918 matches
-
și-atunci, cu exemple de felul celor citate, îndeamnă la conformism, căci - oare nu ne dăm seama? - comparate cu alunecările de teren sau cu scăderea prețului cărnii de curcă de la 5.000 la 2.490 dolari, conflictele noastre interpersonale sînt insignifiante. El nu vrea să realizeze că acestea îți pot mînca ani din viață ori, mai rău, te pot omorî cu zile. Curioasă logică: adică trebuie să suportăm la infinit tirania lui Genoiu, pentru că, iată, s-a surpat „un munte”, că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru comunicare și suflul poematic anunțau certe calități de prozator. În volumul de nuvele Stânca tarpeiană (1975), aflat sub umbra tutelară a lui Cehov (cum remarca Sorin Titel), autoarea folosește un ton discret, evită, de regulă, melodrama și exploatează faptul insignifiant cu subtext poetic. Trecută prin școala reportajului, ea dovedește înzestrare, verism, dar și un simț dramatic al detaliului. Încearcă să descopere oameni și destine, provoacă monologul confesiv și câștigă în autenticitate prin gesturi și replici. Și în proza din volumul
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
Ultimele zile din viața Literaturii. Enorm și insignifiant În literatura franceză contemporană Argument Mam gîndit mult. Public o carte despre literatura franceză, deci nu interesez pe nimeni. Nu tu bătălii canonice, nu tu postmoderni versus reacționari, Céline apare În Pléiade, pe de o parte. Pe de alta : În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pentru două direcții de sens : o dată, trebuie să acopere tematica eseurilor peste care tronează. « Enorm și insignifant » spune de fapt limitele celor două registre În care se scrie astăzi literatură : minimalismul care e infrarealist și explorează microscopic ceea ce, altfel, pare insignifiant (cu adagiul, platonician dacă vreți : nu dați importanță lucrurilor care se văd, căutați Înapoia lor) și « maximalismul », hiperrealist, care explorează de la Înălțimi gnomice rațiunea istorică recentă prin Întruchipări memorabile (cu adagiul : dați toată importanța lucrurilor care se văd, căutați Înaintea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ilustrează hematoliza prozei franceze, dar să nu uităm : forța literaturii franceze vine dintr-o viziune extrem de puternică, pentru că foarte frecventată, a agoniei. Nu vă lăsați Înșelați de aparenta exsanguitate a unui bolnav cronic. Accesele lui de vitalitate te pot doborî. Insignifiantul poate fi egalul enormului, atunci cînd literatura devine o practică fenomenologică, În care realitatea obiectivă nu are nici o importanță, totul fiind o afacere de raport cu subiectul. La microscopul reprezentării minimaliste, ceea ce se vede Încearcă să calmeze și să ascundă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
conștient și inconștient : vechii inamici, rațiunea și simțirea, Își reiau pozițiile Într-un sfîrșit de secol incert, care cere atitudinea sceptică, retragerea demisia, fie ea cu părere de rău, dintr-un angajament monden de-acum inocuu. Enormul poate fi egalul insignifiantului, dacă te uiți la ultimul cu binoclul. Te așezi Într-un an inventat din secolul viitor și scrutezi cu un binoclu cît mai cuprinzător prezentul « post-ideologic » al lumii occidentale din perspectiva sensului la care ficțiunea viitorului Îți dă dreptul. Este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ia mereu prin surprindere. Ecosistemul literaturii franceze contemporane este fragilizat tocmai de tendințele lui excesive. Un reglator de timie Încă nu a apărut, dacă nu cumva acesta n-ar fi chiar succesul descendent al ei În lume. Între enorm și insignifiant zbîrnîie industria literară. Ea Își trage seva din imitarea celor două tendințe care dau subtitlul cărții, prin privilegierea unor dimensiuni ale lor considerate ușor digerabile. Cel mai bun imitator al lui Michel Houellebecq - dar nu numai atît - este poate Frédéric
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este originea „minimalismului” francez. O parte din proza franceză numită astfel, cea mai importantă, este minimalistă pentru că relatează În amănunt lucruri - obiecte, situații - În mod normal, adică În percepția lor modulată de o ierarhie a lucrurilor la care aderă toată lumea, insignifiante. Descrierea unei cozi la bilete pe douăzeci de pagini de către Christian Oster aparține literaturii minimaliste pentru că numai un exercițiu al dezangajării față de lume poate să acorde atît de mult spațiu unei referințe atît de mici. La urma urmei, cuvintele lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
altă parte, francezii, laici, au manifestat ca singură atitudine la adresa credințelor i-raționale disprețul (sectanții reioniștilor din romanul Cherokee de Jean Echenoz, 1983, sînt o gloată de fantoșe avide după legume fierte). Houellebecq schimbă macazul, șterge de praf un subiect insignifiant pentru că ideologizat În același fel pînă acum, și pune această problemă fundamentală a societății occidentale moderne: religia. În Posibilitatea unei insule este vorba despre secta elohimiților la care Daniel 1 aderă și ae cărei activități are ocazia să le urmărească
