1,122 matches
-
firmă pe baza unui flux de numerar corespunzător prețului acestora. Controlul acestor fluxuri presupune: permanenta analiză a situației de către subsistemul prețuri-costuri-profitabilitate (SPCP), care va decide cât și de la cine se vor achiziționa inputuri, necesitatea asigurării unei sincronizări între momentele intrării inputurilor în firmă cu momentele livrării acestora către subsistemul de producție și existența în timp util a fondurilor necesare achiziționării inputurilor, menținerii prestigiului firmei față de furnizori și asigurării lichidităților necesare firmei în orice moment, de subsistemul financiar. Toate aceste corelații au
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
prețuri-costuri-profitabilitate (SPCP), care va decide cât și de la cine se vor achiziționa inputuri, necesitatea asigurării unei sincronizări între momentele intrării inputurilor în firmă cu momentele livrării acestora către subsistemul de producție și existența în timp util a fondurilor necesare achiziționării inputurilor, menținerii prestigiului firmei față de furnizori și asigurării lichidităților necesare firmei în orice moment, de subsistemul financiar. Toate aceste corelații au fost schematizate în figura 1.7. \n Subsistemul asigurării cu factori de producție este interconectat puternic cu celelalte subsisteme, dintre
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
asupra celui de-al treilea tip de comportament problemă pentru că este întărit prin însăși plăcerea senzorială pe care o produce. A fost demonstrat că dacă subiectul se găsește într-o situație de inactivitate, fără implicare directă, cu frecvențe scăzute de input senzorial, crește mult probabilitatea de emitere a unor comportamente-problemă autostimulante, care în acest caz ar avea o funcție homeostatică, și anume de autoreglare a fluxului de stimuli la intrarea în Sistemul Nervos Central. Dar comportamentul-problemă poate servi și la reducerea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
emitere a unor comportamente-problemă autostimulante, care în acest caz ar avea o funcție homeostatică, și anume de autoreglare a fluxului de stimuli la intrarea în Sistemul Nervos Central. Dar comportamentul-problemă poate servi și la reducerea unui flux prea puternic de input. De exemplu să ne gândim la un copil autist aflat în grupuri numeroase de persoane care vorbesc cu voce tare și țipă pe un fond muzical. Nu trebuie să ne focalizăm exclusiv asupra descreșterii unui comportament; trebuie să ne gândim
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
legalității, inițial și pe parcursul programului, prin care se identifică devierea de la obținerea indicatorilor declarați. Progresul proiectelor este monitorizat pentru a vedea progresul cheltuielilor din suma specificată în contracte și cea realizată prin obiectivele fizice și tehnice. Această evaluare privește indicatorii input și ouput, revizuiește relevanța programului, apreciază corectitudinea procedurilor managementului financiar și al achizițiilor și se ocupă de eficacitate și eficiență. Pentru proiecte lungi, evaluarea se face la jumătatea trimestrului pentru a aprecia că se consumă întreg bugetul sau se fac
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
care permit evaluarea, pentru a monitoriza implementarea unui program și a aprecia performanțele lui în raport cu obiectivele stabilite, este nevoie de un set de indicatori, stabiliți în avans sau la începutul implementării, precum și de mijloaceele de măsurare. Indicatorii sunt: indicatorii de input (resurse financiare), financiari (progresul obligației de plată și plata fondurilor disponibile în funcție de costul dorit), de output (legați de activitate), de rezultate, fizici sau financiari (legați de efecte) și de impact (consecințele programului dincolo de efectele imediate). Ciclul de monitorizare cuprinde monitorizarea
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
constă în realizarea eficientă și eficace a monitorizării și evaluării obiectivelor, ieșirilor și activităților. Pentru fondurile structurale, obiectivele generale se apreciază prin indicatori de impact, cele specifice prin indicatori de rezultate, obiectivele operaționale sau outputurile prin indicatori de output și inputurile prin indicatori ai resurselor de input. Indicatorii trebuie hotărâți dinainte sau la începutul implementării programului. Crearea indicatorilor aferenți obiectivelor, are loc de sus în jos, în care fiecărui obiectiv, de la global la operațional îi corespunde anumite măsuri cantitative și calitative
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
a monitorizării și evaluării obiectivelor, ieșirilor și activităților. Pentru fondurile structurale, obiectivele generale se apreciază prin indicatori de impact, cele specifice prin indicatori de rezultate, obiectivele operaționale sau outputurile prin indicatori de output și inputurile prin indicatori ai resurselor de input. Indicatorii trebuie hotărâți dinainte sau la începutul implementării programului. Crearea indicatorilor aferenți obiectivelor, are loc de sus în jos, în care fiecărui obiectiv, de la global la operațional îi corespunde anumite măsuri cantitative și calitative. Când indicatorii urmează logica de jos
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
