1,052 matches
-
început să fie observate o serie de indicii ce arătau faptul că "o dezvoltare viitoare a federațiilor este posibilă"22. Un prim exemplu este faptul că în 1984 a fost inaugurată coordonarea europeană a Partidelor verzi, care deși nu se instituționalizează sub forma unei federații, demonstrează că partidele politice naționale consideră necesară colaborarea la nivel european. Un al doilea exemplu este faptul că la alegerile din 1989 toate cele trei federații europene elaborează fără prea multă greutate manifeste electorale. Hix subliniază
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
posibil a bărbaților în același spațiu (Pasti, 2003, p. 216). Revenirea modelelor culturale tradiționale legitimează atribuirea unui caracter prin excelență masculin politicului, „modelele comportamentale politice” fiind „proiectate drept comportamente masculine” (Pasti, 2003, p. 217). Se poate vorbi despre o masculinitate instituționalizată în politică, instituțiile politice fiind formate și fundamentate de bărbați. Discursul politic românesc rămâne dominat de violență și agresivitate. Sfera politicii este considerată nepotrivită pentru femei din cauza perceperii acesteia ca un mediu corupt și murdar (45% dintre respondenții Barometrului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
afirmă că, în lipsa dispariției separării spațiului public de cel privat și prin continua asociere a grijii drept proprietate preponderent și natural feminină, conceptul de grijă nu își va putea face loc pe agendele publice și nici nu va putea fi instituționalizat. O teorie fundamentată pe practica grijii este viciată prin identificarea acesteia cu protecția unilaterală, prin considerarea ei ca serviciu gratuit (Tronto, 1993, p. 157-180). Se pot sintetiza, astfel, anumite scopuri ale teoriilor feministe: valorizarea maternității, în special, și a activităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
supraviețui prea mult de unul singur. De aceea, se asociază cu alți oameni pentru a obține cele necesare traiului și pentru a face față provocărilor și pericolelor din jur și, de obicei, își întemeiază o familie (sau o altă formă instituționalizată de conviețuire cu alte persoane) pentru a administra mai rațional resursele obținute prin asociere și pentru a găsi siguranță și sprijin emoțional (și material) în perioadele de vulnerabilitate. Imaginați-vă un individ care ar încerca să supraviețuiască de unul singur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
structurare rațională, instituționalizată a părților componente ale organizației. Membrii grupului interacționează între ei pentru a-și atinge scopul comun. Putem reuni cele 4 condiții de mai sus, care mi se par esențiale, în următoarea definiție: Organizația este o formă rațională, instituționalizată de interacțiune a unui grup de persoane, justificată de interesul (sau pretextul) atingerii unui scop comun. Trebuie remarcate nuanțele din definiție referitoare la scopul comun care, deși ar fi de dorit, în realitate nu este asumat de toți membrii unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sau în aceeași organizație avem scopuri divergente, și nu comune, fiecare parte încarcând să-și urmeze propriul scop, propriul interes. Acest comportament conduce la diminuarea coeziunii grupului, fapt ce afectează negativ performanța (Zlate, 2004, p. 187). Multe conflicte organizaționale se instituționalizează adesea sub forma atitudinilor, stereotipurilor, valorilor, credințelor, ritualurilor și a altor aspecte ale culturii organizaționale. Conflictele dintre departamentul de vânzări, cel care aduce banii în mod direct (și ca urmare beneficiază de anumite privilegii, de o poziție specială), și alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de presiune vizează în principal apărarea pozițiilor cîștigate sau a intereselor categoriilor economice și sociale pe care le reprezintă. Ele pot acționa direct asupra celorlalți actori menționați, sau prin intermediul mass-mediei și, bineînțeles, al partidelor politice. Această influență tinde să fie instituționalizată. Prin urmare, actori numeroși intervin, în diferite moduri, sub di-verse titluri, în definirea și punerea în operă a politicilor economice. Aceste diferite centre constituie ceea ce numim Stat. Ele se influențează reciproc, suportînd diferite presiuni. Poate fi semnalată, ca tendință, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de experiențele părintelui din timpul propriei copilării, a adolescenței, dinainte și de după căsătorie. Alți specialiști în domeniul adopției au utilizat această teorie ca bază pentru explicarea adaptării la adopție a copiilor cu nevoi speciale 279, a copiilor care au fost instituționalizați o perioadă semnificativă de timp280, a copiilor abuzați în istoria lor socială 281, a copiilor adoptați la vârste mai mari, respectiv a copiilor adoptați transrasial/transetnic 282. După 1989 este binecunoscut faptul că, numeroși copii din instituțiile de ocrotire din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau doi intr-o instituție de ocrotire