938 matches
-
ale metalelor și aliajelor, precum și sticlei și ceramicii. Există defecte microstructurale distribuite printre și în cadrul acestor domenii, defecte ce furnizează majoritatea punctelor ideale pentru apariția împrăștierii luminii. Același fenomen se observă ca factor limitator al transparenței domurilor de rachete cu infraroșii. La puteri optice mari, împrăștierea poate fi cauzată și de procesele optice neliniare din fibră. Pe lângă împrăștierea luminii, atenuarea poate apărea și din cauza absorbției selective a anumitor lungimi de undă, într-o manieră similară cu cea răspunzătoare pentru apariția culorilor
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
transmite lungimi de undă mai mari (în spectrul infraroșu, radio și cel al microundelor). Designul oricărui dispozitiv transparent impune alegerea materialelor pe baza cunoașterii proprietăților și limitărilor lor. Caracteristicile de absorbție ale structurilor cristaline observate în regiunile de joasă frecvență (infraroșu mediu spre infraroșu îndepărtat) definesc limita de transparență la lungime mare de undă a materialului. Aceste caracteristici sunt rezultatul cuplărilor interactive dintre mișcarea vibrațiilor termice ale atomilor constituenți și moleculelor structurii solidului și radiației luminoase incidente. Astfel, toate materialele sunt
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
undă mai mari (în spectrul infraroșu, radio și cel al microundelor). Designul oricărui dispozitiv transparent impune alegerea materialelor pe baza cunoașterii proprietăților și limitărilor lor. Caracteristicile de absorbție ale structurilor cristaline observate în regiunile de joasă frecvență (infraroșu mediu spre infraroșu îndepărtat) definesc limita de transparență la lungime mare de undă a materialului. Aceste caracteristici sunt rezultatul cuplărilor interactive dintre mișcarea vibrațiilor termice ale atomilor constituenți și moleculelor structurii solidului și radiației luminoase incidente. Astfel, toate materialele sunt limitate de regiuni
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
undă a materialului. Aceste caracteristici sunt rezultatul cuplărilor interactive dintre mișcarea vibrațiilor termice ale atomilor constituenți și moleculelor structurii solidului și radiației luminoase incidente. Astfel, toate materialele sunt limitate de regiuni de absorbție cauzate de vibrațiile moleculare și atomice din infraroșul îndepărtat (>10 µm). Astfel, absorbția multifoton are loc când doi sau mai mulți fotoni interacționează simultan pentru a produce momente de dipol electric cu care radiația incidentă se poate cupla. Acești dipoli pot absorbi energie din radiația incidentă, ajungând la
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
care radiația incidentă se poate cupla. Acești dipoli pot absorbi energie din radiația incidentă, ajungând la o cuplare maximă cu radiația atunci când frecvența este egală cu modul fundamental de oscilație al dipolului molecular (ca în cazul legăturii Si-O) din infraroșul îndepărtat, sau cu una dintre armonicele sale. Absorbția selectivă de lumină infraroșie de către un anume material are loc deoarece frecvența aleasă pentru razele de lumină este aceeași frecvență (sau un multiplu întreg al frecvenței) la care vibrează particulele acelui material
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
nu au neapărată nevoie de un conductor metalic, ci se pot propaga cu viteze ridicate chiar și prin unele materiale dielectrice sau prin vid. Lumina este în esență tot o undă electromagnetică. Comunicațiile prin fibre optice utilizează unde electromagnetice în infraroșu. În cazul unui bec electric, fiecare atom al filamentului incandescent emite flash-uri de lumină care reprezintă serii de unde cu o durată de viață scurtă (aprox. 10 s), adică au o lungime de undă de circa 3 m. Aceste surse
