști au intrat într-un con de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de materii prime la prețuri fluctuante care determină instabilitatea economică internă; Distribuția incorectă a venitului național, ceea ce creează elitei gustul pentru bunuri de lux străine și neglijează nevoile reale ale maselor, conținând astfel inechitatea socială și întărind dominația capitalului străin; Industrializarea dependentă, creată prin investițiile firmelor multinaționale, are efectul dezvoltării unei „economii de seră” cu costuri ridicate de producție, distrugând antreprenoriatul local și inovația tehnologică și spoliind țara pe măsură ce profiturile sunt repatriate; Firmele străine câștigă controlul asupra sectoarelor industriale importante și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
politice și economice indigene, consideră ei, mențin țările Lumii a treia în înapoiere economică și sărăcie cronică. Prin urmare, economiile slab dezvoltate trebuiau desprinse din economia mondială, iar oligarhia indigenă trebuia distrusă printr-o revoluție socialistă. Aceasta ar fi asigurat industrializarea rapidă în cadrul unui stat independent și echitatea socială atât de mult dorită de marxiștii de pretutindeni. Spre deosebire de structuraliști care folosesc instrumentele științei economice în analiza stării de dezvoltare a țărilor latino-americane și propun o intervenție fermă a statului prin intermediul unui
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
o extindere a pieței pentru produse industriale și obținerea capitalului necesar investițiilor în industriile de prelucrare. Diviziunea și specializarea activităților economice creau condiții favorabile creșterii productivității muncii, implicit creșterii economice. Pentru aceasta nu erau necesari factori speciali precum strategia de industrializare, protejarea producției naționale și implicarea guvernului într-o varietate de industrii, prin naționalizare și construirea de întreprinderi publice, așa cum recomanda inițial Economia dezvoltării. Agricultorii trebuiau lăsați să utilizeze liber factorii de producție și să vândă surplusul pe piață, inclusiv la
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
este motivată de faptul că agricultura este inerent înapoiată, iar contribuția ei economică este de mică importanță, în pofida „revoluției verzi”. Cultivatorul țăran este considerat indiferent la stimulentele economice, deoarece se presupune că este puternic angajat către modul tradițional de producție. Industrializarea rapidă este văzută ca fiind cheia progresului economic. Politica este proiectată să dea prioritate industriei, ceea ce include menținerea unui preț scăzut la alimente. Agricultorii din toată lumea, în operarea cu costurile, veniturile și riscurile, sunt agenți economici care fac calcule. În cadrul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ideale pentru transformarea integrală a țărilor din „Lumea a treia”. Caracterul de sistem integrat de cunoștințe speciale și reputația internațională a organizațiilor și experților care au propagat-o au conferit aură științifică unor experimente sociale pe scară largă. Planificarea centralizată, industrializarea, investițiile costisitoare într-o agricultură abundentă în mână de lucru și proiectele de „prestigiu” (construcția „en gros” de noi capitale, edificii publice luxoase etc.) au constituit doar câteva din aceste experimente. La începutul anilor ’80 eșecul Economiei dezvoltării a devenit
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
controverse în literatura de specialitate și dezbaterile politice au fost suscitate de factorii dezvoltării economice. De la al doilea război mondial până în prezent, mai mulți factori au concurat pentru rolul de “cauza primă” a dezvoltării societăților. Investițiile în industrie și infrastructură, industrializarea prin substituirea importurilor, educația generală obligatorie a populației, importul masiv de tehnologie și implementarea largă a progresului tehnologic, tratamentul preferențial al țărilor slab dezvoltate în comerțul internațional, edificarea unei noi ordini economice internaționale, anularea datoriei externe și creșterea masivă a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
evoluțiile recente în tehnologie, afaceri internaționale și relațiile sociale nu au nici un corespondent în teoria economică și, mai ales în cercetarea asupra dezvoltării”. Nimic mai puțin adevărat. Cu peste două decenii în urmă David Landes scria: „Nucleul întregului proces de industrializare și dezvoltare economică este intelectual: el constă în achiziția și aplicarea unui corpus de cunoștințe privind tehnica, adică modalitățile de a face lucrurile”. De fapt, reputatul istoric economist nu făcea decât să accentueze modul în care a evoluat economia modernă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
