KorAP: Find »[drukola/base=instituțional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...1271 >

31,773 matches

Corola-journal/Journalistic/9190_a_10515

Dumitru Avakian Nu cred că exagerez observând că Bruxelles, Capitala regatului Belgiei, apare astăzi drept o imagine-vitrină a Europei Unite. Atât în plan instituțional, cât și în cel cultural artistic. Este o metropolă relativ mică ce etalează astăzi un potențial important. Dat fiind cumulul actual al instituțiilor comunitare, dată fiind vocația locului, aceea de mare intersecție privind circulația valorilor. De tot felul. Culturale, artistice

Bruxelles - o vitrină a capitalei europene by Dumitru Avakian (2007) [Corola-journal/Journalistic/9190_a_10515]
Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539

conformist al supunerii oarbe în fața autorității (...) Dacă respectăm fără discernământ legile promulgate de o putere odioasă, de tiranie, justiția devine injustiție, exercitarea puterii se transformă în abuz de putere și în dezmăț totalitar. Este necesară o Antigonă ori de câte ori puterea constituită, instituțională, nu mai cunoaște limite, cade în arbitrar și în abuz" (p. 130). Cu atât mai mult cu cât lumea tragediei grecești este asociată de Ion Vianu psihanalizei colective, având, pe plan intelectual și moral, ocazia de a repune întrebări fundamentale

Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru (2007) [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367

a transparenței nu va face decât să oculteze hoțiile care au fost și care vor veni în Momânia. Vizibil, dezgolit, va rămâne, spre mulțumirea publicului, doar Mumu de la Big Brother. Normă și noimtc "Norm\ [i noim\" Toate seismele sociale și instituționale, în general toate revoluțiile care afectează grupuri umane, de la nație la banda de hoți, cred că sunt determinate în profunzime de o cauză unică: incapacitatea unor oameni de a-și lăsa niște semeni, de obicei mai tineri, să-și trăiască

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937

guvernământ a mers, în campania electorală, pe modelul rusesc, încercând să diminueze miza cursei electorale și importanța confruntării politice, să dedramatizeze și să depolitizeze bătălia, astfel încât victoria sa să pară firească, de neocolit, o fatalitate. PSD a făcut o campanie instituțională, masivă, copleșitoare, de partid care domină instituțiile statului și controlează distribuirea resurselor, care nu are a-și plebiscita puterea, care trebuie doar să facă, nu și să vorbească, să intre în competiție directă, pentru a-și păstra puterea.” Același autor

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
de amnistie, în urma căruia 217 din cei 271 inculpați au fost eliberați. Decretul a fost prilejuit de căsătoria principesei Mărioara cu regele Alexandru al Iugoslaviei.” Comuniștii „și-au consolidat poziția în octombrie 1922, când la Ploiești comuniștii au pus bazele instituționale ale Partidului Comunist Român. Ei au confirmat afilierea la Internaționala Comunistă, au ales un comitet central (avându-l secretar general pe Gheorghe Cristescu) și au aprobat statutul. După 1923, PCR s-a identificat cu interesele sovietice, adoptând o linie politică

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
revitalizare a societății civile, odată cu experimentarea unei forme non-machiavelice de politică, numită deseori «antipolitică». Din mai multe puncte de vedere, revoluțiile din 1989 au reiterat proiectul inițial al Iluminismului prin faptul că au repudiat orice formă de absolutism mintal sau instituțional și au apelat la o abordare non-ideologică și non-manipulativă a individului. Dar s-a realizat pluralismul politic? În locul unor partide autentice, vedem figuri charismatice sau pseudo-charismatice migrând de la o grupare la alta, manifestând puțin interes pentru definirea opțiunilor ideologice. Acuzându

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
ale populației, este posibil că dacă nu ne vom limita în mod voluntar numărul, foametea, maladiile și revoltele sociale o vor face pentru noi cu mult înainte de a ne dubla numărul de locuitori. Luate laolaltă, aceste manifestări ale eșecului sistemelor instituționale constituie o criză umană întreită a adâncirii sărăciei, dezintegrării sociale și distrugerii mediului înconjurător. Cele mai multe dintre elementele crizei au în comun o caracteristică importantă și anume, soluțiile lor necesită o acțiune locală, de la o gospodărie la alta și de la o

