1,049 matches
-
a diminua și suprima orice suferință există două metode: aă lupta activă Împotriva cauzelor obiective, naturale sau sociale ale durerii și suferinței, rezistența absolută contra răului; bă Încercarea de a reduce În interiorul nostru suferința produsă de către rău, printr-o rezistență instinctivă și automată, cu efect superior. Biserica susține că suferința este consecința răului din lume. Ea nu poate fi Învinsă decât Îndurând răul care a produs-o, dar nutrind totodată speranța mântuirii, ca perspectivă soteriologică. Suferința este considerată fie pedeapsă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
F. Fromm), sau rolul activității și influențelor sociale și culturale (K. Horney). Datorită în special „reformiștilor”, „freudismul” va evolua - spune V. Pavelescu - spre o concepție integrală a „personalității”, care nu mai este prezentată „ca efect al simplei opoziții între forțele instinctive și ambianță, și nu numai ca «cenzori», ci mai ales ca instanță normativă, cu o funcție cognitivă și alta volitivă”. („Drama psihologiei”, 1965, Ed. științifică, p. 187). În concepția „ reformiștilor”, frustrația apare nu atât ca rezultat al unor conflicte interioare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
multe forme de „psihopatie”, în funcție de care sector al vieții psihice suferă mai mult influența egocentrismului psihologic și al voluntarismului afectiv și moral al psihopatului. Astfel, când în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină deficitul volițional, ca urmare a exacerbării tendințelor instinctive primare (biologice), se vorbește de psihopatia de tip impulsiv (sau agresiv), care are un înalt grad de periculozitate socială. Când predomină oscilațiile timice între „euforie” și „depresie”. Deci stările „disforice”, se vorbește de personalități dizarmonice de tip afectiv-ciclotim. În cadrul acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cuvine totuși să amintim că într-o astfel de împrejurare a pierde înseamnă a da, că a da înseamnă, în cele din urmă, a te regăsi. Exaltarea unui fel de dublu glorificat atestă, într-adevăr, căutarea unei identități, precum și demersul instinctiv de redobîndire a sinelui, factori constitutivi ai pulsiunii originare. Paradoxul stă în faptul că această redobîndire se manifestă aparent în aservirea, în supunerea la o autoritate exterioară. Dar e vorba de o autoritate care, și acesta e lucrul esențial, nu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
evidențiem mărturia lui Rétif de la Bretonne, care evocă personajul tatălui său, transformat în erou, imagine tipică a unui țăran din "vremurile de altădată". Una din trăsăturile sale caracteristice este în mod clar acea relație de familiaritate cu animalele, o înțelegere instinctivă care îl unea cu ele și care le unea cu el. Cu taurul, relatează Rétif, cu cîinele, cu calul s-a stabilit un fel de înțelegere, cu atît mai profundă, cu atît mai apropiată cu cît totul se întîmpla dincolo de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ne-am gîndi la ea, schema aceasta riscă să apară mai simplă în analiza mecanismelor decît în formularea generală a enunțului său. Poate ar trebui să ținem mai mult seama de teama de îmbătrînire, de refuzul degradării trupești, de reacțiile instinctive la apropierea acelei întunecimi care este moartea. Dar cum să explicăm mai ales trecerea de la traumatismul colectiv la construcțiile imaginarului individual și trecerea inversă de la angoasa personală la conturarea unei viziuni coerente a destinului colectiv? Pare a fi dificil să
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
educație își propunea doar să asigure instruirea elevilor și să le dezvolte funcțiile psihice, ceea ce este destul de puțin, neglijîndu-se aspectele importante ale structurii ființei umane. În concepția sa, realitatea umană, complexă, poate fi despărțită în trei părți componente: structura biologică instinctivă (fizicul), structura psihică conștientă (psihicul) și structura spiritului individual (spiritul). Educația, înțeleasă ca transformare a valorilor obiective în valori subiective, privește psihicul și spiritul acesta din urmă manifestîndu-se ca o năzuință a omului spre valorile spirituale. În consecință, potrivit teoriei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
social a tot mai multe înclinații egoiste în înclinații sociale, altruiste. Noi am arătat" scrie Freud în Essais de psychanalyse "că presiunea exterioară pe care educația și mediul le exercită asupra omului au drept efect să contribuie la orientarea vieții instinctive spre bine, favorizînd trecerea de la egoism la altruism" (19, p. 41). Psihanaliza însăși nu-și propune altceva decît să pătrundă, prin analiza sa, în straturile abisale ale psihicului și să facă astfel posibil controlul omului asupra inconștientului. Sondînd în inconștientul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a două... inconștienturi, fiecare împovărat de pulsiunile, refulările, represiunile și angoasele sale. Pentru ca această întîlnire să nu blocheze, ci să deschidă posibilitatea dialogului, este necesar ca educatorul să posede deplină maturitate afectivă, adică să fi parcurs fără tulburări etapele manifestărilor instinctive, să-și fi putut constitui un eu care a reușit să împace sinele cu supraeul. Imaturitatea afectivă a educatorului poate da naștere unui comportament nedorit în contact cu imaturitatea afectivă a elevului. (Un copil agresiv poate ușor provoca agresivitatea educatorului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