legate de: Piețe nedezvoltate, în special ale capitalului, care împiedică indivizii să facă investiții necesare astfel încat să obțină avantaje din potențialele economii de scară; Slaba implementare a unor politici de comerț care sa ducă la economii de scară inerente industrializării; Nivelul scăzut de dezvoltare economică ce nu permite realizarea de economii suficiente pentru a fi transformate în investitii etc. Romer, în modelul său de creștere economică cu schimbare tehnologică endogena, ajunge la concluzia că pe termen lung, creșterea economică intr-
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și a etnologicului prin tehnică. Sub forma savantului taumaturg, a medicului mare vraci și a tehnicianului șaman, ori sub cea a lui "știu, dar să-l întrebăm totuși și pe preot". Dacă religiile istorice nu erau decît mitologii agrare sforăitoare, industrializarea planetei, care a determinat "decolarea" de la sol a umanității, ar fi trebuit să desființeze aceste sisteme arhaice de identificare. Am descoperit că "vechi" nu e ceea ce am lăsat în urmă, ci este ceea ce redescoperim în fața noastră. Totul se petrece ca și cum
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
patru mii de ani anteriori; au fost mai multe cărți publicate în ultimul secol decît în cei cinci mii de ani dinainte." Hîrtia nu este numai un accelerator, este și un redistribuitor al surplusului, pentru început financiar. Ea declanșează prima industrializare a memoriei și, prin evitarea consumului de masă al suportului scris, intrarea schimbului simbolic în ordinea pieței. O carte tipărită este un suport vegetal, o rezervă metalică (plumb, cositor) și un savoir-faire (prelucrarea metalului). Suportul costă mult: 60 pînă la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de lemn foarte acidifiate. Există la Biblioteca Națională cinci milioane de cărți în pericol de deteriorare, și numai 80 000 pe an pot fi "dezacidifiate" (din cauza costurilor). Ne întoarcem, e adevărat, la o hîrtie puțin rezistentă. Totul se petrece ca și cum industrializarea semnului înseamnă fragilizarea lui. Industria este un accelerator al deteriorării și cultura un protector al permanenței, e unul dintre paradoxurile noțiunii de industrie culturală (și al practicilor sale). Industria distruge ceea ce cultura trebuie să păstreze. Una nu poate trăi decît
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
faptul că toate acestea implică teorii, iar teoriile despre comunitate sunt contradictorii. La extrem, dezbaterea a produs propoziții ideologic opuse, dar la fel de friabile. Se spune că modernitatea și comunitatea sunt ireconciliabile, că acele caracteristici ce definesc comunitatea nu pot supraviețui industrializării și urbanizării. Dacă este să ne gândim însă că, de fapt, chiar societățile în care s-au găsit modalități pentru perpetuarea în forme noi a comunităților sunt cele puternice, înțelegem inconsistența unor asemenea idei. Dar și asupra acestor considerații vom
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ajuns să fie privită ca o formă socială specifică unui anumit timp istoric, depășit apoi de forme consonante noilor realități. Gânditorii au început să se întrebe cu privire la forma pe care societatea trebuia să o capete în noile condiții ale urbanizării, industrializării, mobilității sociale și geografice și eterogenității crescute generate de toate acestea. Concepțiile lor s-au bazat frecvent pe contrastul dintre două tipuri de societate aparent disjunctive istoric, cum le numește Cohen, nu tocmai un adept al acestei abordări. Exceptând relațiile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
satul rom(nesc. Două elemente au contribuit decisiv la victoria masivă a comunismului la noi: 1) dislocarea unei mari părți a populației tinere de la sate ș( (ndreptarea acesteia către zone (n care au fost amestecați ș( angajați (n activitatea de industrializare ș( urbanizare forțată; 2) colectivizarea. Comunismul și-a arogat poziția de demiurg (n privința reconfigurării comunitare a Rom(niei (n conformitate cu un aberant plan preconceput (n care satul era sortit pieirii. Chiar dacă, generic, satul reprezintă un singur tip de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nenorocirea noastră stătea în condiția de popor agrar. Cu toate valențele sale benefice, de bază biologică a unei națiuni, satul nu are o funcție dinamică, nu împinge înainte. "Vai de țara împânzită numai de sate!" (Cioran, 1990: 113). Orașul și industrializarea ar trebuie să fie obsesiile unui popor în ascensiune, urbanizarea satelor fiind considerată singurul mijloc de a introduce populația rurală în mișcare. Valorile țărănești versus cele orășenești, iată o întrebare pentru cărturari, în încercarea de a decide care trebuie să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
noastră deopotrivă de comunism și de catolicism sau de fascism este neîncrederea totală în acei care vor să facă fericirea omenirii cu de-a sila!" (Vulcănescu 1997: 145). Unul dintre procesele fundamentale prin care comunismul s-a remarcat a fost industrializarea forțată, aspect evidențiat ca unul central alături de o mulțime de altele corelate: colectivizarea și extragerea tinerilor din sate, urbanizare ș.a. Toate acestea nu puteau rămâne cu efecte doar în distrugerea comunităților din care proveneau cei dislocați din mediul rural, ci
