2,101 matches
-
lor și au cunoscut pe pielea lor prețul bucéții de pîine, puternic sératé de lacrimile nemîngîiate ale copilériei. Ei n-au avut nici case de pionieri, nici stadioane și nici Artek... Puterea sovieticé v-a izbévit de sérécie, subsoluri și insuportabilele Înjosiri sociale. Nici o hotérîre a conducerii nu are loc féré a ține cont de faptul cum se va résfrînge ea asupra copiilor și viitorilor copii și a propriilor voștri copii. ZÎmbetul copilului devine scopul principal al statului nostru. De la voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
că el nu se Împotrivea deloc să fie considerat „dușmanul”Ă Ravelstein era tot ce doriți, numai slab de Înger, nu. Eu, unul, nu‑i apreciam prea mult pe profesori În general. Nu au avut mare lucru de oferit În insuportabilul secol care tocmai expiră. Așa gândeam, sau obișnuiam să gândesc. E plăcut să‑mi amintesc de acea săptămână când m‑a vizitat Ravelstein la țară. Liniștita Nouă Anglie contemplată prin cadrele lungi, Înguste ale ferestrelor - lumina soarelui, verdele, straturile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
parter venise din Rouen ca să se relaxeze și să umble brambura, slobozi, pe la tropice. Înotau În marea mătăsoasă, ca și Rosamund și cu mine. Ne uscam cu toții pe plajă, pălăvrăgind vesel. Dar izurile care se degajau din bucătăria lor deveniseră insuportabile. O Întrebam pe Rosamund: - Ce fel de căcaturi gătesc ăștia? - Ți se pare chiar atât de rău? După care Îi țineam o predică despre declinul bucătăriei franceze. - Pe vremuri, mâncai bine la orice bistrot. Poate că turismul a coborât standardele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
că are o știre ce va zgudui lumea, dacă nu va zdruncina cumva chiar Universul din șubredele-i balamale, și așa destul de milenare. El tace apăsat, tensiunea crește exponențial, năvălește prin toți porii și la un moment dat e deja insuportabilă. Prezentatorului TV i se face resuscitare prin respirație gură la gură de o frumoasă asistentă, care știindu-l căsătorit, nu se știe ce gânduri clocește acum sub zulufii aurii. În film apare clar și fără dubii cum mai mulți telespectatori
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la ultima poziție ceva de genul “și ce crezi tu că mai trebuie prin casă”... De abia aici am rupt cuiul! Adică ar trebui să știu ce mai lipsește din nenorocitul ăla de frigider, din nemernica aia de cămară, din insuportabila aia de debara în care ține nevastă-mea chimicalele de spălat și frecat chiuveta? Vă întreb creștinește stimați bărbați și tovarăși de suferință. Ce părere aveți în problema aceasta extrem de spinoasă? Nu știu voi, dar subsemnatul nu a ghicit niciodată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
zeci de găleți cu apă fierbinte, încălzită la toate aragazurile din gospodărie. Cocoșată din pricina greutății și asudată de căldură, Bica le scutura picioarele de praf și îi băga în balie. Începea, astfel, cel mai îngrozitor coșmar al ei. Întâi, urletele insuportabile la contactul cu apa. Mai apoi, se trezea câte unul că e prea fierbinte. Femeia înhăța gălețile și da fuga la pompă să le umple. În momentul în care le răsturna, urla un altul că apa s-a răcit prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de teracotă, astupat cu un smoc de lână. L-am deschis și am văzut niște granule maronii, cele mai mari dintre ele având mărimea unghiei policarului. Erau treizeci la număr, nu arătau îmbietor, dar miroseau frumos. - Când durerea o să devină insuportabilă, folosește astea, una pe zi. Ia un tăciune și pune-l într-o farfurioară de metal; apoi soțioara trebuie să stea cu fața deasupra jăraticului și pune peste acesta o granulă pisată în piuliță; acoperă-i capul cu o pânză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
grămezi de cadavre, oameni răpuși de o molimă care provoca în corp niște umflături atât de monstruoase, că nici rudele nu-și mai recunoșteau morții. Așezați precum legăturile de surcele în vatră, erau arși, aerul umplându-se de o duhoare insuportabilă. Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns la Pavia teferi. Am mai stat în serviciul lui Rotari încă cinci ani. Vreme în care am făcut o înțelegere importantă cu un grup de neguțători și aurari din orașul Lucca, aceștia angajându-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nu numai, am venit aici să citesc nestingherit și să fiu departe de privirile călugărilor, simțindu-mă rușinat, lasă-ți inima să vorbească, astăzi poimâinea cerută de Diana, ultimele însemnări din caietul lui Theo, Peste poiană și pădure un aer insuportabil de singurătate, mă ridic brusc din iarbă și știu că trebuie s-o văd în seara asta pe Diana, tulburătoarea dorință de a fi lângă ea acum când, ai venit să fii lângă mine în ceasul acela din duminica a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să mă apese, În mijlocul pieptului. El se posomorî. Nu Încercă deloc să mă Îmbărbăteze, ci deveni meditativ, iar asta m-a neliniștit și mai mult. Hai să plecăm de-aici, i-am spus eu, căutând să scap de senzația aceea insuportabilă de verde care pusese stăpânire pe mine. Am Început să ne plimbăm de-a lungul lacului, dar asta nu m-a ajutat prea mult. El părea cu gândul departe, preocupat de ceva diferit. — Ce e cu tine ? l-am Întrebat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
parte. Nu exista nici o regulă care să hotărască modul În care un socru ar trebui să se adreseze ginerelui său. Preferă să tacă. Atmosfera era Încordată. I se părea că-l Înțepau În frunte zeci de ace. Doku, găsind tensiunea insuportabilă, trecu lângă Nobunaga și se aplecă până la tatami. — Domnul așezat acolo e Seniorul Saito Dosan. Binevoiți să-l salutați, stăpâne? — Serios? replică Nobunaga și se desprinse de coloană, Îndreptându-se, făcînd o singură plecăciune. Sunt Oda Nobunaga. Mă bucur să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Întreba cine purtase haina și vopsise cu alb, pe spatele ei, blazonul cu paulownia. „Cât aș dori să i-o arăt mamei mele!“ Își spuse el, bucuros. Și tocmai acolo, În cartierul Înstărit al orașului, Îl cuprinse o emoție aproape insuportabilă. Era vorba de magazinul de ceramică din Shinkawa. Nu putea să nu și-l amintească pe băietanul de-atunci, nefericit și desculț, care Împingea căruțul plin până sus cu vase, pe lângă oamenii care se holbau la el, frumoșii locuitori ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ar fi dobândit reputația unui aliat nedemn de nădejde. Omul care plasase trupele lui Amako Katsuhisa și ale lui Shikanosuke În Castelul Kozuki era Hideyoshi, iar acum inima i se umplu de nefericire, de prietenie și de o compasiune aproape insuportabilă. Știa că trebuia să asiste la moartea lor. Și totuși, de Îndată ce primi noile ordine ale lui Nobunaga, răspunse fără șovăire: — Da, stăpâne. Și se retrase. Reprimându-și propriile sentimente, Hideyoshi reveni În provinciile apusene, adâncit În gânduri tot drumul. „Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
legea firească a strategiei militare,“ Își spunea el. „Se pare că luarea unei asemenea măsuri nu prea are legătură cu buna credință, dar, Încă de la Început, am luptat pentru un obiectiv mult mai important. Prin urmare, va trebui să suport insuportabilul.“ Când reveni la baza sa de pe Muntele Takakura, Hideyoshi Îi convocă pe ceilalți generali și-i informă despre decizia lui Nobunaga, exact așa cum i-o spusese seniorul. Apoi, dădu imediat ordin de a ridica tabăra și a se uni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
bucuros ți-aș suci gâtul. Spunând ce avea pe suflet și apoi rămânând tăcut, Kanbei auzi zarvă afară. Dincolo de fereastra Închisorii, Murashige era Înconjurat de vasali și ajutoare personale, și răcneau cu toții: — Spintecă-l! — Nu, nu-l putem ucide. — E insuportabil. — Liniștiți-vă! Se părea că Murashige era prins Între cei ce doreau să-l scoată pe Kanbei din celulă și să-l măcelărească și aceia care declarau că omorârea lui ar fi avut consecințe grave. Iar el părea incapabil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
fără ajutor, Îl depuse pe așternutul alb, șoptindu-i, ca și cum Încă ar mai fi fost În viață: — Chiar dacă ai fi trăit de două sau trei ori mai mult decât o viață de om, ai avut idei atât de mărețe - aproape insuportabile - Încât s-ar fi putut ca speranțele tale să se Împlinească doar pe jumătate. În locul tău, nici eu n-aș fi dorit să mor. Așa e, Hanbei? Câte lucruri trebuie să regreți că le-ai lăsat neterminate! O, când pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
