5,016 matches
-
soț fidel. Ai slujit zi de zi, zi de zi, fără vreo reducere a pedepsei pentru bună purtare sau vreo eliberare pe cuvânt de onoare. - Am fost ocupat cu o muncă absorbantă. Dimineața ea se Îmbrăca, se machia, apoi Își inspecta părul, fața, silueta, În trei oglinzi felurit luminate - oglinda din dormitor, cea din baie și cea din toaleta musafirilor - pe urmă pleca trântind ușa din față. Eu rămâneam cu o jumătate de durere de cap și o jumătate de durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Dacă aș fi stat să analizez, mi‑aș fi dat seama că mă dezgropam singur, săpând cu mâinile goale. Unii ar fi apreciat tenacitatea și loialitatea mea față de viață. Dar pentru mine era un lucru simplu ca bună ziua. Rosamund, după ce inspecta frigiderul gol (nu avea timp să facă cumpărături) ronțăia niște coji de brânză și, după aceea, cu părul protejat de un con Înalt de prosoape turcești, făcea un duș fierbinte. În pat, le telefona părinților ei și flecărea cu ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și rame unde i-a fost înlocuită sticla crăpată. Se odihnește pe pat, își scoate ochelarii de miop și își tamponează cu batista fruntea asudată. Geamul e greu. Balamalele nu spun nimic. Însă își pune ochelarii la loc și le inspectează atent, în nădejdea că o observație sinceră și dezinteresată, coroborată cu o ultimă, zdravănă opintire, va aduce rezultatul dorit și geamul se va îmbina în sfârșit cu canatul său. Cei doi copii, care din pat, care de pe jos, îi strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
putea întâmpla oricui. Zău, nu-i nimic. Hai, stați aici că aduc acușica paharele, se ridică ea și dispare în bucătărie. Și ca întotdeauna când o femeie dispare în bucătărie, dispărută rămâne. Între timp, Pascal se uită în jur și inspectează titlurile din bibliotecă. Parcă ar fi arhiva Institului de Folclor și Etnografie, își zice. Într-adevăr rafturile sunt ticsite de culegeri de cântece și descântece, poezii populare, doine și balade, basme, snoave, ghicitori, legende, bocete, strigături, jocuri de copii. Pascal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
a spus Wirtanen. A găsit cufărul cu scrierile dumitale - în podul unui teatru. A luat cufărul drept captură de război. — Halal captură! am făcut eu. — Până la urmă s-a dovedit o captură grozavă, continuă Wirtanen. Bodovskov vorbea germana fluent. A inspectat conținutul cufărului și a ajuns la concluzia că era în posesia unui cufăr conținând o carieră pe care și-o putea însuși peste noapte. A început modest, traducându-ți câteva poezii în rusă și trimițându-le apoi la o revistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cu care a mâncat, a privății unde și-a făcut nevoile. Totul să avem sub control radioactiv, părinte, și să vezi ce frumos ți-i înfundăm! Numai să vezi cum or să curgă daunele. Îl trase în weceul judecătoriei. După ce inspectă atent cele două cabine, una pentru bărbați, alta pentru doamne, îl duse în dreptul caloriferului de la geam. Deschise larg fereasta, aplecându-se mult peste pervaz. În curtea interioară dintr-o dubă vișinie îl scoteau pe un inst gras, roșu la față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
multă vreme de acum încolo. Secolele trec, exploratorii hibernează și uneori se trezesc plictisiți din somnul criogenic. Nici o surpriză. Samuel Samore a uitat câte sute de ani a acumulat prin hibernare. E unul din cei mai vechi astronauți trimiși să inspecteze lumi. Anularea elementului temporal i-a afectat în mare măsură memoria, așa că rareori găsește un răspuns aproximativ la întrebarea: cărei generații aparțin? Parcă mai există ceva fragmente de amintiri terestre în creierul său spațial, o nuntă petrecută într-o comunitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
turui pe limba lui și într-o clipă șase yubani dispărură în liniște prin hățișuri. În tabără, piloții se îndreptară spre o colibă, cei trei se îndepărtară spre râu, iar Planchart intră din nou în cort, în vreme ce căpitanul înainta să inspecteze mitralierele. Părăsiră postul de observație și se strânseră cu toții într-un mic luminiș. Yubani-i - cincizeci de războinici în pielea goală - se așezară pe vine în cerc și îi priveau tăcuți pe Kano și pe José Correcaminos, care păreau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
