594,080 matches
-
Bărăgan al domiciliului forțat, timidul dezgheț inițiat de același Gheorghiu-Dej mărise fluxul ieșirilor și intrărilor în Poșta pentru Străinătate. Odată cu gradul de general, directorul a primit și un sediu nou, mult mai spațios, și o aparatură tehnică adaptată. Bătălia între instituții pentru casa Mariei Obrenovici a fost cîștigată de secretarul de partid al Sectorului 7, un activist argeșan, promovat de gruparea oltenilor din jurul Tovarășului. Istorii lipsite de orice interes pentru Letiția care, la o săptămînă după ședința povestită mai sus, a
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
lor fudulă e semnificativă. Ca orice fudulie. Cu atât mai semnificativă cu cât edițiile apărute din 2004 până astăzi poartă, mai toate, amprentele acelorași vechi și criticate ignoranțe. Tot atât de semeață și de semnificativă mi se pare a fi și muțenia instituțiilor, uniunilor, asociațiilor și "organelor" (de exemplu Ministerul Educației și Cercetării, O.R.D.A. ș.a.) care s-ar fi cuvenit să ia atitudine publică împotriva alterării textelor de literatură clasică română, împotriva plagierii edițiilor de referință etc. Muțenia instituțiilor menționate și a
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
fi și muțenia instituțiilor, uniunilor, asociațiilor și "organelor" (de exemplu Ministerul Educației și Cercetării, O.R.D.A. ș.a.) care s-ar fi cuvenit să ia atitudine publică împotriva alterării textelor de literatură clasică română, împotriva plagierii edițiilor de referință etc. Muțenia instituțiilor menționate și a celor subînțelese, s-ar părea să indice că vizații direct sau indirect nu știu ce este textologia și ce înseamnă a fi autorul unei ediții. Sau poate că nimeni nu vrea să știe, pentru că atât neștiința, cât și nepăsarea
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
de stat, „Doctor Honoris Causa” al Institutului Politehnic Iași. La Iași, Ștefan Procopiu își desfășoară întreaga activitate de om de știință, de om de cultură; aici își împlinește cariera de profesor, își publică meditațiile filozofice și contribuie la desfășurarea activităților instituțiilor de cultură, îndeosebi la Teatrul Național. Ștefan Procopiu și-a păstrat regimul de viață, programul de lucru, muncind în același ritm continuu fără nici o reținere până în jurul vârstei de 65 de ani; totuși sfârșitul a venit la venerabila vârstă de
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
muzicale a tarafurilor românești, redactat în limba română și tradus în maghiară de Ligeti. Frecventarea arhivei Institutului de Folclor din București, condus la acea vreme de Sabin Drăgoi, proaspăt numit în funcție (1950) după un stagiu directorial la două importante instituții timișorene, Conservatorul Municipal și Opera Română din Cluj aflată în refugiu la Timișoara, i-a oferit prilejul să cunoască melodiile țărănești din Monografia muzicală a comunei Belinț, dar și din celelalte culegeri realizate de Drăgoi în Banat și Transilvania. Concert
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
alt nume decât numărul pe care mi-l puseseră În acte, la Întocmirea dosarului de primire În acel loc. Totul a luat foc. Directoarea, fără a sta pe gânduri, a și făcut un raport către securistul ce avea În supraveghere instituția, și către activiștii de la județ. Aproape o zi Întreagă, după aceea, s-a plimbat prin saloane tunând și fulgerând. Nimeni nu mai avea voie să coboare din pat și nici măcar să țipe. Cel care Îndrăznea era făcut totuna de vânătăi
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
zece recitaluri violonistice. Anunțuri, cronici, eseuri, reportaje și articole omagiale au fost inserate în paginile publicațiilor lugojene („Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic de Băieți „Coriolan Brediceanu”, Liceul de Fete „Iulia Hasdeu”, Corul „Ion Vidu”), mărturiile unor intelectuali care au avut ocazia să-l cunoască pe marele artist ne oferă câteva repere ale contextului cultural în care s-a manifestat Enescu
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
și că orice inițiativă de a construi ceva bun, vedem deopotrivă cum se Înalță actul de sabotare în formă directă sau mai perversa. Privesc astfel cu amărăciune cum ministrul Culturii și directorul Teatrului Național, încălcând legalitatea unui contract între două instituții, apelează, în mod comunist, la abuzul de putere, dorind să ia sală Rapsodia pentru necesitățile Teatrului Național, care intră în reparații. Nu am fost anunțat, ori chemat la negociere în calitatea mea de locatar al Rapsodiei. Aș fi fost primul
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
