2,901 matches
-
expectanțe În funcție de interesele și scopurile acestora. Se știe că orice sistem educațional este dominat de cei care dețin pârghiile puterii la un moment dat. Prin politicile instituționale, prin pârghiile bugetare, prin strategiile manageriale, Învățământul este expus Într-o măsură nepermisă ingerințelor și presiunilor ideologice sau politice. Odată instituționalizată educația poate fi „instrumentată”, utilizată În scop manipulator, periculos. Sub masca unor scopuri nobile (accesul la cultură!) se pot ascunde intenții perverse. Simplificând oarecum lucrurile, prin Învățământ pregătim oamenii să accepte nu ceea ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de Nealiniere nu a fost o acțiune întâmplătoare, conjuncturală, ci una de voință politică, asumată conștient și promovată oficial de conducerea României, în scopul consolidării independenței pe plan extern, al dezvoltării economice și sociale interne, corespunzător intereselor poporului român, fără ingerințe și presiuni externe. Participarea la activitățile Mișcării de Nealiniere constituie în sine un act de politică independentă a României, care a creat noi posibilități pentru dezvoltarea și diversificarea raporturilor cu numeroase state ale lumii, pentru afirmarea principiilor politicii externe, a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cât și cu cele ale altora confesiuni, dorind totodată a asigura prin aceasta institutelor sale și dreptul de publicitate. Abia mai poate fi îndoială că, dacă în afacerile școalelor secundare ale confesiunilor s-ar da regimului statului acel drept de ingerință imediată și de dispunere aproape nemărginită, pe care proiectul de lege intenționează a-l întinde și statornici până la cele mai neînsemnate amănunte, pe cât timp la noi subzistă nefericita discordie națională, a cărei existență nu se poate nega și care se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întinde și statornici până la cele mai neînsemnate amănunte, pe cât timp la noi subzistă nefericita discordie națională, a cărei existență nu se poate nega și care se manifestează foarte vie în asuprirea celor mai slabi, urmările triste ale amintitului drept de ingerință și de dispunere ar lovi mai cu seamă bisericile de naționalitate nemaghiară, urmări pe cari afară de vexațiuni și de alte neplăceri ce pot interveni ni le pregătește însuși proiectul de lege ca o sabie a lui Damocle, când pune în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
credem, noi, pentru ce priveliștea la care asistăm de șase ani nu este decât reproducțiunea fidelă a epocei agitate din 1868, care dezgustase țara întreagă de regimul reprezentativ. Camera de atunci, produs al reteveielor electorale și al celei mai monstruoase ingerințe administrative ce s-a văzut vrodată în România, rămăsese ca un model unic de servilism și de platitudine parlamentară. Faimosul strigăt: Sus, băieți! Jos, copii! a intrat deja în domeniul istoriei și va înfiera pentru totdauna această nenorocită pagină a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca cutezanța oamenilor de la putere să meargă până a dezonora justiția, făcînd-o unealtă de partid și servindu - se de dânsa în alegeri spre a oprima voința și conștiința alegătorilor. Nimeni nu mai trebuie să-și facă astăzi iluziuni asupra monstruoasei ingerințe guvernamentale ce se pregătește în umbră. Câteva alegeri parțiale ce au avut loc de curând au dovedit până la evidență că nu mai este nimic de așteptat de la guvern și că cetățeanul, spre a-și putea da votul în libertate, trebuie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin mandatarii săi speciali și împreună cu tronul, își regulează legea legilor. Este dar absolut ilegitimă o modificare constituțională ce s-ar face de un singur partid sau de-o coterie ce ar impune țării pe mandatarii ei prin presiune și ingerință electorală. O asemenea revizuire a pactului fundamental ar constitui un act ilegal și în contradicțiune cu principiele primordiale ale sistemului parlamentar și constituțional întru - un stat democratic ca al nostru. Prin urmare este datoria atât a opozițiunii cât și a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și nici judecăți de valoare privind actul politic, ci doar impresii și păreri"72. Așadar, astfel de argumente au determinat TMB să respingă cererea de înscriere a Alianței. Liderii PNL și PD au reacționând acuzînd încălcarea libertății de asociere și ingerința puterii în actele justiției, dar au trebuit să urmeze calea legală de atac și să conteste decizia TMB la Curtea de Apel București. Fără succes însă, căci Curtea a confirmat, pe 5 decembrie, neînregistrarea Alianței. E drept, decizia Curții era
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
