3,001 matches
-
culegător de folclor, în arhiva sa descoperindu-se numeroase texte folclorice. Indiscutabil, literatura populară a dat creației sale un prim impuls, menținându-se ca model și reper și în versurile de mai târziu, cum ar fi baladele din Lupta cu inerția. Poetul s-a bucurat de privilegiul unei receptări insistente și totodată contradictorii (ceea ce dovedește vitalitatea liricii sale), atitudinea posterității fiind marcată inițial de emoția produsă de moartea lui timpurie și ulterior de luciditatea detașării în timp. „Timpul va da probabil
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
ieșiți din comun - presupune o energie spirituală și o percepție adâncă a elementelor, însușiri pe care, cu hotărâre, acest adolescent le-a avut. EUGEN SIMION Nicolae Labiș nu a fost numai o promisiune. Cine citește Primele iubiri și Lupta cu inerția are acea tresărire pe care o avem în fața poeților realizați. Realizarea lui nu înseamnă că, dacă ar mai fi trăit, n-ar mai fi avut ce spune. Noi am asistat la prima țâșnire a talentului său, care a fost atât
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
ocazională, strict determinată de împrejurări biografice, dar „sunetul” pare straniu și face aceste împrejurări de nerecunoscut sau neglijabile în sine. LUCIAN RAICU SCRIERI: Primele iubiri, București, 1956; ed. pref. Paul Georgescu, București, 1962; Puiul de cerb, București, 1956; Lupta cu inerția, pref. Geo Bogza, București, 1958; Păcălici și Tândăleț, București, 1963; Anotimpurile, București, 1964; Moartea căprioarei, pref. Gheorghe Tomozei, București, 1964; ed. pref. Victoria-Ana Tăușan, București, 1969; Versuri, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; Albatrosul ucis, îngr. și postfață Gheorghe Tomozei, București
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
II, 395-397, III, 406-408; Mioara Cremene, La ce folosește Parisul?, București, 2000, passim; Lucian Dumbravă, Ei, care au scris..., Iași, 2000, 68-95; Dicț. esențial, 445-446; Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Labiș și furiile revizioniste, CNT, 2001, 1; Nicolae Cârlan, „Lupta cu inerția” la timpul prezent, Timișoara, 2001; Nicolae Labiș. Viața și opera, îngr. George Bădărău, Iași, 2001; Popa, Ist. lit., I, 915-920; Alex. Ștefănescu, Nicolae Labiș, RL, 2002, 39; Negrici, Lit. rom., 64-65. D.D.
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
intitulat O nouă „Românie literară”, se afirmă intenția de a milita „pentru promovarea, restabilirea și consacrarea valorilor autentice”, „pentru înlăturarea definitivă a manifestărilor de exclusivism și rigiditate, a spiritului mărginit, de intoleranță și rivalitate măruntă, a fenomenelor de parazitism și inerție, de impostură, incompetență și carierism” și, de asemenea, de a se activa „în sensul restabilirii, lărgirii, intensificării relațiilor, schimburilor cu culturile altor popoare”. Deși nu se spune explicit, ce se dorea era o renunțare la dogmatismul ideologic atât de brutal
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
copil minune”, dar ardoarea donquijotescă a pornirilor sale nu se stinge. Nevoia de rezistență, de luptă îi reînnoiește puterile secătuite și el pornește spre alte vămi. În schimb, în romanul Linia de plutire există numai învinși, oameni înecându-se în inerție, stereotipie („uniformizare”, după cum spune prozatorul), în neîmplinire. Puterea inerției este irezistibilă, e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl transformă într-un naufragiat, într-un obiect rătăcit în niciunde. Linia de plutire prezintă radiografia provincialismului ca mentalitate
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
se stinge. Nevoia de rezistență, de luptă îi reînnoiește puterile secătuite și el pornește spre alte vămi. În schimb, în romanul Linia de plutire există numai învinși, oameni înecându-se în inerție, stereotipie („uniformizare”, după cum spune prozatorul), în neîmplinire. Puterea inerției este irezistibilă, e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl transformă într-un naufragiat, într-un obiect rătăcit în niciunde. Linia de plutire prezintă radiografia provincialismului ca mentalitate și fenomen social: închistare, incultură, dublată de agresivitate, interes
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
mai multă viață în brațe și în peniță” (interviu cu Serafim Saka), LA, 1987, 20; Mihail Garaz, Cine sîntem, LA, 1988, 37; Ioan Holban, [„Linia de plutire”], „Moldova socialistă”, 1988, 212; Constantin Cubleșan, „Vămile”, ALA, 1991, 91; Mihai Cimpoi, Fenomenologia inerției, RL, 1991, 26; Dan Mănucă, Un romancier și trei personaje, LCF, 1991, 32; Nicolae Popa, Între Potop și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994, 1
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
nici o îndulcire sămănătoristă sau poporanistă, ci împinsă, dimpotrivă, către explorarea zonelor sumbre ale vieții, ca în verism. Prozatorul dovedește apoi o exactă intuiție a psihologiei mediilor umane caracterizate prin experiențe stăpânite de instincte elementare. În lumea rurală sunt surprinse excelent inerțiile comportamentelor. Niște țărani, veniți la gară să ia trenul, nu îndrăznesc să se așeze pe bancheta pentru pasageri din sala de așteptare, ci se chircesc pe jos, lângă ea. Le e teamă apoi să întrebe în ce vagon să urce
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