nu și-a format și nu înțelege conceptul familie. De aici apare dificultatea lui de a asocia recepția hranei și a confortului cu alte semnificații ale schimbului social. Pentru copilul care a fost instituționalizat părinții pot părea inițial ca simpli îngrijitori. În cazul în care copilul a dezvoltat relații de atașament bazate pe insecuritate cu îngrijitorii, nevoile lui au fost frecvent ignorate, dezvoltarea unei relații bazate pe încredere în raport cu părinții adoptatori poate solicita o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de stres specifici copilului adoptat. În ceea ce privește evoluția stării de sănătate, copiii care nu au semnalat probleme medicale în momentul adopției nu au avut probleme importante nici după încheierea acestui proces. Aici sunt integrați în general copiii care nu au fost instituționalizați fiind adoptați din familiile lor biologice, au fost în plasament la asistent maternal profesionist sau cei care au fost instituționalizați o perioadă de până la 6/7 luni. Majoritatea copiilor care au prezentat anterior adopției probleme medicale au înregistrat o ameliorare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nu au avut probleme importante nici după încheierea acestui proces. Aici sunt integrați în general copiii care nu au fost instituționalizați fiind adoptați din familiile lor biologice, au fost în plasament la asistent maternal profesionist sau cei care au fost instituționalizați o perioadă de până la 6/7 luni. Majoritatea copiilor care au prezentat anterior adopției probleme medicale au înregistrat o ameliorare a sănătății lor, dar în proporții diferite în funcție de o serie de factori: timpul petrecut în instituție, tipul problemelor avute, informațiile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe cont propriu și, de regulă, eu m-am implicat personal. Dar aceasta nu mai era o metodă adecvată în circumstanțe normale și, ca atare, am stabilit parteneriate cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare îPNUD), printre altele, și ne-am instituționalizat asistența. PNUD însuși a depus eforturi similare în diverse țări. Poate cea mai reușită inițiativă a avut loc în Nigeria, unde președintele Olusegun Obasanjo a vrut să aducă înapoi un membru al Băncii Mondiale, Ngozi Okonjo-Iweala, pentru a-l numi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
reacții individuale și revizioniste la canonul biblic. Conform tradiției iudaice, profeția a încetat odată cu secolul al V-lea î.Hr. Dumnezeu nu mai comunică direct cu poporul Său, ci numai prin riturile sacre întreținute de preoți în Templu. Religia iudaică se instituționalizează și se clericalizează. Totuși, în orice religie revelată există și vor exista mereu răbufniri individuale, ce creează mișcări disidente, alternative la starea de fapt instituțională. Pentru a da o cât mai mare pondere și credibilitate revelațiilor lor, autorii apocalipselor se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
of Local and Central Governments: An Essay in the Political Economy of Decentralization”, Paper C99-109, Center for International Development Economics Research, University of California, Berkeley, p. 3. footnote>. Elitele locale au căpătat astfel un instrument formal prin care și-au instituționalizat dominația până atunci informală asupra comunității, dobândind în plus și resurse suplimentare pe care le pot controla pentru a întări rețelele de patronaj și control social. Aceste evoluții nedorite pe plan local trebuie însă puse în balanță cu tendința cealaltă
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
care o persoană care demisionează dintr-o slujbă publică începe o altă slujbă în același domeniu; desfășurarea de activități în paralel cu slujba: cum ar fi, de exemplu, începerea unei afaceri personale în directă competiție cu angajatorul. Majoritatea statelor au instituționalizat înregistrarea declarațiilor privind interesele financiare ale membrilor parlamentului, guvernului, sau ale funcționarilor publici. Acest lucru se datorează necesitații de definire a standardelor etice și nevoii de o mai mare transparență în actul de guvernare, deoarece mecanismele tradiționale - precum reglementările referitoare
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
la fel de rece ca un somon din Marea Nordului, și la fel de alunecos: — În noiembrie 1924, Wiligut a fost internat într-un azil de nebuni din Salzburg pentru tentativa de omor asupra soției sale. În urma examinării, a fost declarat nebun și a rămas instituționalizat în grija doctorului Kindermann până în 1932. După externare, și-a schimbat numele în Weisthor, iar restul - fără îndoială, îl cunoașteți, Reichsführer. Himmler aruncă o privire dosarului preț de un minut-două. În cele din urmă oftă și întrebă: — E adevărat, Karl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pentru mine. Era suficient doar să apelez la ajutor. Si mai ales când aflau că sunt în pelerinaj, disponibilitatea lor era și mai mare, mai ales a acelora care fac parte din asociația sf. Iacob. Deși nu sunt contra formelor instituționalizate