cât și în posteritate, Dimitrie Cuclin face parte din „marii” Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor care la venerabila vârstă de 93 ani, când a închis ochii pentru totdeauna, nu s-a bucurat măcar de un simplu necrolog la mica publicitate din partea instituției muzicale din Palatul Cantacuzino, înregistrând - poate - cea mai tristă „performanță” a culturii românești din perioada comunistă. Este adevărat că s-a numărat printre „muzicienii - constructori” ai Canalului Dunăre-Marea Neagră, plătind cu vârf și îndesat tributul concepțiilor sale flozofico patriotice, atitudini
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
15 (cincisprezece) numărul anilor mei serviți în străinătate și activitatea excepțională. Mai mult. În alți cinci ani, dela 1914 până la 1919 (când am fost numit profesor de Istoria Muzicii și Estetică Muzicală la Conservatorul din București) am servit în diferite instituții astfel: ca violonist în orchestra permanentă a Ministerului Instrucțiunii și ca violonist la Opera Română (1914/1916), ca violonist în orchestra simfonică dela Iași, condusă de George Enescu (1916 - 1918) fiind în acelaș timp mobilizat la Cenzura Militară, ca suplinitoral
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
théologie, Ed. du Cerf, Paris, 1960, p. 3. footnote>, erau inamicii din interior, învățătorii gnostici care pretindeau a conserva o tradiție esoterică reprezentând adevăratul creștinism. Tuturor celor ce revendicau sfințenia vieții numai pe calea individuală, Sfântul Irineu le opune o instituție care posedă toate mijloacele pentru a atinge în mod sigur acest scop: Biserica, ce asigură misiunea de a sfinți. Dar afirmațiile sale, privind acest rol al Bisericii, sunt mai mult implicite decât explicite. Pentru el, posesiunea adevărului pare să se
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Întru dreapta credință, respectiv a excluderii unor Învățături care o puteau compromite. Numai În veacul al IV-lea este complet canonul Noului Testament. Am făcut referire la „criteriul primirii” care cred că este fundamental pentru a Înțelege dezvoltarea canonului, a instituțiilor, a liturgiei, a Învățăturii creștine etc. Faptul că numai cele patru evanghelii, că numai acestea și aceasta destul de devreme, au alcătuit Scriptura pentru toate bisericile, În același timp fiind respinse alte texte, deși se recomandau drept apostolice, este rodul deschiderii
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
recursul la citate din Scriptură, și deopotrivă teologic. Diverse circumstanțe istorice, cum ar fi confruntarea cu ereticii care se revendicau de la o tradiție secretă, au dat imboldul pentru insistența asupra succesiunii episcopale. Irineu o amintește explicit când scrie că: „episcopii instituți de către apostoli și succesorii lor” nu au Învățat niciodată până la vremea sa doctrinele specifice gnosticilor” (cf. Împotriva ereziilor III, 3, 1). Tertulian, În cărțulia sa despre prescipțiile privindu-i pe eretici, din care puțin mai sus a fost citată o
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
bine definit și comun. Biblia, parte constitutivă și temelie a creștinismului, era punctul de referință constant pentru viața comunităților creștine, mai cu seamă În antichitate. Exegeza biblică se afla la baza predicării, a catehezei, a elaborării doctrinei, a eticii, a instituțiilor și a liturgiei și chiar și a controverselor. Era izvor de unitate, dar și măr al discordiei, date fiind diferitele interpretări posibile potrivit diferitelor teologii. Pentru aceasta confruntarea și comunicarea, iar nu impunerea celuilalt, era ceea ce crea cu adevărat comuniunea
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
mă pot gândi la așa ceva, ar fi un sentimentalism copilăresc! Într-o oarecare măsură, desigur sunteți informați despre mine; într-adevăr, cu mare satisfacție pot pretinde că am călcat cu dreptul aici la Scala, la una din cele mai splendide Instituții din lume. Despre asta mai târziu! Scala este un vis! Nu știu dacă coana Dada v-a trimis o serie de critici din urmă, cu care m-a elogiat întreaga presă milaneză, atât de dificilă. Apoi nu știu dacă v-
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Puccini, care nu lipsește de la nici un spectacol de al meu! Sunt persoane extrem de interesante și mărturisesc că mă simt foarte bine în ambientul lor, unde se respiră un alt aer! Unde se simte adevărata pasiune pentru muzică! Despre Scala, ca Instituție nu știu de unde să încep povestea mea? Am impresia că visez; nu-ți pot descrie ce plăcere e să dirijezi o astfel de orchestră! Ei! Orchestra ajutată de acustica salei elegante, despre care se spune că este acum mai perfectă
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
dar nu face nimic, am învățat deja de mult să nu te aștepți la recunoștință, cu toate că înaintea premierei eram pentru el în scrisori „tata”, „Dumnezeu” tot ce vrei! Și așa a ajuns Petrică să fie cântăreț la cea mai mare instituție, cântând 5 recite de „Cosi”. Trei spectacole erau contractate cu întregul ansamblu dar succesul fiind imens, s-au putut da încă două! Lucru record pentru Scala! Și Berceasca și-a încercat norocul la Scala, dar cu toată vocea ei, pe