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
public aveau o influență directă asupra profilului și cuantumului relațiilor sociale. În Moscova în timpul primului plan cincinal, transportul public a rămas mult în urma dezvoltării industriale. Populația crescuse semnificativ și a apărut un plan pentru reconstrucția Moscovei. În goana nebună a industrializării, fabricile erau construite de muncitori ce migraseră din mediul rural și locuiseră pe timpul lucrărilor în barăci. Oricum, planul ce dorea în 1931 să rezolve problemele din Moscova a fost dat complet peste cap de schimbările din următorul an, populația crescând
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ar fi adus schimbări sensibile de mentalitate. (ntr-o analiză de tip malthusian (care nu se referă aici la problema populației, ci la mijloacele de subszistență), Gherea arăta că viitorul Rom(niei nu poate fi acela al unei țări eminamente agrare. Industrializarea Rom(niei era soluția ș( pentru (mbunătățirea vieții (n mediul rural prin creșterea productivității. Viziunea poporanistă găsea (n el un adversar hotăr(t. Poziția lui Gherea a rămas rectilinie ș( după revoluția din 1917 din Rusia. El se (ntreba (n
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
începutul secolului). * Economie autarhică, având prea puține legături cu o piață deschisă. Satisfacerea nevoilor ale comunității se realiza în interiorul satului. * Cultură proprie, extrem de originală, de înalt nivel artistic (Stahl, 1969) O dată cu primul război mondial, procesul accentuându-se ulterior, pe măsură ce semnele industrializării devin vizibile, aceste patru caracteristici nu se mai regăsesc aproape nicăieri în ruralul românesc, iar cele două sate studiate nu fac excepție. Figura 1.1 Localizarea celor două comunități studiate orașul Tălmaciu (înglobează și Tălmăcelul) comuna Ludoș Tălmăcelul, ca și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a transformat treptat viața în rural. Aspecte cum ar fi relațiile de proprietate modelate de istoria specifică a locului -, existența și accesibilitatea piețelor de desfacere a produselor sau pentru procurarea lor, modul de organizare a muncii, sau impactul covârșitor al industrializării, toate acestea au determinat de-a lungul timpului schimbări majore. Și nu în ultimul rând, factorul politic a fost unul dintre determinanții importanți sau în unele momente, cel mai important ai schimbării sociale. Începând cu epoca feudală și cu relațiile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Evident, că, pentru demersul de față, interesante sunt toate formele modernității, pentru că putem analiza o comunitate rurală din punct de vedere al modernității comportamentale și atitudinale a indivizilor ei, dar și prin prisma modificărilor produse în cadrul acesteia în urma proceselor de industrializare și urbanizare, cu care este asociată modernitatea la nivel macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg, macrosocial și diacronic, principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
produse în cadrul acesteia în urma proceselor de industrializare și urbanizare, cu care este asociată modernitatea la nivel macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg, macrosocial și diacronic, principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață, constituirea statelor naționale, raționalizarea activităților prin organizări birocratice și secularizare. Definițiile date modernității sunt nenumărate, dar pentru a evoca aici doar una din cele clasice cea a lui Weber -, putem spune că aceasta are
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de puterea religiei), raționalitatea instrumentală și organizarea birocratică. Etica protestantă, ca sistem materialist ce permite acumularea de capital și o încurajează ca fiind lăudabilă și dezirabilă, a creat premisele unei schimbări culturale ce a dus la apariția capitalismului și a industrializării (Weber, 1993). Într-un articol pe tema modernității, M. Larionescu, trecea în revistă caracteristicile definitorii ale modernității, așa cum apar ele în analizele sociologilor români și străini: * raționalizarea societății prin capitalism, știință, industrie (Weber, Marx, Comte, Sombart, Zeletin, Manoilescu, Madgearu, Lovinescu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru noutate și ceea ce este în curs de constituire; * modernitatea ca și caracteristică a zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice. Alți autori, diferențiază între trei niveluri ale modernității: cel structural, modernitatea fiind în acest caz un termen sintetic pentru urbanizare, industrializare, nivel de educație, dezvoltare economică, nivelul cultural, modernitatea referindu-se în acest caz la un set de valori și orientări generale, mai degrabă universaliste, decât particulariste, în terminologia lui Parsons; și nivelul individual, referitor la o orientare psihosociologică caracterizată printr-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]