divertisment”. În acest mod, mesajul individual (important sau nu) pleacă din start devalizat printr-o seamă de prejudecăți. În lumea noastră vocile artei nu mai pot fi „sugrumate” eficient. El pot fi acoperite, pierdute, în underground-ul supraaglomerat al esteticii mercantile. Ingerințele politicului în orizontul esteticii, așa cum le concepea Platon însuși, nu sunt întâmplătoare. Istoria a cunoscut ideologii și doctrine sublime care s-au stins în tăcere fiindcă s-au vândut prost. Lumea nu era pregătită să le accepte, și ele au
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vicios. Sinceritatea lui Platon este, în această chestiune, admirabilă. El a recunoscut o realitate față de care politicul contemporan preferă să se eschiveze recurgând la cele mai sofisticate artificii. Nici un fel de sofism nu va putea camufla însă caracterul interesat al ingerințelor politicului în orizontul pretins „autonom” al esteticii. Lumea care stă înaintea ochilor noștri este, inevitabil, o lume a imaginii. Ea se adresează, în egală măsură, la ceea ce Platon considera că este „ochiul interior”. Derulajul continuu al imaginilor în orizontul „roiului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
normă a limbii scrise. Cu aceeași ocazie s-a adoptat și înlocuirea lui î cu â în cuvinte precum român, românesc și derivatele lor, „mod de scriere prin care s-a identificat românimea de la renașterea ei modernă încoace”. După 1948, ingerințele statului s-au manifestat și în această direcție, în octombrie 1953 o hotărâre a Consiliului de Miniștri impunând renunțarea la folosirea lui â, ca și a formei sunt. După 1990 i s-a recunoscut A.R. dreptul „de a hotărî
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
pentru ca un s.p. să fie dezvoltat este ca funcția de distribuire a valorilor în cadrul societății să fie făcută în concordanță cu interesele sociale globale, și nu conform intereselor particulare ale unui grup sau colectivități care dețin metode și instrumente de ingerință în cadrul structurilor de decizie. Dezvoltarea unui s.p. este consecința acțiunii a două tendințe: diferențierea structurală și specializarea funcțională, tendința de structurare a comunității politice. Un mod simplu de a măsura nivelul de dezvoltare al unui s.p. îl reprezintă măsurarea modului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Ecumenică de Constantinopol 34, pentru Eclezia catolică din spațiul extracarpatic bilanțul a fost unul pronunțat negativ. Acest lucru se explică prin faptul că prezența Bisericii Romei în Moldova și, mai ales, în Țara Românească, a fost mai degrabă rezultatul unor ingerințe din exterior, decât expresia unor nevoi interne, numărul catolicilor de aici fiind relativ mic pentru a justifica existența durabilă a unor episcopii. Astfel, diecezele catolice înființate • Grigore Ionescu, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, București, 1982, p. 157-166
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sindicatele și presa. Deși acest lucru se poate face și în mod deschis, iar uneori chiar așa se și întâmplă, ajutorul acordat în secret poate părea mai indicat grupărilor beneficiare, de vreme ce astfel este mai puțin probabil să apară acuzații privind ingerințe străine în afacerile interne ale țării, de natură să le afecteze pe plan politic. Desigur, așa s-a întâmplat în cazul asistenței acordate în secret de americani sindicatului polonez independent Solidaritatea, în anii ’80. Lucrând împreună cu Biserica Catolică și cu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a lui G. asimilează ideile lui Ion Câmpineanu, fapt evident încă din suita de articole publicate în Correspondance de Bucarest. Turcofil convins, el se lasă cucerit de perspectiva unificării Principatelor sub suzeranitate turcească, dezavuând totodată (în broșuri redactate în franțuzește) ingerințele țarismului în Țările Române. În 1835, la Paris, servindu-se de niște note ale unchiului său I. Câmpineanu, publică, sub inițialele M de L***, o cărticică, Coup d’oeil sur l’état actuel de la Valachie et de la conduite de la Russie
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
la „Tribuna”, cu poeme, în 1972, iar prima carte, Ochii lui Homer, îi apare în 1977, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Poetul va detalia într-un interviu acordat în perioada postdecembristă condițiile debutului și maniera în care a evitat ingerințele ideologicului: „Când am tipărit Ochii lui Homer, cota de participare la activitatea ideologică era de cinci poezii cu partidul, cinci cu patria. În felul acesta au fost „asasinați” mai mulți poeți tineri, care au fost obligați la compromis de la început
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
ori școlare, cuvântări, scrieri pastorale. Rămase o vreme în manuscris, memoriile mitropolitului cuprind însemnări de la 1846, anul sosirii lui în Transilvania, până la 1871. Notațiile evocă luptele pe care le-a purtat pentru apărarea Bisericii Ortodoxe de „duhul batjocoritor” și de ingerințele care ar fi putut să îi vatăme autonomia, despre marea adunare din 1848 de la Blaj și strădaniile depuse pentru cauza națională, despre înființarea de școli și imprimarea de cărți, atât de folositoare unui neam trezit din „somnul cel adânc” la
