2,597 matches
-
a apela la facilitator pe parcursul implementării impune adesea supervizorului să aloce timp acestor activități de facilitare. Nu întotdeauna el este calificat sau nu dispune de timpul necesar pentru a susține strategiile de „împuternicire”. Însă are un instrument de motivare și influențare a comportamentelor de care mulți supervizori nu par a fi în întregime conștienți și care este foarte bine explicat de psihologia socială a angajamentului și de aplicațiile ei (Beauvois și Joule, 1982, 1988, 2002). Teoriile angajamentului au și numeroase aplicații
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
angajamentului și de aplicațiile ei (Beauvois și Joule, 1982, 1988, 2002). Teoriile angajamentului au și numeroase aplicații, unele probate în proiecte de anvergură europeană. Teoria psihosocială a angajamentului, în alte formulări a atașamentului, pleacă de la premisa că principalul mijloc de influențare a comportamentului uman pe termen mediu și lung nu este informarea, nici măcar persuadarea, ci angajamentul; mai precis, obținerea unui prim angajament al subiectului. Teoria angajamentului a arătat că doar faptele unui individ îl angajează cu adevărat pe termen lung și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
identitari, de „combinația subtilă” a acestora la nivel comunitar (Sandu, 2005, pp. 64-70). Supervizarea ca proces de comunicare Comunicarea este un proces de influență (McQuail, 1997) și, la limită, putem fi de acord că „orice cuvânt este o încercare de influențare a celuilalt” (Mucchielli, 2002, p. 11). Pe de altă parte, noile teorii și concepte din științele comunicării, în special, teoria sistemică a comunicărilor - arată că, în realizarea influenței, contează, alături de semnificația strictă a cuvintelor, o serie întreagă de elemente cognitive
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
O posibilitate ar fi: Intervenind, prin intermediul comunicării, asupra „pozițiilor” ocupate de interlocutorii prezenți în cadrul situației, este posibil să dăm naștere unui sens care-l determină pe interlocutor să facă ceea ce doream să facă. Iată deci una dintre regulile fundamentale ale influențării: să recunoști aceste poziții și să știi să spui ceea ce trebuie pentru a le modifica, astfel încât, situația să se schimbe, iar conduitele dorite să capete sens pentru interlocutori (Mucchielli, 2002, p. 90). Alte tehnici simple și practice pot fi urmărite
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
astfel încât, situația să se schimbe, iar conduitele dorite să capete sens pentru interlocutori (Mucchielli, 2002, p. 90). Alte tehnici simple și practice pot fi urmărite în caseta următoare. Posibilități de a influența prin comunicare (Alex Mucchielli, Arta de a influența) Influențarea normelor sociale (procedee, p. 165) Influențarea relațiilor sociale (procedee, p.126-127) - ținută vestimentară, mod de prezentare; - paralimbaj, postură corporală; - folosirea unor cuvinte semnificative, ; - fraze sau formule de limbaj stereotipe; - poziționare spațială; - modificarea diferiților parametri de mai sus; - evocarea unor evenimente
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
conduitele dorite să capete sens pentru interlocutori (Mucchielli, 2002, p. 90). Alte tehnici simple și practice pot fi urmărite în caseta următoare. Posibilități de a influența prin comunicare (Alex Mucchielli, Arta de a influența) Influențarea normelor sociale (procedee, p. 165) Influențarea relațiilor sociale (procedee, p.126-127) - ținută vestimentară, mod de prezentare; - paralimbaj, postură corporală; - folosirea unor cuvinte semnificative, ; - fraze sau formule de limbaj stereotipe; - poziționare spațială; - modificarea diferiților parametri de mai sus; - evocarea unor evenimente trecute; - referiri la situații deosebite; - apelul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a trebuit să le facă față din mers și o cotitură în sistemul mental al angajaților ei. În acest context, însușirea rapidă a cunoștințelor privind specificul noilor grupuri-țintă și modul de operare al partenerilor, alături de păstrarea distanței față de tendințele de influențare a deciziilor de acordare a finanțărilor pe alte criterii decât cele anunțate public prin manualele de operare (de exemplu, criteriile politice) s-a dovedit a fi vitală pentru păstrarea bunului renume. Primul pas spre transformarea identității fusese făcut. Următorul pas
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mentalităților”, „se bazează prea mult pe sprijinul autorităților locale” sau „este mai mult misionarism religios decât dezvoltare comunitară” etc. Pe un astfel de fond de raportare la organizațiile concurente este posibilă să apară comportamente de supervalorizare a propriei organizații de influențare a localnicilor pentru a adopta modelul de acțiune al acesteia. Tendința de a face cât mai mult pentru comunitatea facilitată poate merge, la limită, până la varianta de „meniu complet”: li se sugerează localnicilor care este problema lor esențială în baza
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