Telecomunicație () [Corola-website/Science/297129_a_298458]
-
două unde care au aceeași lungime și un defazaj constant între ele. Undele electromagnetice se propagă în vid cu viteza luminii, valoarea rotunjită a acesteia fiind de 300.000 km/s. Comunicațiile prin fibră optică utilizează lungimi de undă în infraroșu apropiate benzii de la 800 până la 1600 nm, cu preferință pentru lungimile de undă de 850, 1300 și 1550 nm. Un cablu de fibră optică constă dintr-un fir de diametru mic cu o structură formată dintr-un mijloc de sticlă
Telecomunicație () [Corola-website/Science/297129_a_298458]
-
odată la aproximativ 30 de ani; au mai fost observate furtuni în 1876, 1903, 1933 și 1960, cea din 1933 fiind cea mai cunoscută. Respectând regula, următoarea apariție ar trebui să fie în 2020 (cf. Kidger 1992). Folosind imagini în infraroșu, astronomii au observat că Saturn are vortexuri (vârtejuri cu pâlnie) polare cu temperatura mai ridicată, acest fenomen fiind unic în cadrul planetelor sistemului solar. În legătură cu rotirea propriei axe, aceasta se produce cu o mare viteză, în 10 ore și 14 minute
Saturn () [Corola-website/Science/298210_a_299539]
-
planetei. În acest sens, Jim Garvin, omul de stiință ales de NAȘĂ pentru programul explorării planetei Marte, a declarat că "MRO" avea să fie un „microscop pe orbită”. Satelitul avea să includă și un spectrograf pentru lumină vizibilă apropiată de infraroșu. La 3 octombrie 2001, NAȘĂ a ales compania Lockheed Martin ca principal contractant al fabricației navei spațiale. Până la finalul lui 2001, toate instrumentele misiunii fuseseră alese. Nu au fost probleme majore pe parcursul construcției "MRO", si navă a fost mutată la
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
disponibile la o rezoluție de 0,5 m, iar imaginile din satelit de la Google Maps sunt disponibile la 1 m. HiRISE realizează imagini în trei benzi de culoare, 400-600 nm (albastru-verde sau B-G), 550-850 nm (roșu) și 800-1.000 nm (infraroșul apropiat sau NIR). Imaginile în culoare roșie au 20.264 pixeli lățime (6 km), iar cele B-G și NIR sunt de 4.048 pixeli (1,2 km). Dimensiunea fișierelor imagine este limitată doar de capacitatea de memorie a calculatorului, de
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
meteorologice zilnice de pe Marte, pentru a caracteriza variațiile anuale și sezoniere ale vremii, si cartografiază prezenta vaporilor de apă și a ozonului în atmosferă. Instrumentul „Compact Reconnaissance Imaging Spectrometer for Marș” (CRISM) este un spectrometru pentru lumină vizibilă și în infraroșul apropiat (VNIR) utilizat pentru a produce hărți mineralogice detaliate ale suprafeței marțiene. El funcționează de la 370 la 3920 nm, măsoară spectrul în 544 canale (fiecare cu o lățime de bandă de 6.55 nm), și are o rezoluție de la o
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
indicii despre existența în prezent sau în trecut a apei la suprafața planetei. Printre aceste materiale se numără fierul, oxizii, filosilicatele și carburile, care au șabloane caracteristice ale spectrului. „Marș Climate Sounder” (MCS) este un spectrometru cu un canal vizibil/infraroșul apropiat (0,3-3,0 μm) și opt canale în infraroșul îndepărtat (12-50 μm). Aceste canale au fost alese pentru a măsura temperatura, presiunea, vaporii de apă și cantitatea de praf. MCS observa atmosferă de la orizontul planetei Marte (așa cum este el
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