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
unor programe private foarte clar definite și să se protejeze pe ei înșiși de răspunderea legală pentru consecințele publice ale faptelor lor. Mai puțin cunoscută este tendința corporațiilor, ca pe măsură ce cresc în dimensiune și putere, să-și dezvolte propriile programe instituționale aliniate cu imperative inerente naturii și structurii lor, fără să se afle sub controlul deplin nici măcar al oamenilor care le stăpânesc și le administrează. Aceste programe se canalizează pe creșterea propriilor profituri și protejarea lor de incertitudinile pieței. Ele derivă

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
de 150 de ani într-un proces de restructurare a regulilor și instituțiilor de guvernare pentru ca acestea să convină intereselor lor. [...] America s-a născut dintr-o revoluție împotriva puterii abuzive a monarhiștilor britanici. Carta corporatistă a fost un instrument instituțional al acelor abuzuri. Corporațiile statuate erau utilizate de Anglia pentru a menține controlul asupra economiilor coloniale. Pe lângă asemenea corporații binecunoscute, ca de exemplu, Compania Indiilor de Est și Compania Golfului Hudson, multe colonii americane erau ele însele înscrise în calitate de corporații

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
în lucrarea sa Who Will Tell the People? (Cine le va spune oamenilor?): «(Corporațiile - n.a.) ... resursele financiare imense, diversitatea intereselor lor, echipele de profesioniști talentați, toate aceste valori și altele sunt acum neîncetat centrate pe politicile guvernării. Această nouă realitate instituțională este cauza fundamentală a prăbușirii democrației contemporane. Corporațiile există pentru a-și urmări interesele proprii de maximalizare a profiturilor, nu aspirațiile colective ale societății. Ele sunt conduse de o ierarhie de manageri și nu de aspirații sociale.» Apare astăzi mai

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
ritm de creștere economică destul de înalt (4-5%), în 2003 calitatea vieții nu s-a îmbunătățit. Inflația a continuat să fie înaltă, prețurile s-au «ajustat» mereu, criza din sistemul de sănătate s-a adâncit, iar corupția a devenit o formulă instituțională. Demiterea câtorva miniștri, prinși cu ocaua mică de presa neaservită, s-a făcut sub pretextul remanierii guvernului, cei «pedepsiți» fiind reciclați în funcții de partid după clasica manevră PCR-istă a «rotirii cadrelor». [...] totul a fost manevrat pentru a ocupa

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
și puternică. [...] Economia românească, în acest moment, nu este pregătită nici pe sfert. [...] după ce vom fi admiși în Uniunea Europeană, vor trece 20 de ani până când vom trăi mult mai bine și vom simți că suntem în altă realitate economică și instituțională! Grecia, Spania, Portugalia au avut nevoie, de asemenea, de 20 de ani. Integrarea va fi plătită de Uniunea Europeană, dar noi vom fi nevoiți să muncim de zece ori mai mult decât astăzi. [...] Sentimentul neputinței românești va trebui să dispară. Adevărul

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
forțele pieței, guvernului și cele ale societății civile pentru a menține un echilibru dinamic între nevoile sociale adesea concurente pentru menținerea echității și ordinii esențiale, producerea eficientă a mărfurilor și serviciilor, responsabilitatea puterii în fața cetățenilor, protejarea libertății umane și inovarea instituțională continuă. Acest echilibru își găsește expresia în piața reglementată, nu în cea liberă, și în existența unor politici comerciale care să lege economiile naționale unele de altele. Acest proces se desfășoară într-un cadru de reguli ce mențin concurența internă

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
să ne legăm de un petic al planetei vii, cu care viețile noastre se întrepătrund. Asemenea societăți trebuie construite prin acțiune la nivel local, de la o gospodărie la alta și de la o comunitate la alta. Totuși, am creat un context instituțional și cultural care privează localul de autoritate și face ca o asemenea acțiune să fie dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Ca să corectăm această profundă disfuncționalitate trebuie să îndepărtăm iluziile transei noastre culturale colective. Să recuperăm puterea cedată unor instituții ratate