se cer acțiuni corective de tolerare sau înlăturare a acestuia. Posibilitatea de a face față pericolului include, astfel, strategii diferite de acelea folosite în cazul frustrației. Între aceste două, realități psihologice noi considerăm că, exită, totuși, raporturi de intercondiționare, de influențare reciprocă: fenomenul frustrației, ca fenomen care angajează aproape întreaga personalitate, se desfășoară întotdeauna pe fondul unei anumite „disponibilități” sau „stări de pregătire” și presupune posibilitatea anticipării, pe parcursul desfășurării frustrării, a consecințelor viitoare nefavorabile (pe care „răul”, deja produs, le poate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aceasta de „câmp individual” se referă, mai precis, la „mediul psihologic”, care trebuie deosebit de „spațiul vital” și de „mediul exterior”. K. Lewin arată, în acest sens, că frontierele dintre aceste instanțe sunt penetrabile, într-un anumit grad, permițând o continuă influențare reciprocă (atât între persoană și mediul său psihologic, cât și între acestea din urmă și mediul exterior). Persoanele, precizează K. Lewin posedă un anumit grad de „fluiditate” sau de „rigiditate funcțională” ilustrat prin ușurința cu care o tensiune „difuzează” de la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dependență”, sunt mai ușor tolerate (în unele cazuri aprobate și chiar favorizate de părinți), se creează posibilitatea formării unor „habitudini reacționale”, adică a păstrării pentru un timp îndelungat a unor atitudini de „izolare” și „dependență”, și, în felul acesta, de influențare a mediului de reacționare a omului adult de mai târziu. 3) Tânărul, mai mulr decât preadolescentul, va reacționa la frustrare într-o manieră mai puțin imediată și evidentă, și într-o gamă mult mai variată de reacții, aceasta ca rezultat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ia o atitudine critică față de propriile trăiri afective, fapt care favorizează dezvoltarea unei vieți afective dezordonate și exacerbate, realizate la un nivel primitv, biologic. Identificarea (recunoașterea) propriei reactivități afective ne permite să realizăm autocontrolul afectiv și să înțelegem puterea de influențare a trăirii afective, ne creează posibilitatea de a înțelege și interpreta corect sentimentele altora. Lipsa unei autonomii și independențe afective, a obiectivității față de sine și față de alții, a unui sistem echilibrat de cerințe față de sine și față de asemeni, precum și absența
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
îndreptare, pentru cazurile mai ușoare de frustrație, care nu duc la apariția și structurarea unor tulburări de caracter, modalitatea cea mai proprie de corectare o constituie tratamentul psihopedagogic colectiv, aplicat în școala de masă. Acest gen de tratament vizează atât influențarea directă a elevului, în scopul restaurării echilibrului psihic zdruncinat și a formării unor conduite corecte, cât și combaterea unor factori patogeni școlari, printr-o mai bună organizare a procesului instructiv-educativ. Stările de frustrație ușoare, frecvent întâlnite în orice colectiv școlar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de mediu relativ identice, numai unul comite la un moment dat acte cu caracter predelictual sau delictual. A devenit banală aserțiunea că între „cauză” și „efect” intervine un factor deosebit, factorul „personalității”, care condiționează și mijlocește producerea efectului. Orice cauză (influențare) se răsfrânge, deci, prin intermediul condițiilor interne (psihice, ale personalității) ale individului. În considerarea „fenomenului culpabilității” este necesar să plecăm, prin urmare, de la o perspectivă psiho-socială, omul trebuind să fie privit în modul cum el există și acționează în mediul ambiant
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
asupra acestui mediu, și felul în care el se vede pe sine în raport cu exigențele mediului său de viață. În stabilirea „culpabilității” se iau, de regulă, în considerare cel puțin patru factori, între care se stabilește un raport de interdependență și influențare reciprocă. Acești factori sunt: a) natura prejudiciului adus prin comiterea comportamentului deviant respectiv; b) modul de realizare a comportamentului deviant (relevant pentru un anumit specific temperamental și un anumit nivel cultural); c) psihogeneza acestui comportament (explorarea condițiilor obiective și a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau „primatul egalității de autoritate”. Copilul nu mai acceptă acum, cu aceeași docilitate, sancțiunile expiatoare (care pot șterge, ispăși o greșeală); singurele sancțiuni care sunt considerate într-adevăr legitime sunt cele care decurg din reciprocitate (dintr-un raport mutual, de influențare reciprocă, care angajează, în egală măsură, ambele părți). Gândirea morală teoretică a copilului ascultă, acum, de principiile rezultate din respectul mutual („morala interiorității și a responsabilității subiective” — J. Piaget). Într-adevăr, în această etapă copilul face un salt de la gândirea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Era de pe acum cunoscut În străinătate. Acțiunea sa pentru Înființarea unor sindicate libere deranja serios conducerea țării. Există documente care probează că N. Ceaușescu Însuși era la curent cu cazul acestui muncitor rebel 11. O primă serie de măsuri viza influențarea lui prin mijloacele „colectivului de muncă”, adică prin intermediul colegilor săi muncitori. Pentru că nu s-a lăsat influențat de acest gen de măsuri, Paraschiv a fost, În trei rânduri (Între 1978 și 1988), ridicat, reținut pentru mai multe zile În locuri
