3,341 matches
-
înfăptuit de Noe - conform variantelor românești ale legendei potopului - este în perfect acord cu riturile 78 Ordine și Haos magice antifurtună practicate de țăranii români din vechime până în urmă cu doar câteva decenii : „Când ploile nu mai încetează - spune un informator din Oltenia - sau când se pornesc cu furie, amenințând a îneca pământul, [...] se înfig sape și securi în pământ [...] ca să se facă soare și să stea ploile” (9, p. 66). Noe înfăptuiește același gest ritual, cu aceeași unealtă și în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o descriere detaliată și riguroasă a localităților, oamenilor, obiceiurilor, precum și a condițiilor sociale, economice, culturale și istorice din Moldova acelor timpuri, lăsând posterității un material documentar extrem de prețios. Ceea ce mă interesează este faptul că Marcus Bandinus prezintă toate garanțiile unui informator serios, obiectiv și com- petent, mai ales pentru acele vremuri, când informațiile vehiculate de diverși călători erau marginale, fragmentare, confuze și împă- nate din belșug cu elemente fantastice. Știind probabil aceste lucruri, Bandinus însuși notează că lucrarea sa a fost
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
considerat ca nenorocos” (37, p. 227). Pe de altă parte, rănirea meșterului în timpul ridicării unei case noi este considerată ca fiind de rău augur. Se crede că oamenii care vor locui în acea casă se vor îmbolnăvi și vor muri. Informatorii populari relatează astfel de situații „reale”. Toți membrii unei familii, de exemplu, s-au îmbolnăvit pe rând și au murit pentru că au locuit într-o casă la construcția căreia meșterul cel bătrân - în timp ce cioplea un lemn - s-a rănit cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
transmite din generație în generație.” „Eu am învățat [declară o informatoare] de la soacră-mea, soacră-mea o învățat de la soacră-sa.” „Eu am învățat din mama bătrână, din moșii și strămoșii noștri.” în privința procedeului de a învăța un descântec, toți informatorii sunt de acord că trebuie învățat „pe furate”. „Numai așa e bine” ; numai așa își păstrează descântecul eficiența magică, „dacă îl furi” (39, pp. 86-87 ; vezi și 40, p. 63). într-un singur caz putem vorbi de formule magice scrise
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vârstă la alta s-a produs treptat, lent și insesizabil și, în consecință, este greu de stabilit cum și, mai ales, când a avut loc migrarea unuia sau altuia dintre motive. La sfârșitul secolului al XIX-lea, de exemplu, un informator popular din preajma orașului Brașov declara următoarele : „[Astăzi] unele jocuri s-au și pierdut, de nu le mai joacă nimeni, altele... au rămas de nu le mai joacă decât copiii, pe când altădată [probabil încă în copilăria informatorului - n. A.O.] se juca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-lea, de exemplu, un informator popular din preajma orașului Brașov declara următoarele : „[Astăzi] unele jocuri s-au și pierdut, de nu le mai joacă nimeni, altele... au rămas de nu le mai joacă decât copiii, pe când altădată [probabil încă în copilăria informatorului - n. A.O.] se juca și muieri și oameni însurați” (4). În 1943, țărani români din Transnistria declarau că, „pe vremea lui Nicolae” (țarul, 1894-1917), umblau la colindat „cu steaua” de Crăciun „numai flăcăii, copiii nu” (69). În 1937, vorbind despre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
butoiul cu vin” (gest cu scop magic), cât pentru că se punea „o bucățică din ea în băutură” (gest cu scop narcotic), inducându-se astfel dependența mușteriilor față de substanțele psihotrope conținute de plantă. „Se și zice despre unele cârciumi - relata un informator popular - că pentru aceea merge lumea la ele, pentru că-i [a]duce mătrăguna” (28, p. 55). Informații similare erau date de țărani și din alte zone ale României, din Bucovina de pildă : „Câteva fire de mătrăgună [puse] în vin sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
medicinale”, ci și „făceau uneori anestezie cu semințe de cânepă” (128). Câteva cuvinte despre planta pelin (Artemisia absinthium), pe care călușarii o administrează bolnavilor și o ingerează ei înșiși în mari cantități. Ei „toacă în gură fără încetare pelin”, spun informatorii populari (129). Consumul de pelin în exces a intrat și în poezia populară oltenească : Pelin beau, pelin mănânc, Seara pe pelin mă culc, Dimineața când mă scol Cu pelin pe ochi mă spăl. Mă spăl să mă răcoresc Și mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vremea boalelor lor”, se recomandă : „[Pentru ca] să doarmă omul : să iei flori roșii de mac și să moi în apă sau vin ; și să bea” (152, p. 226). Pentru folosirea macului ca somnifer în farmacopeea populară, nu voi cita un informator popular, ci un scriitor, Mircea Mihăieș, care vorbește despre „consumul excesiv de mac” în zona rurală a Aradului. Era, de altfel, o practică