reprezintă încercarea unei formalizări axiomatice a logicii antagonismului. Această formalizare este importantă pentru cristalizarea gîndirii lui Lupasco, deoarece ea introduce o rigoare, o precizie fără de care această gîndire putea fi considerată o imensă reverie, fascinantă, dar vagă. Există o teamă instinctivă, venind din străfundurile ființei noastre, față de acceptarea principiului terțului inclus există un al treilea termen T care este în același timp A și non-A, căci această acceptare pare să pună la îndoială propria noastră identitate, propria noastră existență. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
structurarea energiei, percepția prin organele de simț nefiind decît o aparență, o iluzie. "Mai greu încă... scrie Lupasco este să crezi realmente, să trăiești convingerea teoretică că toate obiectele care ne înconjoară... nu au nimic "material", în sensul multimilenar și instinctiv al noțiunii de materie, și că ele nu sunt... decît manifestările și sistematizările mai mult sau mai puțin rezistente ale energiei...". Această convingere nu este, de altfel, doar teoretică. Nucleul și electronii unui atom ocupă un loc infim în raport cu talia
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pentru pregătirea funcției respiratorii și circulatorii pentru un efort de durată specific joggingului. După „încălzirea” funcțiilor vitale (circulatorie și respiratorie), cercetările din domeniul medicinii sportive au evidențiat că ritmul respirator se va adapta la viteza proprie de alergare, respirația devenind instinctivă. Ca modalitate de control a unei bune și corecte respirații, specialiștii în jogging, dar și joggeri pasionați, propun începătorului în practicarea joggingului să fie atent, atunci când aleargă, la următorul aspect: depășirea efortului aerob specific acestui tip de Jogging de la A
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
azi o noțiune curentă în mai multe domenii. Totul presupune oarecum strategie, de la conduita pedagogului la cercetarea științifică, de la sport la marketing, de la scrutinul electoral la conturarea direcțiilor dezvoltării. În afară de asemenea strategii deliberate, implicând calcul, prospecțiune, există însă și strategii instinctive, de care antropologia știe să dea seama tot mai exact. Accelerarea istoriei permite să se observe mai bine schimbările de strategie, fie că e vorba de grupuri umane, instituții, indivizi. Nimic mai propice pentru asemenea observații decât o epocă revoluționară
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
afacerile Clearsstream sau altele exercită un impact complex și multiplu asupra opiniei publice. Discreditând clasa politică, pot produce o dezangajare a politicii la scară largă. În principiu, ne-am putea aștepta ca efectul de asimilare care este esențial negândit și instinctiv să aibă un mai mic impact asupra cititorilor cunoscători ai presei care se informează în profunzime asupra cauzelor scandalului și sunt capabili să distingă lucrurile. Însă asta nu se întâmplă: cititorii frecvenți sunt cei care cedează cel mai ușor tendinței
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
așa. Ne-am simțit atât de bine în fața ecranului. Situațiile de acest gen ne arată în ce măsură mass-media se adresează profund afectului nostru: creează emoții, care sunt atât de imediate și de intense că ating o parte a ființei noastre, una instinctivă și irațională, departe de spiritul cartezian care ar trebui să ne anime atunci când primim informația. Renumitul jurnalist și analist politic Christine Ockrent a mărturisit într-o zi: „Televiziunea este un mijloc media destul de brut, care a privilegiat mereu emoția” Felul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
aceeași și dacă voluntarii priveau chipul cât doreau ei; părerea rămânea neschimbată chiar dacă priveau fotografia minute în șir. Rămâneau fideli primei impresii. Experimentul a arătat că ne formăm părerea despre o persoană într-o zecime de secundă. Prima impresie, absolut instinctivă, decide evoluția relației noastre cu acea persoană. Caracteristicile feței provoacă celui care privește o primă reacție de accept sau de respingere, care se pare că nu evoluează. În creierul nostru este un mic centru nervos numit „amigdală cerebrală” care se
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