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
focar local de interdicții. Cărțile indezirabile sunt mutate de la o editură la alta, iar textele neintegrabile În volume pot apărea În anumite reviste 54. Portițele diverse absorb producțiile subversive integrându-le În masa producțiilor consumabile. Pozițiile recalcitrante sunt tratate cu „influențare pozitivă” din partea angajaților Securității sau cu profesionalismul conspirativ al redactorilor de carte (Georgeta Dimisianu, Elena Negreanu) și al funcționarilor din CCES (Elena Docsănescu, Vasile Nicolescu, Aurel Martin). Spiritul tranzacțional oficializat de Întâlnirile lui Ceaușescu cu scriitorii creează un fel de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în pronunțarea cuvintelor, viteza vorbirii, intonație etc.; limba și comunicarea sunt achiziționate treptat de vorbitori, ajung la maturizare, apoi se degradează odată cu înaintarea persoanei în vârstă. Înfățișarea individului (vezi supra, „atracția interpersonală”) îi permite acestuia diverse forme de expresivitate, de influențare a interlocutorului, de socializare. Rasa a constituit în timp obiectul unor prejudecăți și prejudicii rasiale, iar în anii din urmă face obiectul corectitudinii politice în limbaj. Sănătatea, abilitățile fizice ale individului predetermină libertățile lui de relaționare și limbajele de care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de trăsături fizice și de personalitate, de gradul de deschidere comunicativă și de sociabilitate. Pauzele din vorbirea persoanelor dau indicații legate de competență, credibilitate, adaptare la interlocutor, procese cognitive, emoții. Durata vorbirii dă indicații legate de tendințele de dominare și influențare ale vorbitorului, despre stabilitatea emoțională, competența vorbitorului, trăsături de personalitate (introvertit/extravertit). Toate aceste variabile contribuie la gestionarea propriei imagini de către vorbitor, determinând anumite reacții din partea interlocutorului și contribuind la stima de sine a individului. 3.2. Particularitățile individuale ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și de a-și baza relația pe reciprocitate și mutualitate. Puterea și dominarea sunt exercitate de indivizi prin limbă (vezi supra, nota 10). Dorința individului de a avea putere este determinată de nevoia personală de superioritate în plan social, prin influențarea deciziilor celorlalți. În cadrul relațiilor interpersonale există o corelație pozitivă între gradul de dependență și putere: gradul mare de dependență din cadrul relației conferă individului putere. Relațiile dintre indivizi aflați în interacțiune sunt de trei feluri: simetrice (indivizii ocupă poziții de putere
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
abordare teoretică și practica menită să surprindă exhaustiv pe orizontală și pe verticală, dar mai ales în relația cu pacientul, a celui mai puțin palpabil instrument, dar esențial în serviciile de sănătate: comunicarea. Activitatea medicală este prin excelență una de influențare a celui aflat în dificultate datorită bolii, să înțeleagă și să subscrie demersului terapeutic ce se impune fiecărei situații particulare pe care o reprezintă o persoană bolnavă. Medicii utilizează în activitatea lor foarte multe informații, fundamentate științific, despre corpul omenesc
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
se exercită influență și efectele influenței. Există o multitudine de procese prin care se poate exercita influență: amenințări, promisiuni ale unor recompense, argumente raționale sau profesionale, apeluri inspirate, ș.a. Întrebarea care se poate pune este dacă toate aceste modalități de influențare pot fi utilizate în cadrul conducerii în organizații. De obicei, metodele de influențare sunt limitate la cele necoercitive și la cele care implică apelul la valori morale. În mod eronat efectele influenței sunt corelate cu eficientă unui grup organizațional, desi eficientă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
care se poate exercita influență: amenințări, promisiuni ale unor recompense, argumente raționale sau profesionale, apeluri inspirate, ș.a. Întrebarea care se poate pune este dacă toate aceste modalități de influențare pot fi utilizate în cadrul conducerii în organizații. De obicei, metodele de influențare sunt limitate la cele necoercitive și la cele care implică apelul la valori morale. În mod eronat efectele influenței sunt corelate cu eficientă unui grup organizațional, desi eficientă unei organizații depinde de mulți alți factori din afara calității conducerii (de exemplu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Trucurile verbale. Prin alegerea inteligență a cuvintelor putem să amplificam sau să diminuam emoțiile: „Hiperbola, eufemismul, metaforă, zâmbetul, imageria poetica sau expresiile evocative pot fi utilizate pentru a exprima mesajele emoționale” (Rosenberg, 1990, 9Ă. Teoreticienii persuasiunii au remarcat forță de influențare a opiniilor, atitudinilor și comportamentelor pe care o au cuvintele. Metaforele, de exemplu, nu au doar o „funcție ornamentala”; ele asigura un transfer de sensuri între comparat și comparant (I.A. Richards, 1936Ă, accentuează, suprima și adaugă caracteristici „subiectului principal
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]