aproape generalizată în copilăria mea. Nu mi-a ieșit niciodată din minte felul în care femeile de la țară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a clonelor nu poate veni decât din îmbogățirea zestrei genetice a celor care împărtășesc idealurile lor. Deși mai era o soluție... Ca și cum i-ar fi citit gândurile, Barna îl întrebă. - Și chiar crezi că piatra de care ne-au vorbit informatorii este aparatul acela...? Cum îl numeau? - Alambicul de Dumnezei... - Da, alambicul ăsta... Chiar crezi că se află în oraș? Johansson aprobă mut. - Rămân totuși o sumedenie de probleme. Ce e de făcut dacă nu găsim zestrea originală a Sfântului Augustin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ani în San Diego, California" sînt aproape echivalente, pentru că nu este nimic ieșit din comun dacă o persoană ne spune cînd și unde s-a născut. Sensul ambelor afirmații este în mare măsură cuprins în conținutul lor factual. Însă dacă informatorul este o femeie, iar vîrsta acesteia este de patruzeci de ani, iar locul are o conotație ușor șocantă de pildă, Las Vegas creșterea confesivă începe să opereze [...]. Să presupunem că un autor ne spune " S-a născut acum nouăsprezece ani
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
informativ crescut este că influența deciziilor informaționale sporește odată cu puterea discreționară a decidenților, în așa fel încît fiecare palier atins în "democratizarea informației" (lărgirea ariilor de receptare + accelerarea ritmului de circulație) marchează o nouă etapă în constituirea unei aristocrații a informatorilor. * "Bilanțul unei revoluții științifice comportă și pierderi, și cîștiguri", scrie Thomas Kuhn. Putem spune același lucru despre o revoluție mediologică (care, într-o anumită măsură, ar fi pentru o cultură ceea ce este o nouă paradigmă pentru știință: o schimbare a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
PL' 93. Fruntașul liberal a fost al doilea deputat de Sibiu care a murit într-un accident rutier, după deputatul PDSR Ovidiu Șincai, al cărui deces s-a produs în 1998, pe autostrada București-Pitești. 45 Numele său apăruse pe lista informatorilor fostei Securități, publicată de CNSAS în timpul campaniei electorale. 46 Cf. ziarului Adevărul, 19 februarie 2001. 47 Ales deputat de București, Theodor Stolojan s-a retras din Parlament, așa cum declarase anterior scrutinului, locul său revenind, conform listei de supleanți, lui Napoleon
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Povestiți despre ele. 46. (F5) Oamenii din sat se mai îmbracă în portul popular? 47. (F6) Cum se păstrează graiul strămoșesc în satul dumneavoastră? 48. (F7) Există obiceiuri mai deosebite la nunți, botezuri, înmormântări? Recomandarea de către subiect a unor posibili informatori. ANEXA 3 1. Vârsta încheierii studiilor în diferite țări europene Sursa datelor: EVS 1999 2. Itemii din EVS 1999 ce surprind noile modele familiale: v148 se referă la faptul că pentru a crește fericit un copil are nevoie de ambii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
iar dintre gardieni, pe cei mai tineri, aleși printre cei cu sufletul cel mai înzestrat și mai pătrunzător, plasați precum ochii în partea superioară a capului, supraveghind cu atenție tot ce se petrece împrejurul lor în cetate, și comunicând în calitate de informatori observațiile culese din toate părțile, memoriei, așadar celor mai vârstnici; iar pe bătrâni, pe care-i asemuim cu rațiunea pentru gândirea lor remarcabilă în multe și însemnate chestiuni, ni-i reprezentăm deliberând și folosindu-se de cei tineri ca de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unei comunicări caracterul didactic, ci respectarea legităților presupuse de un act sistematic de învățare. Astfel, comunicare didactică poate apărea între diferiți alți „actori”: elev-elev, manual-elev, carte-persoană care învață, instructor-instruiți, antrenor-antrenați, inițiat-ucenici etc. Condiția este ca „personajul-resursă” să depășească statutul de informator. Schema oricărei comunicări, ca ansamblu al aspectelor ce concură la realizarea ei, cuprinde: • factorii (actorii/personajele/agenții) comunicării; • distanța dintre aceștia și • dispoziția așezării lor. Ambele sunt importante pentru precizarea particularităților canalului de transmitere a mesajului; • cadrul și contextul instituțional
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de rol este acela dintre transmiterea cunoștințelor de specialitate și calitatea de educator a profesorului. La unii profesori predomină preocuparea pentru transmiterea de cunoștințe, alții sunt cu precădere preocupați de a forma. Geissler sintetizează astfel contradicțiile îndeplinirii rolului de profesor: • informatorul transmite, păstrând distanța rece impusă de știință; • partenerul sfătuiește, apelează, admonestează, îndrumă, frânează; • modelul stabilește și oferă cerințe morale; • examinatorul se străduiește să fie obiectiv și imparțial; • educatorul e preocupat îndeosebi de om, de „educat” ca partener în relația comună