muncă făcea? Căpitanul Duncan a spus că era inspectorul de sănătate publică, dar nu-s sigur că pricep ce-nseamnă asta. Ea observă că li se Întâlniră ochii În geam, așa că se Întoarse cu fața direct la el. — Trebuia să inspecteze apartamentele unde locuim. Noi, americanii, adică. Sau, dacă existau plângeri În privința chiriașilor din partea proprietarilor, el trebuia să meargă să le investigheze. — Altceva? — Trebuia să meargă la ambasadele pe care le slujea spitalul nostru. În Egipt, Polonia, Iugoslavia, și să inspecteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
inspecteze apartamentele unde locuim. Noi, americanii, adică. Sau, dacă existau plângeri În privința chiriașilor din partea proprietarilor, el trebuia să meargă să le investigheze. — Altceva? — Trebuia să meargă la ambasadele pe care le slujea spitalul nostru. În Egipt, Polonia, Iugoslavia, și să inspecteze bucătăriile, să se asigure că sunt curate. — Așadar, călătorea mult? — Destul de mult, da. Îi plăcea meseria sa? Fără ezitare și cu mare apăsare, ea spuse: Da, Îi plăcea. O considera foarte importantă. Iar dumneavoastră erați superiorul lui? Zâmbetul ei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Avem permisiunea să, nu, avem dreptul să le intrăm În case. — Chiar dacă se opun? — Mai ales dacă se opun, zise Wolf cu un râset degajat. Ăsta-i, În general, semn sigur că locul va fi un dezastru. — Apoi ce faceți? — Inspectăm casa să vedem dacă există vreun pericol la adresa sănătății. — Se-ntâmplă des asta? Wolf dădu să răspundă, apoi se Înfrântă, iar Brunetti Își dădu seama că omul cântărea cât de multe putea să-i spună unui italian, care ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
regulă, din păcate, Îi făcea meseria cu atât mai grea când avea de-a face cu criminali animați de inteligență sau curaj. În cursul orei următoare, Brunetti sună jos la Vianello și află numele agentului de asigurări care ceruse să inspecteze scena crimei. Când În sfârșit Îl găsi pe om la biroul său, acesta Îl asigură pe Brunetti că tablourile erau toate veritabile și că dispăruseră toate În timpul jafului. Copii ale actelor de autenticitate se aflau pe masa lui de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
putem opri la un magazin de Încălțăminte În drum spre secție? 21 Pe drumul de Întoarcere spre gara Mestre, Ambrogiani Îi dădu lui Brunetti o idee despre cum ar fi fost posibile deversările. Deși poliția vamală italiană avea dreptul să inspecteze fiecare camion care venea din Germania la baza americană, acestea erau atât de multe la număr Încât unele nu erau inspectate, iar inspecția care era totuși făcută era deseori sumară, În cel mai bun caz. Cât despre avioane, nici să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
dădu lui Brunetti o idee despre cum ar fi fost posibile deversările. Deși poliția vamală italiană avea dreptul să inspecteze fiecare camion care venea din Germania la baza americană, acestea erau atât de multe la număr Încât unele nu erau inspectate, iar inspecția care era totuși făcută era deseori sumară, În cel mai bun caz. Cât despre avioane, nici să nu vorbim; aterizau și decolau de pe aeroporturile militare din Villafranca și Aviano după bunul loc plac, Încărcând și descărcând orice pofteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
parcare subterană, explicase el pe un ton încurajator în timp ce avocatul examina buruienile de sub un birou secular. Hugo spera să nu i se pună prea multe întrebări în legătură cu parcarea. Ideea de a coborî în intestinele umede ale clădirii ca s-o inspecteze nu-l atrăsese prea tare. Așa că Hugo nici nu se obosise. De altfel, nu inspectase cu prea mare atenție nici „apartamentul“ propriu-zis. Însă detaliile nu erau punctul lui forte. El era omul imaginilor de ansamblu. Îi plăcea să-și gâdile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
secular. Hugo spera să nu i se pună prea multe întrebări în legătură cu parcarea. Ideea de a coborî în intestinele umede ale clădirii ca s-o inspecteze nu-l atrăsese prea tare. Așa că Hugo nici nu se obosise. De altfel, nu inspectase cu prea mare atenție nici „apartamentul“ propriu-zis. Însă detaliile nu erau punctul lui forte. El era omul imaginilor de ansamblu. Îi plăcea să-și gâdile clienții cu discuții legate de potențialul clădirii și să-i încânte descriidu-le felul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de tăcere atunci când varza a fost servită cu ajutorul capacului de la un termos, al cărui corp era așezat în mijlocul mesei pe post de vază în care se afla un buchet de ierburi. Doamna Duffield s-a aplecat în față ca să-l inspecteze. —Iertați-mă că întreb, a spus ea, dar asta nu e o buruiană? Troscot? —E greșit să consideri că e o buruiană, a enunțat Jake. E o plantă foarte frumoasă. Mama lui Alice a schițat un zâmbet chinuit. — Ca să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
