3,015 matches
-
modul inconștient. Altfel nu s-ar explica supraviețuirea unor superstiții sau a unor alegeri aparent lipsite de sens. Simbolistica acestor spații publice prin raportarea lor la practicile divinatorii se camuflează în ansamblul actului mantic. La fel se întâmplă și cu instrumentarul divinatoriu. Inventarul practicilor divinatorii cuprinde, pe lângă spațiul de desfășurare și actori, instrumente adecvate fiecărei tehnici în parte. Capitolul 12 INSTRUMENTARUL ȘI OBIECTELE FOLOSITE ÎN PRACTICA DIVINAȚIEI Atunci când vorbim despre instrumente și materiale, observăm că divinația are un statut special. De
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spații publice prin raportarea lor la practicile divinatorii se camuflează în ansamblul actului mantic. La fel se întâmplă și cu instrumentarul divinatoriu. Inventarul practicilor divinatorii cuprinde, pe lângă spațiul de desfășurare și actori, instrumente adecvate fiecărei tehnici în parte. Capitolul 12 INSTRUMENTARUL ȘI OBIECTELE FOLOSITE ÎN PRACTICA DIVINAȚIEI Atunci când vorbim despre instrumente și materiale, observăm că divinația are un statut special. De cele mai multe ori, materialele și obiectele folosite se identifică cu înseși semnele interpretate. Clasificarea practicilor mantice propusă de Auguste Bouché-Leclercq subliniază
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să meargă să câștige suflete. El se ascunde în vârtejul acela, ca să nu-l vadă nime. Cu cât e mai mare bucuria sau necazul dracului, cu atât e mai mare volbura"239. La rândul său, focul face parte din inventarul instrumentarului divinator. Cel mai adesea el este întâlnit ca simbol al divinității. Multitudinea de ritualuri magice și divinatorii în care focul este actor principal face din el unul dintre cele mai folosite instrumente magico-religioase. Mentalul românesc tradițional a reținut o largă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Scurtă critică a modelului propus de Auguste Bouché-Leclercq Cercetarea socioantropologică a divinației Divinație și magie 109 Divinația și magia: discipline spirituale Forme gnoseologice în practicile divinatorii Specialiștii actului divinatoriu Actorii sociali ai practicilor divinatorii Spațiul actului divinatoriu și simbolistica sa Instrumentarul și obiectele folosite în practica divinației Practică și discurs divinatoriu Simbol și simbolism social în demersul divinatoriu Divinația, clerul și Biserica Reclamă și publicitate În loc de concluzii Anexa nr. 1 Bibliografie Abstract Résumé
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de mare putere sau monitor de înaltă rezoluție, poate afișa milioane de culori, sunet stereo și cu efect surround, precum și camere video incorporate. Utilizarea textelor, imaginilor, sunetelor și secvențelor video pentru a transmite mesaje cu conținut semnificativ face parte din "instrumentarul" oricărui individ preocupat de cunoaștere. Multimedia, așa cum o definea Tay Vaughan, aceasta înseamnă "orice combinație de text, elemente de grafică, sunete, animație și secvențe video care ajung la dumneavoastră prin intermediul calculatorului sau a altor mijloace electronice. Cand combinați elemente senzitive
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a "metalimbajului") din perspectiva căreia acesta urmează a fi cercetat. Lucrarea pe care avem șansa să o prefațăm răspunde principial ambelor imperative, întrucît ia în seamă un impresionant spectru de "situații mincinoase", pe de o parte, întrucît le analizează cu instrumentarul metodologic și conceptual pe care sociologia îl pune la îndemîna cercetătorului, pe de altă parte. Altfel spus, în considerațiile ce urmează ne vom folosi cu un beneficiu maxim de "limbajul-obiect" pe care J. A. Barnes ni-l oferă, asociindu-i
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