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
care era... Stepho... Stephi... - Stephanie, amuzantule. Hai să lăsăm tâmpeniile, am venit aici cu un motiv, nu să pierdem timpul. Mai târziu fuseseră la deschidere oficială despre care vorbise Mary. Ceilalți elevi erau deja adunați în sala de festivități a instituției. O sală foarte mare, cu o scenă în față, presărată cu o mulțime de scaune acoperite de o mușama colorată roșu aprins. În spatele sălii era un balcon, unde de asemenea se găseau dispuse locuri pentru cei care participau la evenimentele
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
compozițional cât și de execuție. Ca atare, legitimarea se face pe baza unei tehnici dobândite pe durata multor ani de studiu și practică. Ce-i drept, merită, căci s-au realizat o mulțime de capodopere și s-au întemeiat numeroase instituții (filarmonici, teatre de operă, diferite genuri și tipuri de formații muzicale) în stare să ni le livreze pe baza proiectelor (partiturilor) lăsate de autor, chiar și după veacuri de la momentul conceperii lor. Dar, deși această competență tehnică este utilă, mai
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
dominația peste tot teritoriul iberic musulman, până în anul 1031. Această perioadă va reprezenta apogeul unei societăți extraordinare, prospere și extrem de avansată din toate punctele de vedere. Dezvoltarea economică, socială și culturală cunoaște punctul său maxim în timpul Califatului de Cordoba, apărând instituții administrative mult mai avansate față de cele existente în Europa medievală contemporană. Orașul-stat Cordoba se va dezvolta și din punct de vedere artistic și cultural. Sunt organizate numeroase școli, precum și o bibliotecă de mari dimensiuni. Cordoba devine unul dintre cele mai
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
- CE FEL DE PERSONAJ ESTE CRITICUL LITERAR CONTEMPORAN? Un personaj puțin bizar, aș spune. Criticul literar de astăzi nu mai are același statut precum criticul literar de ieri. În perioada comunistă, instituția criticii literare era politizată, iar literatura înl ocuia oferta mult mai generoasă pe care o întâlnim în societățile libere. În prezent, când discursurile culturale sunt mult mai diversificate, când avem de-a face cu mai multe tipuri de limbaj (cel
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
timpul comunismului era cumva mincinoasă. Toate cărțile publicate atunci aveau nevoie de girul cenzurii, scriitorii nu puteau vorbi despre realitate. A vorbi despre realitatea socială din timpul comunismului însemna automat să spui adevărul, care nu era pe placul puterii totalitare. Instituția cenzurii avea rolul de a verifica să nu se publice cărți care să vorbească sincer despre realitatea neconvenabilă din vremea aceea. Marii scriitori din perioada comunistă au fost barochizanți, au cultivat în exces metafora sau alegoria. Nichita Stănescu „vorbea", dar
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. - CUM AR TREBUI SĂ NE APROPIEM DE LITERATURĂ? Eu predau clasicii, Eminescu, Creangă, Caragiale, epoca Junimii. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat atunci trebuie să înțelegi că instituția literaturii era alta decât cea de astăzi. De aceea și valoarea acestor texte trebuie judecată prin raportare la timpul acela. Nu întâmplător marii noștri clasici sunt scriitorii din secolul al XlX-lea, însă judecând contextual vedem că Eminescu a fost
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
noi a Revistei „Scrisul Românesc“ la împlinirea a 80 ani și 55 de ani de activitate didactică, literară și științifică, Florea Firan, autor a peste 40 de cărți și câteva sute de articole de istorie și critică literară, întemeietor de instituții de cultură precum Teatrul Liric din Craiova sau manifestări cultural-științifice de anvergură precum Festivalul Național de Folclor „Maria Tănase“, Zilele Macedonski, prin aducerea în actualitate a personalității autorului Nopților și Rondelurilor, teoretician al simbolismului și promotor al poeziei moderne românești
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
ce-au avut pe lângă case, pe mulți înstrăinându-i pentru totdeauna de vetrele străbune”; 3. Un val uriaș de disperare desprindem din tragedia neputinței profesorului Teodor Bălan, directorul Arhivei Istorice din Cernăuți, de a salva materialul arhivistic tezaurizat în această instituție; 4. Incomensurabile au fost pierderile istoricului Ion Nistor: ,,Ultimatumul lui Molotov l-a găsit la Conferința Inter-universitară din București, la care participa în calitate de rector al Universității din Cernăuți (...) Peste un an, savantul și-a găsit locuința devastată și biblioteca risipită
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]