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
neaoșă la neologismul „internaționalist”, totul într-un debit formidabil, care ajunge să îl definească. Povestirile din Șoarecele B... sunt eșantioane de stil, mostre de îndemânare lexicală și discursivă. S. nu este și nu vrea să pară obiectiv, detașat, imparțial, fără ingerințe în lumea ficțională configurată. Personajele, faptele și acțiunile lor nu sunt înfățișate în lumina proprie, ci în a autorului; și nu sunt libere (cu acea libertate, desigur relativă, din proza realismului obiectiv), ci sunt predeterminate de calificarea morală a lui
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
lui Ștefan Vodă cel Bun, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândiia, și lucrul său îl știia purta, măcar că era tânăr de zile; amintrelea era om mânios, și lesne vărsa sânge”) pentru a lăsa nepedepsită o asemenea ingerință. Va călca din nou țara Românească, împlinindu-și gândul de răzbunare. Din acest al doilea război, pe care l-a câștigat, Ștefăniță s-a întors - era luna noiembrie a anului 1526 - bolnav. Episcopul Macarie al Romanului, cronicarul, nu se îndoiește de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
câștigării independenței de către un stat cu suprafața și cu numărul nostru de locuitori, iar atributul eredității anula definitiv dorința altor pretendenți de a accede la tron. Noul rang Îi determină pe oamenii politici români să aibă poziții mai ferme față de ingerințele Austro-Ungariei, În Comisia Mixtă sau a „războiului vamal”, mergându-se până la „Înghețarea” relațiilor pentru aproximativ o lună, la sfârșitul anului 1881. Mai mult, Regatul României nu a Încetat să fie niciodată unul al dacoromânilor, autoritățile de la București implicându-se În
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
metropolă culturală (alături de revistele „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „Echinox”). Atât abordarea problematicii literare, cât și lista colaboratorilor se înfățișează echilibrat pe tot parcursul existenței publicației. Poezia va fi marcată și în T. de trei etape esențiale. Perioada 1957-1970 este dominată de ingerința obligatorie a realismului socialist, deși revista a produs, dincolo de subvalori și „valori” convenționale, destule realizări. Sunt remarcabile prezențele tinere, afirmate acum și în paginile publicației clujene: Nichita Stănescu, care debutează aici, la 17 martie 1957, cu un grupaj de versuri
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
Iași și București. Iar În consecința „insuficiențelor suverane” din titlurile voievozilor ori domnilor s-a putut menține mereu Îngroșat „șirul pretendenților” la tronurile Moldovei și Valahiei, de unde și cronica „instabilitate politică internă a celor două mici entități statale, la cheremul ingerințelor străine”. Oportună sau constructivă rămânea, de aceea, considerarea „cerinței prințului străin” prin raportare strictă la „proiectul național”, incipient la 1821-1822 și definitivat sub „Învățămintele” revoluției de la 1848 și ale „ocupațiilor rusești” de la 1848-1849 și 1853-1854. Că i-a fost dat
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
tuturor ramurilor gospodăriei locale care nu erau de o importanță statală. Pentru a asigura independența zemstvelor din punct de vedere financiar, se preconiza punerea la dispoziția lor a unei părți din sumele obținute În urma impozitărilor. În scopul excluderii unor eventuale ingerințe din partea statului În sfera de activitate a zemstvelor, programul partidului prevedea instituirea unei reguli prin care organele puterii centrale puteau cerceta doar „legitimitatea deciziilor Adunărilor de zemstvă, dar nu și oportunitatea lor”. Se mai solicita „Întărirea bazelor legalității și ordinii
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și identifică în p. românesc un astfel de mit compensatoriu, cel mai recent dintre ele: „Mitul postmodernismului românesc datează dinainte de 1989. El avea atunci și o valoare instrumentală în cadrul strategiei cultural-politice de impunere a noilor generații și de evitare a ingerințelor sistemului, dar, tocmai pentru a dovedi că funcția lui nu depinde neapărat de conjunctura politică și culturală a comunismului, adevărata maturitate a dobândit-o doar în ultimii ani. În numele acestui mit legitimator, care dezminte categoric retardarea noastră (nu numai culturală
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
gazetei se datorează intervenției brutale a autorităților, dar se pare că a mai ieșit un număr la 30 septembrie. Ca atâtea alte reviste și gazete românești din Transilvania, O. l. a trebuit să înfrunte atitudinea obstrucționistă, ostilă a oficialităților austro-ungare. Ingerințele au mers până acolo, încât în martie 1875, amenințat să-și piardă catedra de profesor, I. Al. Lapedatu s-a văzut nevoit să demisioneze din redacție. Redactor responsabil e Teofil Frâncu, dar cel de la care a plecat inițiativa editării și
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]