malformator devine un neadevăr adesea mai mare decît cel transmis de emitentul însuși. Ceea ce este ciudat în relația dintre cele două tipuri de limbaje (mincinoase) naturale și artificiale este faptul că, pentru a înțelege conținutul celor dintîi, avem nevoie de instrumentarul celor din urmă; căci, așa cum notează J. L. Aranguren, "pentru a înțelege bine limbajul comun, vorbit sau scris, trebuie să recurgem la "modele" mai simple și mai construite cum ar fi limbajul științei, limbajul matematicii și al logicii matematice, limbajul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
despre viața umană. Sau inumană. Haiku-ul nu este expunerea discursivă pe care am făcut-o eu mai sus. Stilistic, el nu face nici afirmațiile, și nici comparațiile de care m-am folosit eu. El dă cititorului numai un succint instrumentar: cremenea, amnarul și iasca. Închipuirea lui trebuie să știe să le mînuiască, să le ciocnească pe primele pentru a isca scînteia care să aprindă mocnit iasca ironiei. Plouă cu soare De cum am Înregistrat poemul de mai jos În concurs, m-
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pamphletaire (publicată în 1982 și reeditată în 1995), dar, evident, și toate cele care i-au urmat, l-au făcut celebru în rândul cercetătorilor care au conjugat literatura cu studiul imaginarului politic, cu istoria mentalităților și cu hermeneutica discursului social. Instrumentarul analizei sale aparține cu precădere orientărilor lingvistice moderne, filosofiei limbajului și neo-retoricii perelmaniene. În analiza discursului pamfletar din spațiul francofon (1868-1968), Angenot nu operează dihotomic între perspectiva descriptiv-formală asupra textului și perspectiva socio-critică asupra conținutului ideologic, pentru că orice scriere de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
intertextul interpretării. De aceea, diferitele perspective asimilate anterior lecturii textului "de interpretat" sau chiar în paralel cu acesta se manifestă, în textul interpretant, ca prelungiri, mobile, tentaculare și revelatoare de noi semnificații. Teoria literaturii pune, astăzi, la dispoziția cercetătorilor un instrumentar pe cât de variat, pe atât de riscant, credem, dacă cercetarea i se subordonează în mod exclusiv. Privit în ansamblu și înțeles ca discurs intermediar, textul publicistic nu doar al lui Arghezi, ci al tuturor scriitorilor consacrați devine incitant prin caracterul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ca neliterar, profan, declasant, în virtutea unei justificate discriminări care separă omul de condei, scriitorul, inițiatul, de confratele său breslaș. Un alt impediment în explorarea caracterului controversat al publicisticii argheziene: o tentativă de cartografiere a acestui tip de discurs cu un instrumentar diferit față de cel folosit până acum, cu scopul explicit de a-i conferi o percepție proaspătă și, prin asta, de a-i imprima valențe noi, e supusă riscului unui derapaj spre artificial, prin frecventarea unei piste false, neproductive. Oricum, e
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
altă parte, "vedem" scene violente sau imagini de multe ori șocante, care sugerează sau, dimpotrivă, camuflează indignarea pamfletarului, susținându-i din background demersul polemic. Violența limbajului, cea generată de lexicul descalificant în special, conectează pamfletul arghezian la satiră, al cărei instrumentar îl împrumută, ofensiva directă, nedisimulată fiind justificată de o pervertire generală a valorilor. Din acest unghi, multe dintre textele care alcătuiesc campania anticlericală au un pronunțat caracter satiric. Dar violența argheziană se materializează adesea și prin ficțiune iconică (aici ipotipoza
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
firesc, ce a inhibat, la noi, curiozitatea exegeților de a sonda terenul eteroclit al publicisticii dintr-o perspectivă mai largă și mai generoasă, cu atât mai mult cu cât teoria, în domeniul literalului și a literarului, ne oferă, astăzi, un instrumentar atât de tentant. Una dintre explicații ar fi că gazetăria, prin pragmatismul său imediat, prin perisabilul informației, prin dependența de eveniment și conjunctură, a fost, în repetate rânduri, descalificată de înșiși cei care au ridicat-o la rang de artă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