salariat la Întreprinderea Mecanică Nicolina din Iași (1975-1978) și ca tehnician la Combinatul de Utilaj Greu Fortus (1978-1990). Membru fondator al Casei Editoriale Moldova în 1990, înființează, în 1999, editurile Tipomoldova și Edict Production. Activ în cenaclul literar „Lupta cu inerția” de la fabricile Nicolina și Fortus (1976-1989), Ș. a debutat cu versuri în 1977, la „Cronica”, iar editorial cu placheta Poeme, apărută în 1980. Se numără printre fondatorii revistelor „Moldova” și „Timpul”. A mai colaborat la „Poezia”, „Dacia literară”, „Caiete botoșănene
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
București, 1986; Schițe și povestiri, București, 1989; Câteva amănunte, București, 1990; Alinierea la start, București, 1996; Drept minoritar, spaime naționale (György Frunda în dialog cu Elena Ștefoi), București, 1997; Petre Roman, Mărturii provocate (Convorbiri cu Elena Ștefoi), București, 2002; Transformări, inerții, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989. Andrei Pleșu și Petre Roman în dialog cu Elena Ștefoi, Iași, 2002; The Starting Line, tr. Adam J. Sorkin și Liana Vrăjitoru, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Horea, Întâmpinarea poeziei, RL, 1979
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
doi ani și jumătate de apariție lunară în care și-a format cititorii lui (Cronicarul printre ei): Am vrut, din capul locului, să scoatem o revistă nedoctrinară, chiar dacă înclinațiile ei au mers către noutate, către alternative care pot scoate din inerție viața culturală autohtonă. Am preferat ca, în loc să predicăm noutatea - fie ea pusă sub steagul "postmodernismului", al "bătăliei canonice" sau cum doriți - să o practicăm. Credem și acum că cititorii au nevoie de lectură, nu de dăscăleală. Ne-a plăcut să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
mulțimi De anonimi... HALTE ȘI GĂRI Am trecut prin ele Alergând Sau în pas de melc Și greu mi-ar fi să revin Așa din senin Tot ce mi-aduc aminte că în multe din ele Bătea un vânt al inerției Un aer stătut din vremuri imemoriale Am aruncat priviri nedumerite Peste lume și ziduri scorojite Ici-colo, am uitat o ochiadă Caut și azi prin amintiri Fețe, zâmbete, strigăte, lacrimi Și fâlfâiri de batiste Atâtea halte și atâtea gări Brăzdează viața
VERSURI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381289_a_382618]
-
cel ce aleargă e un prost în suflet și în inimă e loc pentru doi fie că tună ori cad ploi... MERGEM mergem în neunde și nu știm drumul! nu cunoaștem meridianele de peste drum și nici paralele mergem în virtututea inerției pas cu pas rămânem în urmă... pustiu, furtuni de nisip deșert nu aici am dorit să ajungem. nimic avem și acasă, chiar când în pustiu se iscă și câte o furtună de aer cald. nu avem unde pleca! bine, rău
LIRICE (5) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381313_a_382642]
-
Obiectul se transformă în receptacol, interiorul în microunivers, detaliul umil sau glosa pe marginea kitschului în semne ale unei inteligente ironii și ale unei irezistibile duioșii. Scoase în exterior, rătăcite în peisaj și afundate în vegetație, aceste cutii perturbă polemic inerțiile spațiului, după cum aduse în interior, integrate în corpul unei cutii mai mari, ele reduc la scară ampla respirație a lumii elementare și invocă patetic un paradis pierdut. În interiorul lor, alături de culori și de imagini construite, natura însăși se insinuează cu
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
mai mult prin reflexe moștenite în conștiința colectivă, decât printr-o consecvență și coerență dintre valorile teologice și viața concretă. Omul de azi își datorează confortul propriei inconsecvențe dogmatice, fiind creștin și necreștin în același timp, în primul caz din inerție, în al doilea din necesitate și impuls natural. Judecând valorile care au guvernat lumea, autorul crede că „ marii clerici s-au recrutat în majoritatea lor din cei care aveau ceva putred în ei, căci renunțarea la firescul lumii ține de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
situației este accentuat de adoptarea tonalității indiferente, apatice, S. configurând o atmosferă de plictis și stereotipii și izbutind să creeze un personaj - tatăl, ins cu mintea obnubilată, pe de o parte, de abstracte idealuri eroice, iar pe de alta, de inerția existenței cotidiene. Mai puțin percutante, din cauza tonului pedant-moralizator, sunt câteva schițe care mizează pe comicul absurdului (Un om ca mine și un câine ca Pip, Cum a vândut Mache sufletul măgarului lui Silvestru Găman). Maniera e adecvată totuși când, sub
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
Interpretări, 306-311; Popovici, Eu, personajul, 81-104; Radu, Pagini, 37-46, 205-211; Ion Apetroaie, Orfeu și Aristarc, Iași, 1989, 142-154; Holban, Literatura, 269-280; Velea, Interferențe, 37-41, 83-86, 126-133; Florescu, Itinerarii, 103-263; Negoițescu, Ist. lit., I, 197-200; Vlad, Lect. prozei, 26-47; Monica Spiridon, Inerțiile receptării, RL, 1992, 27; Zaharia-Filipaș, Retorică, 153-183; Alex. Ștefănescu, Mihail Sadoveanu, RL, 1994, 25; Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte, Konstanz, 1994, 221-222, 226-228; Petru Ursache, Sadovenizând, sadovenizând..., Iași, 1994; Mănucă, Analogii, 147-178; Nițescu, Proletcultismul, 171-178; Borbély, Grădina, 45-50; Micu, Scurtă ist.