specifice ale programului. Intrările programului sunt legate și de ieșiri și de realizarea rezultatelor și impacturilor. Natura dependentă de timp a indicatorilor poate fi globală sau specifică, în termeni de progres pe unitatea de timp. Indicatorii de resurse sau de input se referă la bugetul alocat fiecărui nivel al asistenței. Indicatorii financiari sunt folosiți pentru monitorizarea progresului privind implicarea și plata fondurilor disponibile pentru oricare operațiune, măsură sau program în relație cu costul. Indicatorii de output se referă la activitate, apreciată
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
a capacității și a performanței beneficiarilor direcți. Indicatorii de impact se referă la consecințele de după efectele immediate asupra beneficiarilor. Indicatorii permit realizarea evaluării, iar aceasta apreciază: Relevanța obiectivelor programului în funcție de nevoile și prioritățile naționale sau europene. Eficiența, care exprimă raportul input/output sau rezultate. Eficacitatea, respectiv contribuția proiectului la obținerea obiectivelor specifice și globale. Utilitate, respectiv impactul proiectului asupra grupurilor țintă, a nevoilor lor. Sustenabilitatea, respectiv durata efectelor schimbărilor după încheierea lui. Indicatorii centrali, în număr mic sunt aplicați pe întreaga
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
pentru mediul școlar), carențe ale limbajului și comunicării (vorbire, scris, citit), carențe în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: verbale, nonverbale; e) după simțul practic: de dezvoltare, de acumulare, de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output/de expresie (de limbaj oral, scris, citit), de simț matematic, de expresie motrice (fină, generală). Deficiențele asociate/multiple Autismul este
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
produsele fabricate. Cumpărătorii care utilizează aceste produse își declară mulțumirea sau anumite insatisfacții. Observațiile cumpărătorilor reprezintă principala sursă de modernizare îmbunătățire a calității de piață a produselor. De remarcat că fiecare secvență a spiralei / buclei de calitate reprezintă activități de input și output proprii care, la rândul lor, se pretează la o apreciere calitativă. Astfel, de exemplu, calitatea desfacerii presupune familiarizarea compartimentelor implicate cu performanțele, caracteristicile și facilitățile produsului și compararea acestuia cu produse similare, prezentarea corespunzătoare în fața clientului (ambalaj, instrucțiuni
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
se raporteze continuu la nevoile micilor fermieri. De exemplu, cea mai mare parte a fermelor de subzistență nu pot accede pe piața agroalimentară, ceea ce pe termen lung le-ar putea afecta veniturile și nivelul de trai. În plus, industria de input-uri creează indirect o competiție neloială prin obligarea agricultorilor la utilizarea unui anumit soi de semințe sau substanțe chimice brevetate. În al treilea rând, costurile reale ale producției agricole ar trebui să se reflecte în preț, însă investițiile agricultorilor rămân
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
dezvoltare, prin promovarea unei agriculturi tradiționale care să poată permite fermierilor mici să obțină venituri decente din activitățile agricole prestate, fără să aducă atingere mediului înconjurător. Mișcarea pledează pentru un acces echitabil la terenurile agricole, la resursele de apă, la input-urile sau creditele agricole, având ca scop descurajarea monopolului în sectorul agricol de către marii producători și crearea unui mediu accesibil și pentru micii fermieri. Preocupările majore în materie de suveranitate alimentară sunt: gestionarea terenurilor agricole și împiedicarea înstrăinării acestora, promovarea
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
CSA), în scopul de a crea un dialog constructiv cu autoritățile politice la nivel internațional. Suveranitatea alimentară prioritizează producțiile agricole locale pentru a crește accesul populației la hrană, la terenuri agricole și la resurse naturale, chiar și la credite sau input-uri agricole, deoarece scopul este dreptul populației de a decide ce consumă și cât consumă. Acest nou concept promovează ideea că un rol esențial îl joacă agricultura de familie și că fermierii de talie mică, în special, pot hrăni planeta
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
importul de produse, ceea ce ar implica un sistem de comercializare care să crească transabilitatea de la producători la consumatori. Fig. 5. Disponibilitatea alimentară Producția Aceasta depinde de climă, disponibilitatea terenurilor agricole și calitatea lor, mâna de lucru, capitalul tehnologic și de input-urile agricole (semințe și material genetic, apă, pesticide, furaje, energie etc.). Majoritatea sunt combinate cu tehnologia, care determină nivelul de producție al terenurilor și al forței de lucru, fiind două variabile economice esențiale pentru schimbul de informații între pământ, capital
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
