1,190 matches
-
egală cu reducerea prețului unitar, înmulțită cu numărul de unități recepționate de către comerciantul respectiv. g. Politica prețului psihologic presupune a produce manifestări ale cererii bazate mai curând pe restricții emoționale decât pe considerații economice. Se practică mai multe forme: -prețul input - de exemplu 999,90 lei, în loc de 1.000 lei etc; prețul tradițional pe care producătorul nu vrea să l schimbe; -prețul de prestigiu este un preț ridicat al unui produs unic sau distinct sau când vânzătorul are o reputație deosebită
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a intensității capitalului scad când stocul de capital fizic devine ridicat. Productivitatea capitalului scade până la punctul în care cantitatea produsă pe unitate de capital utilizând o cantitate dată de muncă devine inferioară unei unități de capital (output-ul devine inferior input-ului). Randamentele descrescătoare ale capitalului limitează astfel procesul de acumulare și anulează creșterea. Numai progresul tehnic permite continuarea creșterii, păstrând randamentul capitalului. Dar acest progres tehnic este exogen în sensul în care e dat agenților ca "o mană cerească". În
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
to what they call a "forgotten page" of the Romanian diplomacy: the assumption by Romania of the Chairmanship of the Organization for Security and Cooperation in Europe (OSCE), for one full year, at the very start of the century. An input they consider to be Romania's second major contribution to the heritage of that Organization after it counted as one of its "founding fathers". Having been closely linked to the work of the Chair-in-office of the OSCE, they bring together
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
foarte important, având în vedere nemulțumirea acută a est-europenilor față de perfomanța elitelor și a instituțiilor politice precum Parlamentul, partidele politice, justiția, guvernul. Un sondaj de opinie realizat în 2005 de Gallup arată că Europa postcomunistă este regiunea în care percepția inputului voinței populare în actul de guvernare este cea mai scăzută. Oricum, această încredere scăzută a est-europenilor în instituțiile politice poate fi interpretată în mod favorabil. La începutul anilor 1990, suportul și încrederea în sistemul democratic erau foarte ridicate (mai ales
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
1971). În teza sa de doctorat, Felix Uschi explică precum urmează: (1981). Modalitatea-acțiune este în esența, ceea ce s-ar putea numi constiența trează de toate zilele. Ea este organizată cu scopul de a manipula ambianța prin reacționarea selectivă la anumite inputuri care sunt adecvate pentru desfășurarea acțiunii. Din punct de vedere fiziologic, modalitatea acțiune este caracterizată prin tensiune musculară. Din punct de vedere psihologic, modalitatea acțiune este caracterizată prin logica bazată pe obiect, atenție focalizată, dominanța formalului față de caracteristicile senzoriale. Din
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
și Harvard. A scris Practical Philosophy și Philosophy of Mind, împreunând aceste două discipline. În filosofia minții susține: conștiința în acțiune vine în apărarea vehiculării externalismului, conform "modelului sandwich". În general, filosofii și oamenii de știință privesc percepția ca un input de la univers spre minte și privesc acțiunea ca un output al minții spre univers, cunoașterea fiind un "sandwich" (între ele). Printre adepții teoriei se numără și Daniel Dennett. 73 Antti Revonsuo (1964), psiholog, filosof și cercetător în neuroștiințe cognitive, la
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
conținut și conștiință. Cărțile sale: Content and Consciousness, Intentional Stance și Consciousness Explained dezvoltă această separare, plecând de la o axiomă și descriind nenumărate modele ale conștiinței. Toate varietățile de percepție, gândire și activități mintale sunt realizate de procese elaborate de input-ul senzorial, aflat în permanentă "revizie editorială" (numele dat feed-back-ul permanent al creierului sinaptic). Pentru Dennett, selecția naturală constă în selecția algoritmului dintr-o serie de posibilități de mai bună adaptare. Moore explică în formula naturalistic fallacy ("eroarea naturalistă"), greșeala
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
depășesc capacitatea de înțelegere și de analiză al acestuia. Acest gen de abordare este denumit în literatura de specialitate întreprinderea-“cutie neagră”. Cercetătorul are în vedere numai elementele măsurabile care traversează frontiera întreprinderii (sunt neglijate complet fluxurile informaționale, de exemplu): inputurile și outputurile. Acestea sunt legate între ele de o funcție de producție (presupusă cunoscută) care realizează transformarea inputului în output. În concepția neoclasică managementul întreprinderii este asigurat de însuși proprietarul sau proprietarii săi. Proprietarii constituie un grup de persoane omogen, persoane