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
a durerii se manifestă, În raport cu intensitatea acesteia și caracterul persoanei respective, prin neliniște, iritare, nerăbdare, protest, mânie, perplexitate. Suferința va avea În această situație, spre deosebire de cea precedentă, un caracter pasiv, de epuizare a forței fizice și psihice, o atitudine de inerție. Omul se va simți atins În vitalitatea sa nu numai din punct de vedere corporal, ci În totalitate. Se mai discută și aspectul nevrotic al durerii. Orice durere apare ca Însoțind dorințele refulate ale unei persoane. Ea este legată de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale ale supraeului. Ajunși În acest stadiu al analizei noastre, se impune să definim natura forței sufletești. Natura forței sufletești Forța sufletească este o stare de virtualitate a persoanei, care o mobilizează, făcând ca aceasta să treacă de la starea de inerție la act. Este o stare de „tensiune interioară”, sufletească și spirituală, care menține starea de „vitalitate” a ființei mele, ca o sursă permanentă de energie și pe care eu o resimt ca atare. Forța sufletească nu trebuie confundată cu vitalitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nici un fel de interes. Cele două tipuri umane și morale Întâlnite În cazul efectuării unei activități psihologice sunt determinate atât de factori psihologici motivaționali interni, de sistemul de norme morale ale supraeului personal, cât și de o anumită mobilitate sau inerție a eului personal. În plus, contează factorii exteriori stimulanți sau inhibitori. Omul activ sau pasiv (inactivă este și rezultatul educației. Aceasta exprimă În unele privințe și atitudinea lor față de sistemul de valori, fiind În cazul acesta și o problemă de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de toate mărimile, conținând cele mai puternice mixturi, lovesc boala cu o forță impresionantă. Cel de-al doilea sistem Însă, cu mai puține manifestări și urmări violente, asaltează boala Într-o manieră ce pare a fi chintesența slăbiciunii și a inerției: capsule granulate, de dimensiuni liliputane, care la cea mai slabă adiere se pot risipi, apoi câteva picături, toate acestea constituie „teribilele” arme ale homeopatiei. Picăturile de care aminteam mai sus nu sunt Întotdeauna extracte pure din plante medicinale, ci adeseori
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de aparate electronice. Comicul nu e întotdeauna gratuit, uneori el îndeplinește funcții satirice. În Hotelul astenicilor, piesă cu mare audiență la public, prezentă pe afișul Teatrului „C. I. Nottara” stagiuni în șir, o doctoriță inimoasă are o inițiativă ce deranjează inerția instaurată în spitalul unde își desfășoară activitatea. Doctorița acționează pentru a-și realiza planul cu mijloace normale, parcurgând nu puține situații comice, până când, exasperată, se îmbolnăvește de nervi. Evoluția intrigii și întreaga construcție a comediei amintesc - cum au remarcat comentatorii
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
poate oscila în jurul unei axe orizontale fixe, de suspensie, sub acțiunea greutății sale. Ecuația diferențială a mișcării de rotație în jurul axei de suspensie a pendulului unde M este momentul forței de greutate în raport cu axa de suspensie, I este momentul de inerție al rigidului in raport cu axa de suspensie, m este masa rigidului, r0 este distanța de la centrul de greutate C, până la axa de suspensie care trece prin punctul O, θ este elongația unghiulară, iar θ este accelerația unghiulară. I.4
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
sunt prezentate prin analogie și mărimi fizice care caracterizează proprietățile sistemelor oscilante. 13. Complianța mecanica k/ω Ele se referă la elasticitatea sistemelor fizice sau tendința de revenire a acestora la starea de echilibru (de exemplu, k și C), la inerția lor sau tendința de a se opune revenirii la echilibru (de exemplu, m și L) și la contribuția acestora la disiparea energiei prin interacțiune cu mediul (de exemplu, r și R). Soluțiile acestor ecuații reprezintă modul de variație în timp
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]