salvat din mâinile investitorilor imobiliari. Alice și-a închipuit-o imediat pe Rosa stând într-un tunel subteran plin cu hipioți nemți, în timp ce deasupra ar colcăi gândaci. Îngrozită, și-a dus o mână la gură. —De fapt, a remarcat Jake, inspectând un bulgăre de țărână de pe cămașa jegoasă în carouri, acum că La Gunoi! e pe butuci și-așa mai departe, m-am gândit să plec o vreme în străinătate. —E pe butuci? Alice știa că situația nu era prea roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Da? Hugo s-a gândit mohorât la salariul care, fără îndoială, era și el fantastic de mare, dar care, în mod misterios, nu ajunsese niciodată în Fitzherbert Place. Amanda s-a aplecat din nou la oglinjoara de la pătuț ca să-și inspecteze straturile de mascara. —Rick e disperat să fac mai multe. Să fiu directorul unui lanț întreg de publicații. —Felicitări. Amărât, Hugo și-a imaginat că asta însemna că Theo avea să petreacă zile multe și lungi într-o altă creșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
În fond era obișnuită cu felul de a fi al soacrei sale pentru că le trântea ca nuca în perete dar acum era vorba că le spunea de față cu altă lume, străină de casă. După ce plecă preotul, mama lui Petre inspectă toată casa. Mobila pe care o cumpăraseră copiii era mai deschisă la culoare și fără luciu, pe gustul nurorii. - De ce v-ați cumpărat mobila așa deschisă la culoare, maică? Să vă fi luat una închisă la culoare și lucioasă, că
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
bucată din el, semănând cu o rozeta de gips sau ipsos (quasi pareva una rosetta secha), s-a lipsit de diadema sau coroană Fecioarei la baza gâtului. Imaginea murdărita a atras și mai multă atenție. Arhiepiscopul a venit să o inspecteze. Lumânări și imagini votive au fost aduse în fața frescei, care a devenit imediat un obiect de devoțiune populară. Comisia de magistrați cunoscută drept "Cei Opt pentru Siguranța" și-a asumat sarcina de a-l găsi pe vinovat. Un băiat care
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de toate celelalte, pe care vi le-am trecut În revistă, ceva mai sus, În al doilea. Călătorea, prin Capitală, numai cu mașini de ultim răcnet tehnico-performant, iar, prin țară, pe deasupra solului, vreau să zic, doar cu elicopterul proprietate personală. Inspecta foarte des porțiunea, pe care devenise stăpân, din Deltă. Într-o zi, de fapt, În ziua pe care nimeni nu i-ar fi putut-o bănui fatală, a survolat Delta, de-a lungul și de-a latul ei. A observat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
că păianjenii de interior sunt extrem de necesari într-o casă veche. treaba pe care o fac ei nu o poate face nimeni. ei curăță totul, de fapt... Bine, vă las, că nu vă place subiectul... rămas singur, Bernard începu să inspecteze din nou încăperea. Deschise ușa la baie, verifică dacă momîia nu era cumva ascunsă în dulap. momîia nu se lăsă însă mult așteptată. ea apăru de pe balcon, senină și naturală, fumînd una din țigările lui Bernard. acesta făcu un pas
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nici o mișcare nu era cu putință fără trecerea prin odaia cuiva. Lămpile rămaseră aprinse micșorat, peste tot. Aproape toți adormiră însă curând așa de adânc, că toată casa se umplu de sforăituri. Numai Stănică umblă câtăva vreme prin curte, inspectând totul, trecu în revizie toate odăile, apoi se închise în salon, încuind ușa cu cheia. Acolo merse de-a bușilea, să G. Călinescu privească pe sub mobile, suspectă orice fotoliu și canapeaua, apăsîndu-le cu mâna să vadă dacă fâșâie, întoarse tablourile
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a făcut vreun testament Otiliei. Într-un fel, ei își potolesc interesul în momentul în care bătrânul începe să construiască o casă, în grădina imobilului din strada Antim. Construcția pare să fie nefastă pentru bătrân deoarece, în timp ce-și inspecta materialele, el suferă un prim accident vascular. "Familia", interesată "să nu iasă un ac din casă", pune stăpânire pe locuință și îl păzește pe bătrân așteptând să moară. Dar moș Costache își revine în urma congestiei și începe să se intereseze
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]