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de specialitate întreprinderea-“cutie neagră”. Cercetătorul are în vedere numai elementele măsurabile care traversează frontiera întreprinderii (sunt neglijate complet fluxurile informaționale, de exemplu): inputurile și outputurile. Acestea sunt legate între ele de o funcție de producție (presupusă cunoscută) care realizează transformarea inputului în output. În concepția neoclasică managementul întreprinderii este asigurat de însuși proprietarul sau proprietarii săi. Proprietarii constituie un grup de persoane omogen, persoane care au aceleași interese și care se identifică cu întreprinderea pe care o posedă. Nu se fac
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
o serie de activități și beneficiază de anumite drepturi conferite de acest statut. Principalele activități, schematic vorbind, pe care proprietarul le desfășoară pentru a asigura funcționarea întreprinderii sunt: negocierea cu deținătorii de resurse (capital și resurse umane), resurse ce constituie inputurile firmei; încheierea de contracte cu clienții în vederea realizării pe piață a outputului; încheierea de înțelegeri cu concurenții (în cazul structurilor oligopoliste) în vederea reducerii incertitudinii sau a împărțirii piețelor. Statutul de proprietar implică deasemenea un drept de proprietate, definit ca ansamblu
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cu un singur centru de decizie); neomogen (cu mai multe centre de decizie având fiecare obiectivul său). Operațiile de bază realizate de un sistem de întreprindere sunt: a) operații de transformare a fluxurilor de intrare materiale și nemateriale de intrare (inputuri) în fluxuri de ieșire (outputuri); un sistem sau un subsistem de întreprindere ne apare astfel ca o “cutie neagră”; b) operații logice care privesc aplicarea regulilor de decizie pentru transformarea inputurilor în outputuri; de exemplu: culegerea de informații privind nivelul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a fluxurilor de intrare materiale și nemateriale de intrare (inputuri) în fluxuri de ieșire (outputuri); un sistem sau un subsistem de întreprindere ne apare astfel ca o “cutie neagră”; b) operații logice care privesc aplicarea regulilor de decizie pentru transformarea inputurilor în outputuri; de exemplu: culegerea de informații privind nivelul stocurilor de materii prime și comandarea unei noi aprovizionări atunci când stocul atinge un anumit prag; c) operații de corecție ce intervin asupra inputurilor sau asupra operațiilor de transformare. În continuare vom
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
care privesc aplicarea regulilor de decizie pentru transformarea inputurilor în outputuri; de exemplu: culegerea de informații privind nivelul stocurilor de materii prime și comandarea unei noi aprovizionări atunci când stocul atinge un anumit prag; c) operații de corecție ce intervin asupra inputurilor sau asupra operațiilor de transformare. În continuare vom descrie foarte pe scurt sistemul de întreprindere așa cum a fost el văzut de J.W. Forrester, Stafford Beer și J.Mélèse. I.5.1. Modelele lui J. W. Forrester J.W. Forrester
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
modelarea evoluției întreprinderii, ne interesează în mod deosebit studiul sistemelor dinamice, adică a acelor sisteme pentru care mărimile de intrare și de ieșire, precum și parametrii de stare, evoluează în timp, având fiecare o traiectorie proprie care este cunoscută dinainte (cazul inputurilor) sau este determinată prin calcule (cazul outputurilor și a parametrilor de stare). În finalul acestui capitol vom prezenta ecuațiile de traiectorie care definesc un sistem dinamic liniar (stabilite de R. E. Kalman), iar apoi vom propune un model formalizat al
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ecuațiile de traiectorie care definesc un sistem dinamic liniar (stabilite de R. E. Kalman), iar apoi vom propune un model formalizat al subsistemului financiar al întreprinderii care utilizează aceste ecuații. Vom folosi următoarele notații consacrate: vectorul de intrare al sistemului (inputul) la momentul t - având dimensiunea (r,1) îl vom nota cu ut; În funcție de modul de considerare al parametrului timp, sistemele dinamice pot fi discrete sau continue. Ecuațiile de traiectorie ale unui sistem dinamic liniar discret se scriu. Ecuația descrie traiectoria
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
al parametrului timp, sistemele dinamice pot fi discrete sau continue. Ecuațiile de traiectorie ale unui sistem dinamic liniar discret se scriu. Ecuația descrie traiectoria stărilor sistemului: starea la momentul t+1 este determinată de starea la momentul t și de inputul la același moment. Termenul A(t)xt determină evoluția liberă a sistemului (evoluția stărilor în absența oricărui contact cu exteriorul), iar termenul B(t)ut este numit componenta de dirijare a sistemului. Ecuația descrie traiectoria outputurilor; ea arată modul în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
stărilor sistemului este o ecuație diferențială care se poate rezolva pentru diferite forme particulare ale evoluției intrărilor u(t). Ca exemplu concret vom considera cazul unei întreprinderi care utilizează drept surse de finanțare beneficiile, creșterile de capital și creditele. Vectorul inputurilor financiare ale firmei este deci următorul. unde R reprezintă beneficiul reținut pentru dezvoltare (autofinanțarea), E reprezintă noile împrumuturi contractate iar S creșterea capitalului social. În ceea ce privește outputurile, vom lua în considerare o singură ieșire din sistem, și anume profitul (P). Așadar
