3,826 matches
-
cea de care ai nevoie iar pe cea de care ai nevoie nu o poți obține". Gluma operează deci o deconstruire a sistemelor normative, demonstrînd caracterul retoric a ceea ce înainte consideram natural, evident; de aceea deconstruirea normei sau a sensului instituționalizat are o anumită forță subversivă și prin aceasta creatoare. 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor A interpreta o glumă și a o sancționa prin rîs presupune o aplicare ierarhizată a sistemului competențelor asupra elementelor secvenței discursive. E vorba mai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și cultural, de rezistența periferiilor, adică a populațiilor care, din punct de vedere etnic, lingvistic sau religios, difereau de cultura care impunea centrul făuritor al națiunii. Acest clivaj a afectat numeroase țări în secolul trecut și fie s-a văzut instituționalizat și deci neutralizat, fie a condus la independență, ca în cazul Norvegiei, Irlandei, Islandei și Maltei. Chiar de la începutul anilor '60, constatăm în țările occidentale o reapariție a clivajului între centru și periferie, concretizată printr-o nouă reconsiderare a periferiei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mai mult sau mai puțin diferite dacă factorul de identificare ce mobilizează periferia este lingvistic, religios, național, regional sau combină mai multe din aceste elemente. În afară de acesta, caracterul, mai mult sau mai puțin recent ori mai mult sau mai puțin instituționalizat al clivajului, afectează ideologia și baza sociologică a partidelor "periferiste". Astfel că ideologia acestor partide va îmbrăca uneori forma unei conștiințe naționale: etnia sau comunitatea religioasă dominată se afirmă față de Statul-națiune dominator ca o entitate națională distinctă, care revendică fie
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Ele au dat naștere după modelul carlismului basc sau al iacobismului irlandez unei conștiințe autonomiste care a încercat să se exprime printr-un discurs naționalist inventat de centru. Aceste partide diferă în funcție de gradul de îndeplinire al programului lor. A) Partidele instituționalizate. Este vorba de partidele care "au reușit". Ele se manifestă în țările în care au fost nevoite să lupte pentru cucerirea independenței lor. În acest caz, de exemplu în Irlanda sau Norvegia, centrul urbanizat a fost contaminat din punct de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
înscrisă în natura umană, căci este un sens al ei tot mai actual, în contextul democratizării vieții sociale complexe calea spre libertate. Desigur că trebuie atunci schimbată și mentalitatea după care se poate realiza obținerea libertății doar prin educația formală, instituționalizată, printr-o metodologie clasică, ci mai ales prin acțiunea pedagogică corelată a tuturor influențelor cu valențe educative, nonformale și informale. De unde nevoia de schimbare și în conceperea formării inițiale și continue a educatorului însuși, așa cum se conturează a fi o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
între soluții la rezolvări variate, să-și perfecționeze stilul de proiectare ș.a. Așa considerăm că este o cale eficientă de autodezvoltare a competențelor formative, prin dublarea acțiunii, cu reflecția asupra practicii lor, cu cercetarea ameliorativă și nu numai în formă instituționalizată. Aceste paradigme și modele de abordare a educației ca acțiune pot să atragă, în prim planul interpretării sale specifice, atenția asupra unor cerințe prioritare, raportate mai ales la acțiunile educatorului de pregătire, concepere, desfășurare, ameliorare a ei prin construcția, reconstrucția
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metodologice, descentralizarea lor, adaptarea la contexte și situații, la dinamica și varietatea realității, a indivizilor și a experiențelor, a afirmării creativității procedurale și manageriale. Dar însăși paradigma alternanței, conturată astfel, este supusă schimbării: de la sensul tradițional oficializat al alternativelor educaționale instituționalizate (Pedagogia Montessori, Pedagogia Waldorf, Step by Step, Pedagogia Freinet ș.a.), la sisteme de concepere a procesualității în învățământ bazate pe comunicare sau orientate spre acțiune sau interacționale sau informaționale (Cerghit, 2002, pp. 22-168) și până la sensul actual metodologic, aplicabil în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
descrie stilul, metodele de proiectare, bazele construcției, elementele componente, modulele, cursurile, programele derivate, ordonate, delimitate, cu elemente de combinare sau dezvoltare, cu criterii de aplicare și evaluare. Rezultă maniere diferite de concepere și prezentare, care se concretizează în curricula oficializate, instituționalizate apoi. Moduri de • Curriculumul conceput general se concretizează apoi în forme par Criterii Principii și consecințe în abordarea curriculumului centrat pe competențe, pe educat configurare a curriculumului ticulare, după opțiuni, unde se dezvoltă respectivele sale elemente alese (obiective, resurse, conținuturi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