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951

sportului. (Din considerente deja expuse, se impune înlocuirea termenului „stabilită” cu termenul „aprobată”. (7 Consiliul de administrație are următoarele atribuții principale: a adoptă proiectul de buget și avizează execuția bugetară la nivelul unității de învățământ; b aprobă planul de dezvoltare instituțională elaborat de directorul unității de învățământ; c aprobă curriculumul la decizia școlii, la propunerea consiliului profesoral; d stabilește poziția școlii în relațiile cu terți; (Pentru o corectă exprimare, textul ar trebui reformulat, astfel: „stabilește relațiile unităților de învățământ cu terți

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
juridică răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condițiile legii. Art. 109 (1 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului finanțează anual, în cadrul programelor naționale aprobate prin hotărâre a Guvernului, următoarele competiții: a competiții între școli care se bazează pe evaluarea instituțională a fiecărei unități de învățământ după două axe majore: incluziune și performanță. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a școlilor pe 5 niveluri: "Excelent", "Foarte bun" " Bun", "Satisfăcător" și "Nesatisfăcător". Sunt premiate atât

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
universitară este garantată prin Constituție. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituțiile de învățământ superior se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase. (2 Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare. (3 Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanță strictă cu legislația în vigoare

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
de etică și deontologie profesională aprobat de senatul universitar (Încă o dată remarcăm utilizarea expresiei pleonastice „deontologie profesională”; d să asigure eficiența managerială și eficiența utilizării resurselor, în cazul universităților de stat, și a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituțional; e să asigure transparența tuturor deciziilor și activităților sale, conform legislației în vigoare; f să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, precum și drepturile și libertățile studenților. (2 În cazul universităților confesionale, răspunderea publică se extinde

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
se află în relație de soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcții astfel încât unul sau una să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control, autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu pot fi numiți în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv; Remarcăm lipsa acordului în

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
universitară. Decanul poate dispune reorganizarea examenului. 106 Art. 145. Analiza contestațiilor depuse de candidații la admitere, de studenții examinați, de absolvenți în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competența instituțiilor de învățământ superior, conform propriilor regulamente instituționale și prevederilor Cartei universitare. SECȚIUNEA 8: Diplome Art. 146. Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedește că s-a obținut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD și poate organiza programe universitare de doctorat. (4 Fiecare școală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte, în vederea acreditării. Evaluarea școlii doctorale se face pe baza performanței școlii doctorale și a capacității instituționale a IOSUD din care face parte școala doctorală. Evaluarea școlilor doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din Țară sau străinătate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetării și a rapoartelor CNATDCU

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învățământul superior și în cercetare în domeniile artelor și sportului. (7 Școlile doctorale din cadrul IOSUD se organizează pe discipline sau tematici disciplinare și interdisciplinare. (8 Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul instituțional al IOSUD, de sisteme proprii și specifice de conducere și administrare a programelor de studii și cercetare, inclusiv la nivelul școlilor doctorale. La nivelul IOSUD funcționează consiliul pentru studiile universitare de doctorat. La nivelul fiecărei școli doctorale funcționează consiliul școlii

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
străinătate, în universități sau în centre de cercetare de prestigiu, precum și recunoașterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. (5 Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condițiile stabilite prin regulamentul instituțional propriu de organizare și desfășurare a studiilor universitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungește, în consecință, cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate. (6 Curriculumul de pregătire și programul de cercetare sunt stabilite de conducătorul de doctorat și de școala

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
au obținut o diplomă de doctor în științe cu cel mult 5 ani înainte de admiterea în programul postdoctoral și care doresc să se perfecționeze în cadrul unei alte instituții decât cea în care au obținut titlul de doctor; b asigură cadrul instituțional pentru dezvoltarea cercetărilor după finalizarea studiilor universitare de doctorat; c au o durată de minimum un an; d se pot finanța de către instituții publice sau de către operatori economici; Pentru unitate de reglementare, se impune folosirea sintagmei „agenți economici” în loc de sintagma

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
artistic și sportiv, practica studenților se desfășoară în universități: în centre de proiectare, ateliere artistice, studiouri muzicale, unități de producție teatrale și cinematografice, spații destinate performanței sportive, precum și în instituții din profilul artistic sau sportiv respectiv, pe bază de parteneriat instituțional. (Remarcăm faptul că, după o enumerare, fraza este continuată cu o altă idee decât cea inițială. Art. 184. În învățământul superior artistic și sportiv, doctoratul științific sau profesional este o condiție pentru cariera didactică. În opinia noastră, exprimarea este ambiguă

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]