putem avea încredere este una dintre cele mai importante capacități ale creierului, pentru a putea supraviețui în societate. De aceea amigdala noastră ne trimit un mesaj aproape instantaneu. Concluzie Televiziunea este regina aparenței și nu este de mirare că reacțiile instinctive se manifestă în fața unor chipuri care ne plac sau pe care le respingem. Figura unui prezentator este uneori singurul element personal pe care îl știm despre el (conținutul informațiilor nefiind doar în responsabilitatea lui) și rareori avem ocazia să corectăm
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
femeile îl considerat pe vorbitorul rapid mai credibil, iar bărbații, dimpotrivă, preferau varianta lentă. Acest experiment arată că în culturile occidentale, mai ales în SUA și Europa viteza discursului este interpretată inconștient ca un semn de credibilitate, după un raționament instinctiv: „Dacă vorbește repede și nu are ezitări, înseamnă că știe ce vorbește”. În Asia, lucrurile sunt diferite, și o anumită lentoare poate fi interpretată, dimpotrivă, ca un semn de credibilitate, dovadă că oratorul are încredere în el. Alte experimente au
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în Antichitate / 38 2.3. Divinația în Evul Mediu / 42 2.4. Divinația în modernitate / 46 Capitolul 3. Tipuri divinatorii. Modelul propus de A. Bouché-Leclercq / 55 3.1. Divinația inductivă sau experimentală / 57 3.1.1. Divinația prin interpretarea actelor instinctive / 58 3.1.1.1. Ornitomanția / 58 3.1.1.2. Divinația cu ajutorul patrupedelor, reptilelor, peștilor și al insectelor / 60 3.1.1.3. Divinația prin interpretarea actelor instinctive ale omului i / 61 3.1.1.4. Divinația palmică sau
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
inductivă sau experimentală / 57 3.1.1. Divinația prin interpretarea actelor instinctive / 58 3.1.1.1. Ornitomanția / 58 3.1.1.2. Divinația cu ajutorul patrupedelor, reptilelor, peștilor și al insectelor / 60 3.1.1.3. Divinația prin interpretarea actelor instinctive ale omului i / 61 3.1.1.4. Divinația palmică sau după semnele fiziologice / 63 3.1.1.5. Extispicina sau hieroscopia / 64 3.1.1.6. Morfoscopia / 64 3.1.2. Divinația prin mijlocirea obiectelor neînsuflețite / 65 3.1
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
acestui fenomen. Păstrând distincția pe care o făcea Platon în dialogul Phaidros, între divinația inductivă și cea intuitivă, A. Bouché-Leclercq37 inventariază mai multe tipuri de divinație practicate în Antichitate. Astfel, divinației inductive i-ar corespunde: 1) Divinația prin interpretarea actelor instinctive ale ființelor însuflețite; 2) Semnele furnizate de ființe; 3) Divinația cu ajutorul obiectelor neînsuflețite; 4) Divinația cleromantică; 5) Divinația meteorologică; 6) Divinația matematică; 8) Morfoscopia astrologică. Divinația intuitivă ar avea următoarele expresii: 1) Oniromanția; 2) Necromanția; 3) Chresmologia. Asupra acestei clasificări
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
De fapt, această idee se sprijină pe următorul raționament: lumea naturală conține puteri ascunse, nebănuite, care pot provoca efecte miraculoase. De exemplu: sângele unei capre care putea să spargă un diamant, existența unei plante cu virtuți taumaturgice, afrodisiace, vindecătoare; zborul instinctiv al păsărilor care ar putea prevesti o furtună sau o nenorocire etc. Însuși Sfântul Augustin recunoștea aceste puteri ale naturii, iar în secolul al XV-lea Marsilio Ficino scria despre puterile magiei emanând din stele și fiind depozitate în plante
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ajungă niciodată la stadiul de știință, așa cum pretindeau anticii. Din contră, s-a relativizat extrem de mult în timp, căzând în desuetudine și derizoriu. Totuși, ea nu a fost și nu este nicicând ignorată. 3.1.1. Divinația prin interpretarea actelor instinctive În această situație, animalele devin agenți și semne ale voinței divine, încât gesturile lor devin obiect de interpretare. De ce? Pentru că, de pildă, "Porphyrios susține aproape cu aceleași cuvinte că păsările înțeleg, mai repede decât oamenii, voința mută a zeilor"60
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pildă, "Porphyrios susține aproape cu aceleași cuvinte că păsările înțeleg, mai repede decât oamenii, voința mută a zeilor"60. Cu alte cuvinte, nu este nevoie de rațiune pentru a te apropia de gândul divin. Este suficientă simțirea. Or, această capacitate instinctivă este mai dezvoltată la animale decât la om nu pentru că omul nu ar fi fost înzestrat cu astfel de capacități, ci, mai degrabă, pentru că și le-ar fi pierdut, atrofiindu-le prin exercițiul logicii și rațiunii. Încercarea de a interpreta
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai dezvoltată la animale decât la om nu pentru că omul nu ar fi fost înzestrat cu astfel de capacități, ci, mai degrabă, pentru că și le-ar fi pierdut, atrofiindu-le prin exercițiul logicii și rațiunii. Încercarea de a interpreta actele instinctive ale necuvântătoarelor pare justificată, cu atât mai mult cu cât nici chiar știința actuală nu a reușit să ofere răspunsuri clare la toate enigmele conportamentului lor. În plus, corelarea acestor comportamente cu o serie întreagă de întâmplări din natură, viața
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]