la suprafața planetei. Printre aceste materiale se numără fierul, oxizii, filosilicatele și carburile, care au șabloane caracteristice ale spectrului. „Marș Climate Sounder” (MCS) este un spectrometru cu un canal vizibil/infraroșul apropiat (0,3-3,0 μm) și opt canale în infraroșul îndepărtat (12-50 μm). Aceste canale au fost alese pentru a măsura temperatura, presiunea, vaporii de apă și cantitatea de praf. MCS observa atmosferă de la orizontul planetei Marte (așa cum este el văzut din punctul de vedere al "MRO") descompunându-l în
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
ignorau frecvent normele de siguranță pentru a respecta programul lansărilor. Din cauza temperaturii scăzute, s-a depus o cantitate semnificativă de gheață pe structura fixă de servicii care stătea lângă naveta. Echipa de dezgheț de la Kennedy a îndreptat o cameră în infraroșu către articulația de la spatele propulsorului din dreapta și a constatat că temperatura este de doar −13. S-a crezut că acesta era din pricina aerului foarte rece care era suflat spre articulație de la ventilația rezervorului de oxigen lichid. Temperatura era mult mai
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
răspândire a bolii este călătoria cu avionul, aeroporturile din lume au fost dotate cu puncte/cabinete medicale de detectare a gripei, bazate pe declarația voluntară a pasagerului asupra unei presupuse simptomatologii. Criterii mai obiective, bazate pe tehnologia de detecție în infraroșu, au fost introduse în aeroporturile israeliene. Este vorba de o cameră video sensibilă la razele de căldură (infraroșii), concepută de OPGAL Optronic Ind. din Karmiel, Israel (), care alertează la trecerea pasagerilor cu temperatura feței de peste 34C - temperatura normală a feței
Gripa tip A(H1N1) () [Corola-website/Science/315710_a_317039]
-
(abreviat JWST) este un observator orbital cu infraroșu care are ca obiectiv înlocuirea telescopului spațial Hubble. Scopul acestui telescop este de a vedea cele mai îndepărtate obiecte din univers, chiar obiecte mai depărtate de 8 miliarde de ani lumină, aceasta fiind limită telescopului Hubble. Proiectul James Webb este
Telescopul spațial James Webb () [Corola-website/Science/315723_a_317052]
-
Compania Ball Aerospace & Technologies Corporatin se ocupă de dezvoltarea și amsamblarea elementelor optice ale telescopului. Centrul spațial Goddard este responsabil pentru furnizarea integrală a instrumentelor modulului științific(ISIM). ISIM conține patru instrumente științifice. NIRCam (camere infraroșii apropiate) O camere cu infraroșu care va avea un spectru de acopurire de la limita vizibilului (0.6 micrometri) până aproape de infraroșu (5 micrometri). NIRCam a fost construit de o echipă de la Universitatea din Arizona, condusă de Marcia Rieke. Partenerul industrial este Lockheed Martin din Palo
Telescopul spațial James Webb () [Corola-website/Science/315723_a_317052]
-
spațial Goddard este responsabil pentru furnizarea integrală a instrumentelor modulului științific(ISIM). ISIM conține patru instrumente științifice. NIRCam (camere infraroșii apropiate) O camere cu infraroșu care va avea un spectru de acopurire de la limita vizibilului (0.6 micrometri) până aproape de infraroșu (5 micrometri). NIRCam a fost construit de o echipă de la Universitatea din Arizona, condusă de Marcia Rieke. Partenerul industrial este Lockheed Martin din Palo ALto, California. Alături de camerele cu infraroșu (NIRCam) va performa un aparat în spectrofotometrie, aparat numit NIRSpec
Telescopul spațial James Webb () [Corola-website/Science/315723_a_317052]
-
de acopurire de la limita vizibilului (0.6 micrometri) până aproape de infraroșu (5 micrometri). NIRCam a fost construit de o echipă de la Universitatea din Arizona, condusă de Marcia Rieke. Partenerul industrial este Lockheed Martin din Palo ALto, California. Alături de camerele cu infraroșu (NIRCam) va performa un aparat în spectrofotometrie, aparat numit NIRSpec (Spectograf infraroșu apropiat). NIRSpec este construit de Agenția spațială europeană la centrul European de cercetare a tehnologiei în Noordwijk, Olanda, conducând o echipă care implică EADS Astrium, Ottobrun, si Friedrichshafen