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În acțiune"). Eul autoficțional nu are ierarhie sau ordine expresivă, el se exprimă indiferent de conținutul avut la Îndemînă, pentru că Își apropriază orice conținut Îi cade sub mînă și este, Îndeobște, cu atît mai puternic cu cît conținutul este mai insignifiant: autoficțiunea se bazează pe principiul psihanalitic al asociației libere, fără a manifesta Însă voință de insolit. Eul autoficțiunii e cu atît mai insistent cu cît contextul existenței sale este mai sărac. Eul autoficțiunii nu se expune ca formare, ca bildung
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
halucinațiile vindicative ale mamei sale, naratoarea Îi intezice să mai vorbească. Interdicția are tocmai efectul invers, de a activa discursul acesta maniacal, violent, foarte coerent Însă: trecutul izbucnește În ciuda unui prezent relativizant, nebunia tragediei este mai puternică decât normalitatea cotidianului insignifiant, iar naratoarea este, În ciuda ei, contaminată de aceaste dezlănțuiri pe care uneori nici nu mai are puterea să le oprească: ea Însăși devine prizoniera capriciilor propriei conștiințe supuse traumei cotidiene (se deschid supapele subconștientului). În Conferința de la Cintegabelle (Cintegabelle, un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
descoperirii camusiene cu un bagaj Îmbogățit: experiențele liminare ale sexualității des-frînate, maternitatea - o altă posibilă tragedie a cărnii (Irène Își provoacă un avort În tinerețe, redat cutremurător pe parcursul mai multor pagini), bravarea Răului prin bravarea, chiar În detaliul cel mai insignifiant, a Sistemului (scrierea codului localității În afara căsuțelor destinate acestui scop, pe plicurile poștale). “Cea mai bună cale de a rezista unei tentații este să-i cedezi”, spune Irène la un moment dat, și se pare că aceasta este deviza carpe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de a o Împiedica să se manifeste ca atare, ca literatură. Tot de la Beckett provine cultul francez pentru lucru - corelativ neutru și imun al ființei -, conform convingerii că „accidentul precedă substanța”. De-aici, atenția acordată de Noii Romancieri detaliilor aparent insignifiante, ca revelatoare ale ipostazelor „substanței”, știut fiind că accesul la aceasta este oricum În afara omenescului. Gradul zero este temperatura textelor beckettiene. Un Îngheț premeditat, la limita lui de sus, o povestire fără sfîrșit și, dacă s-ar fi putut, fără
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tot mai puțin fericită, cu atît mai hidoasă cu cît timpul ei este prezentul - dar asta pentru că trecutul e mort, „inutil”, iar viitorul consubstanțial prezentului - apartamentul rămîne singurul moderator-tampon În această apocalipsă cu atît mai tragică cu cît e mai insignifiantă. Ce Înseamnă literatura de apartament, astăzi? Pentru unii, apartamentul este singurul spațiu În care o experiență mai poate fi autentică - apartamentul, scările blocului, magazinul, autobuzul sau autoturismul, pentru că celelalte - cîmpul de luptă (defunct azi), natura, castelul, alcovul, chiar piața - au
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
domină spațiile ficționale echenoziene, populate cu personaje vremelnice, marcate de instabilitate. Se poate vorbi mult Încă despre literatura propusă de Echenoz: despre genurile literare minore care-și dovedesc acum valoarea prin reutilizare, despre picaresc În plină globalizare, despre focalizarea detaliului insignifiant și, implicit, despre realitate privită la microscop, despre gradul de densitate al unei scriituri care se desfășoară În spațiu, Într-libertate fizică care nu are nimic comun cu conceptul filosofic sau cu sentimentul individual omonim, despre provocarea realității mai degrabă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu accente lirice feminine fine, sondând relația tensionată din cuplu. Protagonista este femeia matură sau adolescenta în permanentă căutare de sine, încercând să-și construiască personalitatea în funcție de raportarea la cei din jur și de propria percepție, mediată de detalii aparent insignifiante. Personajele feminine resimt acut și în același timp ușor detașat eșecul unor legături stabile, capabile să le ofere siguranța și afecțiunea de care sunt constant dependente, iar pe de altă parte, retrăiesc cu o anumită voluptate experiențele care le-au
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
vinovat” pentru actele sale cu sens moral negativ, e o practică curentă a multor tipuri de tulburări de personalitate, în variate forme. Procesul se desfășoară în paralel cu devalorizarea celuilalt ca persoană, cu transformarea acestuia în instanță într-un „el” insignifiant care are valoare de obiect, cifră, în poziția de oricine sau nimeni. În cazul tulburărilor de personalitate celălalt decade din rolul său de partener interpersonal privilegiat, din relația „eu-tu” transparentă și responsabilă ce presupune respectul reciproc, afecțiunea, implicarea și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