CRABTREE 1989, 212; DIENER et alii 1978, 498), toate aceste trăsături caracterizând creșterea porcilor ca o sursă sigură de proteine animale cu o toleranță sporită la risc. Studiul utilajului litic din așezarea cucuteniană de la Hoisești relevă locul însemnat pe care instrumentarul litic îl ocupă în economia acestei comunități. De asemenea, diversitatea tipologică și funcțională a diferitelor tipuri de unelte indică gradul sporit de complexitate a ansamblului activităților economice ale acestei comunități. Relativa omogenitate morfologică remarcată în cadrul diferitelor serii tipologice indică, în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de la sine înțeles că, pentru monoteismul abstract care constă în a te exprima asupra conceptului de Dumnezeu, unitatea acestuia nu poate fi privită ca rezultând ontologic din tawhîd-ul omului.“ Această experiență individuală, personalizată și unică, fie este realizată prin utilizarea „instrumentarului“ pus la dispoziție de o tradiție anume, asumată ca atare, fie va întemeia ea însăși, prin „externalizare“, un rit, o practică ori o nouă tra diție religioasă. Rezultă, prin urmare, că este nelegitimă aplicarea termenului „monoteism“ pentru a descrie anumite
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nivelul "protologic" cu cel "paralogic" al gândirii, ea deturnând instrumentele și operațiile nivelului logic numai pentru a servi justificării anumitor interese 377. Ideologia apare, astfel, ca o formă specifică de cunoaștere, care însă nu îndeplinește rigorile pozitiviste ale "științificității", din moment ce instrumentarul epistemic pus la dispoziție de nivelul logic al gândirii este utilizat pentru a reprezenta anumite interese. Revenind însă la Giddens, cea de a patra teză pe care acesta o enunță decurge din primele trei și exprimă rezerva teoreticianului față de existența
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în plus față de cele anunțate anterior și câte 20 de burse pentru cercetări și călătorie. Aceasta presupunea că studentul avea asigurat financiar un sejur de studii în străinătate pe durata unui an sau chiar mai mult. Aparatura și cercetarea psihologică. Instrumentarul existent în laboratoarele avansate aveau prețuri oscilante funcție de scopul și complexitatea cercetării. La începtul existenței laboratoarelor de psihologie experimentală, aparate foarte frecvente erau cele care înregistrau timpul de reacție și cele care permiteau studiul domeniului senzorial și kinestezic. Exemplificările arată
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
sunt citați ca specialiști curatori medicul (surm), preotul (sahmet) și magicianul. școlile de medicină erau pe lângă temple. Triada teologie, magie, medicină a fost o realitate competițională între terapeuții hieratici și cei empirici, laici. O grijă aparte era acordată farmacopeei și instrumentarului medical. Se foloseau curent produse botanice: flori, fructe, frunze, rădăcini, esențe; produse animale: grăsimi, sânge, carne proaspătă, excremente, mierea de albine, veninul de șarpe; produși chimici, geologici ca săruri, sulfați, petrol, argilă etc. Paralel și după caz, se practică masajul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care se practica cu deosebită îndemânare încă din neolitic și până târziu a fost trepanația craniană. în 1953, la Galații Bistriței s-a descoperit un ferestrăiaș pentru trepanații, într-un mormânt celtic din secolul II î.Chr. în caseta cu instrumentar chirurgical de la Grădiștea Muncelului - Sarmisegetuza nu s-a aflat nici un asemenea instrument asemănător cu altele descoperite în Ungaria și în alte părți, ci unul care seamănă cu cel al unei truse din Cos, vestitul centru medical elen (sec. II î