Telescopul spațial James Webb () [Corola-website/Science/315723_a_317052]
-
micrometri). NIRCam a fost construit de o echipă de la Universitatea din Arizona, condusă de Marcia Rieke. Partenerul industrial este Lockheed Martin din Palo ALto, California. Alături de camerele cu infraroșu (NIRCam) va performa un aparat în spectrofotometrie, aparat numit NIRSpec (Spectograf infraroșu apropiat). NIRSpec este construit de Agenția spațială europeană la centrul European de cercetare a tehnologiei în Noordwijk, Olanda, conducând o echipă care implică EADS Astrium, Ottobrun, si Friedrichshafen, Germania, și Centrul Spațial Goddard: omul care a creat NIRSpec este Peter
Telescopul spațial James Webb () [Corola-website/Science/315723_a_317052]
-
lui Wien. Până la identificarea α=k (constanta lui Boltzmann), aceasta este versiunea raportată la frecvență (vezi (2.4)) a formulei (1.1) a lui Planck. În 1900, Rubens și Kurlbaum cu o metodă foarte ingenioasă, folosind benzile de absorbție în infraroșul depărtat ale sării de bucătărie, cuarțului și fluoritei, au măsurat dependența de temperatură a radiației corpului negru la frecvențe foarte joase (lungimi de undă de ca. 50 microni). Rezultatele au jucat un rol istoric și au arătat că formula lui
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
se răcească, astfel încât praful s-a condensat în jurul gazului. Praful va absorbi mare parte a luminii, steaua devine invizibilă ochiului. În acest timp granulele de timp sunt încălzire de lumina pe care o absorb și vor emite deci radiație în infraroșu. Granulele respective de asemenea dispersează o anumită fracțiune din lumina vizibilă, făcând steaua să fie văzută în expansiune. Azi Eta Carinae poate reveni iar la condiția sa dinainte de 1830, iar în câteva decade praful să ajungă destul de departe pentru a
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
microunde continui, fie mai recent cu pulsuri de microunde, urmate de transformări de tip Fourier (FFT sau FFT= FT foarte rapide) pe calculatoare electronice dedicate spectrometrului RES. In termeni de sensibilitate, spectroscopia RES ocupa un loc intermediar între spectroscopia de infraroșu apropiat (NIR, sau IRA) pulsată (FT-NIR), fluorescență—pe de o parte- și spectroscopia RMN/NMRI pe de altă parte, (cu un factor de o sută pînă la o mie de ori mai mare în comparație cu cele din urmă, cel puțin pînă
Rezonanță electronică de spin () [Corola-website/Science/315189_a_316518]
-
Modelul era echipat cu un tun nou de tip D-10TS2 cu sistem de stabilizare în două planuri de tip STP-2 "Tsyklon". A intrat în producție în 1957. În ultimele patru luni de producție, noile tancuri au fost dotate cu proiectoare infraroșu de tip L-2 "Luna", sistem de ochire TPN-1-22-11 pentru ochitor și proiector OU-3 infraroșu pentru comandant. T-54 avea la dispoziție proiectile APFSDS care au îmbunătățit considerabil performanțele tunului. T-54B a stat la baza tancului punct de comandă T-54BK
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
două planuri de tip STP-2 "Tsyklon". A intrat în producție în 1957. În ultimele patru luni de producție, noile tancuri au fost dotate cu proiectoare infraroșu de tip L-2 "Luna", sistem de ochire TPN-1-22-11 pentru ochitor și proiector OU-3 infraroșu pentru comandant. T-54 avea la dispoziție proiectile APFSDS care au îmbunătățit considerabil performanțele tunului. T-54B a stat la baza tancului punct de comandă T-54BK, care avea exact același echipament suplimentar ca la tancul punct de comandă T-54AK. În urma testelor
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]