obiecte identice cu cele fizice și merită un tratament similar cu al acestora, și mai ales pot fi neglijate. Pentru paranoid ceilalți sunt dușmani ce se cer îndepărtați, înlăturați, distruși, evitați. Dacă intervine narcisismul, ceilalți sunt doar niște potențiali admiratori, insignifianți prin ei însăși, la fel în cazul histrionicului ce are nevoie de spectatori aflați la distanță. Antisocialul este evident dezinteresat de soarta celuilalt pe care-l manipulează, exploatează, agresează. Pentru dependent stăpânul necesar nu e niciodată un prieten apropiat ci
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Iubirea, Chiajna și eu. Mărirea și decăderea lui Alior Sfoiag. Romanele și culegerile de proză scurtă ale lui C. se axează pe descrierea și căutarea de semnificații în lumea faptului mărunt, a existențelor mediocre sau ratate. Scriitorul are, în ciuda aparent insignifiantelor subiecte, un spirit de observație care radiografiază cu precizie momente, conștiințe, destine aparținând intervalului totalitarist din istoria noastră. Unele scrieri sunt simple exerciții umoristice ori ironice, cu pretexte fantastice. Ultimele romane revin la existențe ratate, fie din motive politice, fie
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
consecință a statutului comunităților românești cărora le lipsește o comunicare cu România și cu țara în care s-au stabilit. Organizațiile românești din străinătate afirmă solidaritatea cu românii prin rezistența în fața discriminării la care sunt supuși, și acordă un interes insignifiant unor proiecte concrete pentru comunitatea românească din țările europene. Euronavetiștii, fermenții europenizării societății românești Românii care au trăit și muncit în Occident vor să revină în țară cu condiția asigurării unor salarii mai mari și a respectului din partea autorităților dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
semnificația socială a scrierilor lui. Exemplaritatea e dată, ca să zic așa, "din oficiu". Trebuie să înțelegem avantajul pe care îl oferea o asemenea confuzie între "genul literar" și generația biologică. În perspectiva creată astfel, toți scriitorii, oricât de umili ori insignifianți, pot deveni modele, se pot în mod legitim "multiplica", pot susține pluralul onomastic. Doar în acest sens, "Danielii Scavinski" există pe același plan cu Homerii. Heliade Rădulescu își imaginează creșterea literaturii române din scriitorii vechi ca o fatalitate biologică, ca și cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fel, nu prea avea ce să vadă. Asta pentru că cele mai scumpe mărci poștale nu sunt imagini executate de desenatori talentați și trase pe hârtie de lux, ci simple bucățele de hârtie, imprimate uneori rudimentar și adesea cu valori nominale insignifiante. Printre cele trei mărci de pe plicul lui Audrey Hepburn se află și o piesă românească, faimosul Cap de bour de 81 de parale emis în Principatul Moldovei cu numai un an înainte de Unire, în 1858: un cerc simplu, violaceu, cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
splendorii primitive 69. Obiectele arheologiei, imediat tangibile, conținând încă viață în proprietățile lor sensibile, se opun memoriei transmise prin narațiuni care constituie obiectul cunoașterii istorice și care evocă viața numai după pierderea irecuperabilă a trăitului. De o parte stau resturi - insignifiante, anonime, fragmentare - dar purtând încă amprenta și puterile vieții ("toate acele mărunte și felurite manifestări ale vieții sociale, toate acele producțiuni folositoare sau fantastice ale activității omenești"70); de cealaltă parte se găsesc marii eroi, evenimentele și întâmplările memorabile, dar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
județul Vaslui realizase o creștere a producției de aproape 4 ori", ceea ce constituia un ritm ridicat de dezvoltare economică și a bunăstării locuitorilor. În configurația industrială a României burghezomoșierești, Vasluiul reprezenta aproape o pată albă, fiind unul din acele târguri insignifiante, surprinse magistral în stagnarea și monotonia lor de către „Ceahlăul literaturii române", M. Sadoveanu care le considera ca locuri „unde nu se întâmplă nimic", folosea A. Zugravu spusele magistrului său. Și-și argumenta susținerile: „Vasluiul, ca și alte zeci de localități
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
exterminare adoptate și transpuse în practică de regimul politic patronat de mareșalul Ion Antonescu în anii 1941-1944, prezentarea muncii obligatorii prestate de evrei s-a bucurat de un interes relativ scăzut din partea istoricilor, contribuțiile istoriografice referitoare la acest subiect fiind insignifiante din punct de vedere cantitativ 87. O posibilă explicație pentru acest neajuns ar putea fi reprezentată de absența cercetărilor în arhivele militare române, dat fiind faptul că, așa cum relevă inclusiv documentele incluse în prezentul volum, munca obligatorie a evreilor din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]