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
î.Chr.). Interesantă este și „placa“ de la Grădiștea, un fel de „piatra laptelui“ a cărei pulbere rasă se folosea, ne spune Dioscorides, în vindecarea plăgilor. Vasile Pârvan crede că în spațiul eleno - traco - roman, existau centre specializate în confecționarea de instrumentar chirurgical și că fiecare popor a produs vase de argilă arse pentru uz medical, asemănătoare celor descoperite la Grădiștea Muncelului, Cucuteni, Băiceni (Iași). Dat fiind mobilitatea medicilor, sugerată și de una din conotațiile simbolului șarpelui vertical, e posibil ca chirurgul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ustensile descrise le considera a fi daco-romane, corespunzător procesului istorico- etnic. Unele din instrumente erau folosite ca bisturiu, alte pentru aplicarea unguentelor. Cele mai complexe se termină cu o cavitate de lingură. Aceste bisturie, sonde, spatule, pense, lingurițe, un întreg instrumentar medico- farmaceutic ilustrează nivelul evoluat al medicinei din Dacia intrată în plin proces de romanizare. Un „specullum oriculariorum“ a fost descoperit și în câmpia Olteniei la Cioroiul Nou. V. L. Bologa descrie ștampilele unor oculiști din Dacia superioară. în Asklepeionul din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
urologie, obstetrică și ortopedie, chirurg născut la Cordoba, a scris între alte tratate medicale o carte de anatomie-chirurgie, după Paul din Egina, unde descrie tabloul exact al acestei specialități, așa cum era practicat în epoca sa, lucrare ilustrată cu reproduceri ale instrumentarului chirurgiei arabe, a 300 de piese pentru amputări, trepanații, hernie etc. În domeniul farmacologiei arabii fac progrese introducând în terapie noi plante medicinale. Ibn El Baïtar (1197-1284) descrie în „Corpul simplelor“ 1400 de plante, între care 300 sunt menționate pentru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la starea de endemie. Aceste maladii sunt dublate de bolile mizeriei: tuberculoza, holera, difteria, febra tifoidă etc. Luesul a mai diminuat dar nu eradicat. Morbiditatea e mare. Mortalitatea infantilă face ravagii. Alimentația este precară, apar anemii, febre, sunt medicamente puține. Instrumentarul medical este insuficient și rudimentar. Medicii sunt la datorie, fac imposibilul. Quinquina scoarței arborilor peruan și indonezian, intrate în Europa în 1640, nu este eficientă în toate stările febrile. Spiritele misterioase carteziene care „circulă prin sânge“ sunt mai degrabă malefice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al rațiunii, prin excelență. La 1600, medicul și fizicianul englez William Gilbert descoperă electricitatea, cu atâtea implicații în forma ei statică, la progresul medicinii și al omenirii. Tot Gilbert studiază și posibilitățile realizării oțelului, atât de necesar nu numai în instrumentarul medical. Spre jumătatea secolului, italianul Toricelli reușește barometrul cu mercur, olandezul Huggens descoperă forța centrifugă și stabilește legile pendulului. În 1675, Nicolas Lémery, ține primul curs universitar de chimie. Acest medic chimist publică și un volum de chimie, extrage sărurile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
leziunile valvulare; Giovanni Luci, N. Grew pentru malarie; Willis pentru diabet; Perrault pentru Anatomia comparată (1671), Bonnet pentru Anatomia patologică (1679); Le Clerc pentru Istoria Medicinei (prima care apare, 1696). Lèmery pentru Farmacopeea Universală (1697) și Chimie. J. Scultet pentru instrumentarul medical și bandaje (Armentarium Chirurgicum); G. Bauhin, J. P. Tournefort, Batavia pentru noile plante medicinale; Charles Patin, fiul lui Guy Patin, pentru fiziologia sexuală, cercetările fiind finalizate în cartea de mare circulație Tableau de l’amour, semnată cu pseudonimul Nicolas
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]