În ochi. Revolta și furia lor față de Nobunaga, care se intensificaseră după campania din Kai, ca uleiul turnat peste lemne de foc, fuseseră aprinse de acest ultim incident. La tabăra din Suwa, În timpul campaniei din Kai, Mitsuhide suferise deja o insuportabilă umilire publică, eveniment care nu rămăsese ascuns de vasalii săi. De ce Îl chinuia atât de mult În ultima vreme Seniorul Nobunaga pe stăpânul lor? Dar șocul de azi era, de departe, cel mai rău, fiindcă incidentul avea să fie cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de toți musafirii: Seniorul Ieyasu și vasalii săi, nobilimea din Kyoto și ceilalți generali, camarazi cu Mitsuhide. Suferirea unei insulte acolo era același lucru cu a-i fi fost expusă rușinea În fața Întregii națiuni. O asemenea umilință În public era insuportabilă pentru oricine se născuse samurai. — Calul dumneavoastră, stăpâne, spuse Masataka. Vasalii Încă nu-l observaseră pe slujitorul care aducea calul lui Mitsuhide. Distrași de evenimentele zilei, continuau să stea adunați În grupuri, discutând situația. Chiar când Mitsuhide se pregătea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Am dorit să aducem repede acest lucru la cunoștința tuturor vasalilor clanului Oda aflați În provinciile de la miazănoapte și să trimitem imediat un rezumat. Nu mai este nevoie să spun că, deși decesul Domniei Sale ne-a pricinuit tuturor o durere insuportabilă, capul generalului răzvrătit a fost expus și trupele rebele au fost exterminate până la ultimul om, totul În răstimp de unsprezece zile de la moartea stăpânului. Nu ne mândrim cu aceasta, dar credem că va mângâia sufletul seniorului nostru În lumea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
se deschise, În sfârșit, reieși că mulți tindeau deja să fie de partea lor. În ziua aceea, toate numeroasele separeuri din Castelul Kiyosu fuseseră deschise, fără Îndoială fiindcă soarele continua să strălucească și, altminteri, căldura și zăpușeala ar fi fost insuportabile. Această acțiune, Însă, sugera și că se avea multă grijă să nu se permită conversații private. Aproape toți străjerii din castel erau vasalii lui Shibata Katsuie. Pe la Ora Șarpelui, toți seniorii se așezaseră În marea sală. Erau aranjați după cum urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
supraviețui. — Și altceva? — Când a scăpat din Bătălia de la Yaganase, nu știa dacă Shibata Katsuie era viu sau mort, așa că Încerca să se Întoarcă la Kitanosho pentru a ajuta la planificarea unui contraatac. Pe drum, Însă, durerea rănilor a devenit insuportabilă și s-a oprit la o casă unde a cerut niște moxa. — Trist... foarte trist. — De asemenea, a spus, cu mult calm, că Înghițise rușinea de a fi prins de viu și trimis În temință pentru ca, dacă gardienii Îi dădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
stabilit relații de prietenie cu cineva. Mai mult ca atât, un coleg, Mircea, își bate joc constant de tine. Te numește cu diferite cuvinte jignitoare, cum ar fi „băiatul mamei”, „țăran” etc. Acum două zile el a devenit cu totul insuportabil. Vorbind colegilor despre unele cuvinte interesante din limbă, el a imitat accentul si vorbirea specifică de la voi din sat, spunând că numai țărănoii vorbesc așa, timp în care se uita țintă la tine. Toți colegii au izbucnit în râs. Despărțirea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
proces se poate observa în evoluția sistemicii cuplurilor opresor-oprimat, stăpîn-sclav, dominator-dominat, tiran-supus, etc. Discontinuitatea în dinamică acestei relații duale are loc în clipa în care "gradul" de opresiune, sclavie, dominare, etc., într-un cuvînt "gradul devorării", ajunge la un nivel insuportabil, de epuizare a prolificului care este amenințat cu extincția fizică, psihică-intelectuală sau istorică. Atunci prolificul refuză să mai fie "hrană" pentru devorator, se revoltă, devine rebel, si vectorii evoluției se inversează, devoratorul devine devorat sau pur și simplu piere datorită
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Creangă și Creangă de Aur, 1989, pp. 295-96). Prin Makifim se creează o conștiință inversă celei profane: ce este mic înăuntru, e mare în afara; ce este mic în afara e mare înăuntru (V. Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 76.). Trăirea clipei este insuportabila din cauza beatitudinii ei, beatitudine din care și Los-Timpul a ieșit, murind mereu "destul pentru Enitharmon"-Spațiul (Vala, ÎI, 322 și VII, 420-21). Această moarte înseamnă o întoarcere în veșnicie, timpul (Los) urmînd spațiului (Enitharmon), căci Enitharmon va mărturisi: "deși sînt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
muzică sferelor (Lovinescu arată că prin această muzică stelele fixe mișcă zodiile; cf. Jurnal alchimic, p. 108). Sensul extatic al morții descris aici poate fi întîlnit în mistica tibetana: dizolvarea în Dumnezeu-Lumină prin frînghia Dmu (sau Mu). Trăirea clipei este insuportabila datorită plinătății ei, care nu poate fi răbdata de limitele noastre, căci clipă e una cu Veșnicia (Jurnal alchimic, p. 77). În acest sens, Blake va spune, prin vocea lui Urizen, ca "viitorul este în clipa asta!" (Vala, IX, 183
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]