nivelul producției de alimente va depinde, în aceeași măsură, de competitivitatea sau de complementaritatea dintre producția alimentară și alte activități economice (utilizarea terenurilor pentru producerea de bioenergie sau produse non-agricole, utilizarea forței de muncă în sectoare non-agricole, utilizarea echipamentelor și input-urilor în alte activități non-agricole). Această competiție sau complementaritate depinde de nivelul de remunerare a acestor utilizări alternative, de nivelul de risc, de relațiile sociale, nivelul de prestigiu sau alte avantaje care pot fi asociate acesteia sau valoarea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Pentru producătorii agricoli, autoconsumul devine variabil raportat la cantitatea destinată schimburilor comerciale. Pentru muncitorii agricoli, veniturile sunt sub formă de salarii plătite în bani sau în natură. Veniturile indirecte din agricultură sunt multiple și determinate de efectul diversificat al produselor, input-urilor sau consumului. Veniturile provenite din activități din cadrul sectoarelor agricole (comercializare, stoc, procesare), se pot traduce prin salarii pentru angajați și profit pentru întreprinzători. Se poate menționa, tot aici, venituri provenite din activități non-agricole, cum ar fi serviciile și administrațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
profit pentru întreprinzători. Se poate menționa, tot aici, venituri provenite din activități non-agricole, cum ar fi serviciile și administrațiile, industriile primare altele decât cele agricole și sectorul industrial. Totuși, aceste activități sunt în mare parte legate de activitățile agricole prin input-uri (servicii, producția și comercializarea de input-uri, producerea și întreținerea echipamentelor agricole). Veniturile pot rezulta, de asemenea, din activități induse de efectul consumului ca urmare a utilizării a acelor venituri de către persoane care trăiesc din agricultura de consum. De
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
aici, venituri provenite din activități non-agricole, cum ar fi serviciile și administrațiile, industriile primare altele decât cele agricole și sectorul industrial. Totuși, aceste activități sunt în mare parte legate de activitățile agricole prin input-uri (servicii, producția și comercializarea de input-uri, producerea și întreținerea echipamentelor agricole). Veniturile pot rezulta, de asemenea, din activități induse de efectul consumului ca urmare a utilizării a acelor venituri de către persoane care trăiesc din agricultura de consum. De asemenea, veniturile pot proveni din agroturism, industria
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
procesate la nivel național. Agricultura românească, ca de altfel întreaga economie agroalimentară, este dominată de criza ineficacității alocării și utilizării resurselor 62, precum și puternic afectată de un sistem de dezechilibre ale proprietății și exploatațiilor, ale piețelor prețurilor produselor agricole și input-urilor producției agricole, ale competitivității și funcționării instituționale, toate acestea fiind factori generatori de insecuritate alimentară din punct de vedere al stabilității și utilității. În ceea ce privește agricultura ecologică, aceasta nu aduce un aport însemnat bugetului agricol, deoarece lipsește o consolidare a
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
realizate de firmele cu capital străin din România pentru că acestea, spre deosebire de companiile cu capital românesc, au un acces mult mai facil la finanțare. Străinii proprietari de terenuri în România "exportă", la scară mare, profiturile peste granite! "De asemenea, aceștia cumpără input-uri de afară, la prețuri mult umflate, astfel încât să profitul să fie zero, pentru a nu plăti astfel impozite statului roman" susțin reprezentanții Ligii Asociațiilor Prducătorilor Agricoli din România (LAPAR). Potrivit acestora, schema de fraudare a statului, extinsă la scară
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de același proprietar. Existența acestei scheme de fraudare poate fi asociată cu "un atentat la siguranța națională", consideră LAPAR. Pe lângă exporturile la prețuri derizorii, fermele cu proprietari străini import pesticide, ierbicide și alte substanțe la prețuri mult umflate. Când cumpără input-uri, le cumpără prin firma lui din Germania la prețuri de două-trei ori mai mari decât în România, așa că impozitele ajung tot la statul german. Ajunge să aibă veniturile la fel de mari ca și cheltuielile. Este pe zero, nu are niciun
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
ca scop doar exportul profitului și crearea unui mediu de afaceri, în contextul unei crize alimentare anunțate în repetate rânduri de FAO. Ei vor exporta la scară mare profiturile peste graniță și, totodată, vor frauda statul român prin cumpărarea de input-uri din afară la preturi mari, astfel încât profitul lor va fi zero în scopul de a nu plăti impozite statului român. Această schemă de fraudare ar putea fi asociată cu un atentat la securitatea natională și nu doar alimentară. De
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
concordanță cu cerințele comunităților și gospodăriilor vulnerabile - Creșterea eficienței operaționale de prevenire și răspuns la crize alimentare. - Instituirea unor mecanisme pentru descentralizare adaptate la insecuritatea alimentară. - Creșterea capacitatii de adaptare a gospodăriilor vulnerabile la schimbările climatice. - Sprijinirea gospodăriilor vulnerabile cu inputuri agricole și echipamente mici. - Repopularea șeptelului pentru familiile vulnerabile la sărăcie. - Dezvoltarea sectorului de furaje. - Sprijinirea în dezvoltarea de grădini individuale. OS2: Consolidarea bunăstarii comunităților și gospodăriilor vulnerabile - Stabilirea unor rețele de securitate socială (distribuirea produselor alimentare, transfer financiar, locuri
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]