integrative în situații reale complexe). Autorii găsesc că, interpretativ, cele trei (micro)paradigme explică rațiunile evidențierii lor interogațiile care se ridică asupra sensurilor promovate. Căci nu este ușor de conceput evaluarea și utilizarea diferitelor modele, într-o practică de evaluare instituționalizată, standardizată a situațiilor profesionale sau a proiectelor de cunoaștere, de cercetare și să se justifice procesul formării performanțelor școlare, în acest context. Atunci trebuie găsite și alternative de verificare și apreciere valorică, de multiplicat posibilitatea de a atinge sensul real
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practician) și • cu formarea (ca scop, formarea spiritului științific prin exersare continuă, prin acumularea și prelucrarea științifică a datelor, prin exersarea formulării de idei noi și de generalizare, adică formarea pentru reflecție științifică și apoi recunoscută chiar oficial ca certificare instituționalizată ca o formă a perfecționării). Alți autori (Charlier, 2005) apreciază complexitatea cercetării-acțiune-formare ca realizându-se într-un parcurs de patru etape: • un timp al acțiunii corespunzând formării practicianului pentru cercetarea care va fi (este cercetarea formării practicienilor, a unor competențe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o tratează în mod diferit. Cultura noastră a făcut din dragoste fundamentul cuplului și al căsătoriei. În societățile relativ liniștite, dragostea este marea aventură unică sau succesiv multiplă a vieții. În trecut era un sentiment devastator, supravegheat, codat, reglementat, încadrat, instituționalizat. Apoi, s-a eliberat progresiv; a devenit rezultatul alegerii celor implicați, a devenit mai fragil și duce mai rar la căsătorie. Dar inima umană nu bate altfel. Toate anchetele arată că, independent de țări și de timp, familia (C. 2
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Un raport finanțat de Uniunea Interparlamentară face distincția între trei tipuri de cooperare parlamentară la nivel internațional: diplomația parlamentară, cooperarea interparlamentară și cooperarea internațională tehnică. Astfel, diplomația parlamentară înseamnă mai mult decât doar cooperare parlamentară, în parte deoarece este mai instituționalizată decât aceasta. Parlamentarii sunt destul de conștienți de multiplele posibilități pe care diplomația parlamentară le are și poate să le ofere. De exemplu, un numări mic de practicieni au adresat această întrebare nu numai în cadrul conferințelor, ci și pe internet și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Astfel, în cazul Parlamentului scoțian legăturile stabilite între Comitetul de relații europene și Comisie erau de natură informală și se rezumau la vizite anuale la Bruxelles și discuții cu reprezentanții comisiei. Această relație este într-un complet contrast față de parteneriatele instituționalizate care sunt extrem de importante prin avantajele existente ale "guvernării pe mai multe niveluri". În Belgia, nu numai Camera reprezentanților și Senatul Parlamentului Federal dar și Adunările parlamentare ale Comunităților și regiunilor acționează, ca și componente ale sistemului parlamentar național ori
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Joshua Goldstein, Jon Pevehouse, Relații internaționale, Ed. Polirom, 2008, p. 337. 146 Cristian. Jura, op. cit., pp. 4-5. 147 Barry Buzan, Richard Little, Sistemele internaționale în istoria lumii, Ed. Polirom, 2009, p. 287. 148 Aceste contacte au fost exprimate în forme instituționalizate, precum Convenția de la Lome încheiată între Comunitatea Europeană și un număr de state din Africa, Pacific și Caraibe; CAER din care făceau parte Vietnamul, Mongolia și Cuba, împreună cu state europene din blocul ex-sovietic. 149 Raluca-Miga Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale, Ed.
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
asistența socială (precum sunt DGASPC, SPAS etc.), celelalte instituții au și ele un rol secundar în ceea ce privește asistența socială din România. Spre exemplu, DGASPC este instituția care are ca domeniu de activitate problematicile copilului dintr-un județ, mai ales în privința copilului instituționalizat. Toate celelalte instituții care în activitatea lor interacționează cu copilul reprezintă un potențial sprijin în rezolvarea cazului/cazurilor în funcție de problema identificată la copilul respectiv. Așadar, nu întâmplător destul de multe instituții sunt implicate indirect în procesul de asistență socială. Dacă privim
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
realizată cu mult curaj, însă dincolo de suportul teoretic (ne referim mai ales la învățământul universitar) și dincolo de formele de organizare, țara noastră are o mare problemă în ceea ce privește resursele. Asistență socială fără resurse nu se poate! Spre exemplu, în cazul copiilor instituționalizați, aceasta "determină o stare de dependență și o marcantă lipsă de automotivare pentru copil. Atunci când totul este asigurat de altcineva (alimente, adăpost, obiecte "personale", dar și reguli și rutină), atunci când și cea mai ușoară deviere de la comportamentul impus este pedepsită