de asigurare, propun o mai mare încredere în oameni și în capacitatea lor de a se solidariza cu cei aflați în diferite trebuințe. Da, ar trebui să privim semenii noștri cu mai multă încredere și considerație și să vedem în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Ordonanțe similare, decretate în secolele XVIII - XIX, au rămas valabile până în 1954. În Elveția, între secolele XVI - XVII, țiganii erau torturați, iar din 1580, oricine putea să-i ucidă. Din 1646, dreptul de a lichida, prin bătaie sau împușcare este instituționalizat prin ordonanță. Până atunci, orice țigan când era prins, i se tăia o ureche și i se punea în vedere să părăsească teritoriul. Dacă era prins din nou era spânzurat. Deci cu toate că nu aveau calculatoare pe timpul acela, tipul acesta de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
este o simplă poveste de genul îmi place/nu-mi place ! Se poate vorbi însă, la modul serios, de o cultură a auditului ? Se pare că da. Iată și principalele argumente : - Are un limbaj sau, poate mai corect, un idiom instituționalizat de origine anglo saxonă, pus în evidență și prin „serviciile de traducere” ale „consultanților” care, de la Bruxelles la București, sînt plătiți pentru a traduce gîndurile beneficiarilor în limbajul finanțatorilor. - Are un set de norme de „good practice”, cu reguli de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
sus că frenezia parvenitismului a fost firească. Mai mult, ea este un motor al dezvoltării. Unii, mai demult, au numit-o acumulare primitivă de capital. Ea este (mai mult sau mai puțin) inevitabilă. Cînd însă ea se așază și se instituționalizează, lucrurile devin mai grave. Nu (doar) din motive morale, ci în primul rînd economice : pentru establishmentul parvenit, orgo liul bate interesul ! Parvenitul, mîndru, dar nesigur de noua sa poziție, are nevoie permanentă de confirmare, de „recunoaștere socială” și face totul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o tendință de a asocia apariția teribilismelor cu indivizii care sunt, într-un fel, detașați de segmentele stabile ale societății, cum ar fi adolescenții sau șomerii. Aceștia se implică în episoadele pasagere ale comportamentelor isterice fie din cauză că nu au mijloacele instituționalizate necesare de a-și face auzite opiniile, fie în cazul în care necesitățile lor sunt reprimate de autorități sau de către părinți. Pentru Orin E. Klapp (1972), implicarea tinerilor în modă și în teribilisme reprezintă o subordonare temporară a identității personale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lansarea unei mode, ca de exemplu paradele de la Paris și New York care anunță începutul unei nou ciclu al modei. 5. Mobilizarea pentru acțiune. Conform lui Neil Smelser, mobilizarea pentru teribilisme și modă are loc de obicei prin media. Leadership-ul este instituționalizat sub forma caselor de modă și a designerilor celebrii ceea ce implică o cerere și o distribuție clară către un anumit public. Dar media este tentată să prezinte mai mult unele evenimente captivante, cum ar fi lansarea unor mode de către un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
E. Goffman, 1982, 18). Care este valoarea acestui model pentru studiul psihosociologic al vestimentației? În primul rând, putem recurge la conceptele lui Erving Goffman pentru a explica temele propuse de psihosociologia vestimentației. În modelul dramaturgic, "fețele sociale tind să se instituționalizeze în sensul așteptărilor stereotipe abstracte cărora le dau naștere" (Erving Goffman, 1959/2003, 55). Așa se explică faptul că unor roluri sociale le sunt circumscrise anumite fețe, exemplul cel mai elocvent fiind cel al cadrelor medicale și militare. Totuși situația
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
conduită. Având în vedere că fundamentul constituirii societății comerciale este contractul putem reține că societatea comercială are o natură contractuală, dar că, odată cu dobândirea personalității juridice ea capătă și o natură juridică instituțională. Contractul de societate unit cu autorizarea judiciară instituționalizează o entitate colectivă 27. În considerarea celor expuse mai sus și mai ales a ultimei opinii căreia ne raliem, considerăm că societatea comercială ar putea fi definită ca fiind un act juridic, în principiu de natură contractuală, în baza căruia
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
2.1. Deliberările și deciziile asociaților în societatea în nume colectiv În societatea în nume colectiv toți asociații cooperează și se controlează reciproc riscându-și întreaga avere. Având în vedere numărul mic al asociaților societății în nume colectiv, legea nu instituționalizează adunarea generală a asociaților pentru această formă de societate. În problemele esențiale care privesc activitatea societății, deciziile sunt luate împreună de către asociați. L.S.C. consacră și pentru această formă de societate principiul majorității capitalului social pentru numirea administratorilor. În mod excepțional
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]