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
al managerilor, aptitudinile și capacitățile lor în ceea ce privește planificarea, organizarea, coordonarea și controlul). Valoarea de ansamblu a acestor resurse este mult superioară sumei valorilor individuale, ca urmare a complementarităților care se creează în sânul întreprinderii. Penrose subliniază că nu resursele sunt inputurile procesului productiv, ci serviciile pe care aceste resurse le pot furniza. Aceste servicii depind de modul în care sunt utilizate resursele, de scopul final al utilizării lor, cât și de diferitele combinații ale factorilor. Mijloacele pot fi definite, în majoritatea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
creștere a întreprinderii eterogenitatea este esențială. Exemplul cel mai clar al multitudinii de servicii oferite de un factor este întreprinzătorul. Activitățile acestuia sunt atât de complexe, încât economiștii nu îndrăznesc să le clasifice. Este imposibil a desemna o unitate de input oarecare, măsurabilă. Există voci care propun ca serviciile întreprinzătorului să nu fie considerate servicii productive propriu zise. Dar am putea face aceleași considerații pentru toate cadrele superioare sau pentru personalul din cercetare. Factorii de producție sunt "achiziționați" de pe piață cunoscând
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
incidența modelării econometrice. Desigur, în multe cazuri lucrurile stau chiar așa. De exemplu, este greu de crezut că ar avea sens construirea unui model de regresie care să explice legătura dintre consumurile de materii prime și cheltuielile de producție: prețurile inputurilor fac acest lucru îndeajuns de bine. În același mod, legătura dintre beneficiile B și cheltuielile de producție C poate fi exprimată exact prin relația B=P-C (unde P este valoarea producției), iar un model econometric nu ar aduce nici un
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
realizată în 1966 de James S. Coleman (și asociații săi) în sistemul de școli din Statele Unite și încheiată cu un raport intitulat Equality of Educational Opportunity 35. Cunoscut drept Raportul Coleman, documentul a pus în evidență discrepanța dintre inegalitatea de input și inegalitatea de output în procesul de educație din școlile americane. Ipoteza avansată de Coleman și confirmată de studiile empirice în peste 3000 de școli era că resursele școlilor și calitatea profesorilor contau mai puțin în determinarea rezultatelor școlare decât
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care creează o dilemă pentru teoria lui Rawls"47. Dilema ar fi aceasta: dacă definim inegalitatea la output, nu aflăm o metodă de a împărți resursele publice astfel încât să evităm distribuirea rasială a inegalității performanțelor școlare; dacă definim inegalitatea la input, atunci politicile publice "trebuie să invadeze casa". La Rawls, egalitatea oportunităților este misiunea unei agenții centrale stabilite prin contract, a cărei putere de a stabili instituții, de a colecta taxe și de a le realoca este "nelimitată". Egalitatea oportunităților nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ale sănătății organizaționale, în timp ce neînțelegerea și conflictul ar trebui evitate. Aceste credințe și presupuneri ale managerilor afectează comportamentul acestora și, drept urmare, afectează și comportamentul angajaților. De fapt, procesul decizional devine centralizat, există o reacție negativă și o respingere a oricărui input din partea angajaților și o lipsă de mecanisme formale sau informale de feedback organizațional și, deci, de restabilire a justiției organizaționale (managementul încearcă să se protejeze de o amenințare potențială prin anularea oricărui input). Morrison și Milliken argumentează că numai managementul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reacție negativă și o respingere a oricărui input din partea angajaților și o lipsă de mecanisme formale sau informale de feedback organizațional și, deci, de restabilire a justiției organizaționale (managementul încearcă să se protejeze de o amenințare potențială prin anularea oricărui input). Morrison și Milliken argumentează că numai managementul de top are autoritatea de a impune structurile și politicile organizaționale care să conducă la tăcere organizațională 10. Aceste structuri și politici sunt adoptate în cascadă, la diversele niveluri ierarhice. Întrebarea care apare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fundamentând și stimulând întregul câmp de cercetare al justiției organizaționale. În sinteză, teoria echității afirmă că angajații evaluează permanent relația de schimb pe care o au cu angajatorul, luând în calcul contribuțiile pe care le aduc la locul de muncă (input) în raport cu recompensele primite pentru aceste contribuiții (outcomes). Contribuțiile pot fi: efortul depus, abilitățile, experiența profesională, vârsta sau alte elemente definite ca relevante de către angajat. Adams vede contribuția ca un aport pe care angajatul îl aduce organizației și pentru care acesta
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]