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cea mai ușoară deviere de la comportamentul impus este pedepsită, nu este surprinzătoare descoperirea faptului că tinerii întâmpină mari dificultăți în adaptarea la viața adultă, care solicită independență și autodeterminare. Această constatare face mai puțin șocantă proporția în care foștii copii instituționalizați se regăsesc în penitenciare sau în spitalele psihiatrice." (Șoitu L., 2003, p. 817)24. Deși lucrul acesta este destul de vizibil și anume o îmbunătățire internă a vieții copilului din instituție, însă ce se întâmplă cu acesta după ieșirea din sistemul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
private de tip rezidențial pentru copii aflați în dificultate și cu măsură de protecție prin internarea într-un centru de plasament. Vedem în paralel la cele două grafice (Graficul 2 și Graficul 3) că în anul 1997 nu existau copiii instituționalizați plasați în centre de plasament private și nici la asistenți maternali profesioniști, iar la finele lui 2004, înainte de a intra în vigoare (începând cu data de 1 ianuarie 2005) pachetul legislativ emis în 2004 cu privire la protecția și promovarea drepturilor copilului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
finele lui 2004, înainte de a intra în vigoare (începând cu data de 1 ianuarie 2005) pachetul legislativ emis în 2004 cu privire la protecția și promovarea drepturilor copilului și cu privire la regimul juridic de adopție a copilului, un procent de 7% din copiii instituționalizați erau în centre de plasament private, iar în procent de 19% se aflau la asistenții maternali profesioniști. Peste 200 de instituții de tip vechi de protecție a copilului au fost închise, acordându-se prioritate închiderii instituțiilor mari cu peste 100
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ianuarie 2005, în România, din punctul de vedere al protecției copilului, întregul sistem se dezvoltă, serviciile de asistență socială în acest domeniu fiind de acum la standarde europene. Comparativ cu finele anului 2004, la sfârșitul anului 2009 scade procentul copiilor instituționalizați în centrele de plasament publice de la 33% (2004, Graficul 3) la 29% (2009, Graficul 4) și cu o ușoară creștere de 1% (adică 30%) în 2011. Ceea ce e de remarcat este creșterea considerabilă a plasării copiilor la asistenții maternali profesioniști
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
general: Og. Examinarea sistematică a implicării formale a Bisericii în cadrul instituțiilor publice de ocrotire a copilului din România. 5. Obiective specifice: Os1. Studierea ponderii implicării preoților în cadrul DGASPC. Os2. Investigarea prezenței asocierilor simbolice cu valorile și practicile religios-creștine pentru beneficiarii instituționalizați din DGASPC. Os3. Examinarea naturii caracterului partenerial propriu raporturilor dintre Biserică și DGASPC. 6. Ipotezele cercetării: > I 1: În cadrul organizațiilor DGASPC din România incidența implicării preoților este majoritară. > I 2: Centrele de plasament din cadrul DGASPC la nivel de România au
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
item, "nicio legătură", valoarea este 0. Pentru a valida științific Ipoteza 2, Graficul 9 arată în felul următor: Graficul 9. Validarea Ipotezei 2 Putem observa că 34% din DGASPC au asemenea spații de practicare a actului religios creștin pentru beneficiarii instituționalizați. Dacă privim cu multă atenție acest procent înseamnă 1/3 din valoarea totală arătând că existența unor asemenea spații este într-o formă consistentă. Dacă evaluăm și celelalte 2/3 dintre DGASPC, acestea au o relație cu Biserica pentru că în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
40 În anul 2001, DGASPC CS a preluat atribuții cu privire la evaluarea cazurilor copiilor care sunt încadrați într-un grad de handicap și/sau orientare școlară a copilului. Un an mai târziu prin proiectele finanțate cu sprijinul Fundației " SERA" România, copiii instituționalizați și care în mare parte sunt cu dizabilități aflați în stadiu mediu sau sever în Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Copii cu Handicap și Handicap Sever Oravița au fost transferați în 7 căsuțe de tip familial. Actualmente acest centru
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
fără a fi influențat din exterior. Corelând cele două cercetări, putem confirma că în România, în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, relația dintre instituția statului DGASPC și Biserică este una care are o legătură puternică în ceea ce privește activitatea cu copilul instituționalizat și nu numai în această privință. Această legătură puternică se realizează pe fondul religiozității puternice la români, prin faptul că Biserica este preferata în sondajele privind încrederea în instituții pe care românii i-o acordă. Vedem, de asemenea, că legătura
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
University of California Press, Berkeley. 125. Schimmelfenning, F.; Sedelmeier, U. (coord.) (2005), The Politics of European Union Enlargement Theoretiocal approaches, Londra/New York. 126. Schutz, A. (1967), The phenomenology of the social world, Northwestern University Press, Evanston. 127. Șoitu, L. C., Copilul instituționalizat perspective psihosociale, în Neamțu, G. (coord.) (2003), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, pp. 795-828. 128. Șoitu, C. T. (2005), Copilul institutionalizat, Ed. Universității Al.I.Cuza, Iași. 129. Schwartz, S.H.; Huismans, S. (1995), Value priorities and religiosity in four
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]