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
preocupat îndeosebi de om, de „educat” ca partener în relația comună. El transmite valori-orientări de viață. • specialistul se axează pe predare și instruire unitară. Avem a face deci cu o tensiune intra-roluri, care se rezumă la: • partener contra examinator; • informator contra distribuitor de șanse; • model contra specialist. Stările tensionale sunt inevitabile. Soluția e organizarea unui „învățământ educativ” articulând cele două tendințe: educația fără instrucție e imposibilă, componenta educativă stimulează și motivează instruirea. 4. Stilul profesorului și bazele puterii saletc "4
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
p. 457). În cursul studiului condus de Merton la Rovere, cercetătorii s-au străduit să localizeze elitele (adică persoanele ce exercită un maximum de influență asupra concetățenilor lor) procedând într-o manieră „încrucișată”, astfel încât să dispună de evaluări reciproce. Astfel, informatorii au fost situați într-o „structură de influență” și împărțiți în trei categorii: factorii de influență de prim rang (citați de cel puțin 15% dintre informatori), cei de rang mijlociu (pe care-i citează între 5% și 14% dintre informatori
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
concetățenilor lor) procedând într-o manieră „încrucișată”, astfel încât să dispună de evaluări reciproce. Astfel, informatorii au fost situați într-o „structură de influență” și împărțiți în trei categorii: factorii de influență de prim rang (citați de cel puțin 15% dintre informatori), cei de rang mijlociu (pe care-i citează între 5% și 14% dintre informatori) și cei de rang inferior (citați de mai puțin de 5% dintre informatori). La diferitele niveluri ale acestei structuri de influență, există un acord larg în privința
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
informatorii au fost situați într-o „structură de influență” și împărțiți în trei categorii: factorii de influență de prim rang (citați de cel puțin 15% dintre informatori), cei de rang mijlociu (pe care-i citează între 5% și 14% dintre informatori) și cei de rang inferior (citați de mai puțin de 5% dintre informatori). La diferitele niveluri ale acestei structuri de influență, există un acord larg în privința persoanelor situate în vârful structurii: factorii de influențare de prim rang (top influentials). În
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
categorii: factorii de influență de prim rang (citați de cel puțin 15% dintre informatori), cei de rang mijlociu (pe care-i citează între 5% și 14% dintre informatori) și cei de rang inferior (citați de mai puțin de 5% dintre informatori). La diferitele niveluri ale acestei structuri de influență, există un acord larg în privința persoanelor situate în vârful structurii: factorii de influențare de prim rang (top influentials). În mare, sunt prezentate ca fiind influente aceleași persoane, indiferent de poziția în structura
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mod sistematic persoanele ce joacă un rol ce poate fi calificat drept „eminență cenușie”. Abordarea reputațională Analiza reputațională își fixează ca sarcină explicită prevenirea acestei deficiențe și identificarea persoanelor ce dețin o putere informală bazată pe reputația lor. Pe scurt, informatorii care cunosc bine mediul sunt chestionați și li se cere părerea în privința diferitelor poziții presupuse de putere. Abordarea reputațională este strategia adoptată de Floyd Hunter într-un studiu efectuat în Atlanta, Georgia, și pe care l-a inclus în Community
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
asupra influenței plecând de la studii efectuate asupra unor cazuri specifice despre care nimic nu garantează că ar reflecta o structură generală de putere. Așa cum observă Putnam, calea ocolită în selecția deciziilor poate fi la fel de gravă ca și cea a selectării informatorilor în cazul abordării reputaționale (Putnam, 1976, p. 17). O altă limită a abordării decizionale este faptul că ea nu se aplică decât în cazul unor materii care au fost deja percepute ca fiind problematice și pentru care se așteaptă o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
manieră obiectivă, care să servească nevoilor liniei dumneavoastră de investigație. De exemplu, doriți să știți „de ce” un anume proces a avut loc Într-un anume fel. Becker (1998, pp. 58-60) a atras atenția asupra diferenței esențiale Între a pune unui informator o Întrebare cu „de ce” (ceea ce, În opinia autorului, activează un mecanism de apărare din partea informatorului) și a adresa o Întrebare de genul „cum” - aceasta din urmă fiind de fapt modul său preferat de a Întreba „de ce” În cadrul unei conversații. Astfel
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]