1,867 matches
-
avut soarta lui Acteon, fiind exilat la Tomis pentru că văzuse ce nu trebuia. Scalda care încheie vânătoarea zeiței este clipa cea mai crudă pentru că este refuzată speranța de a trăi tihna erotică în brațele divinității. Dacă ea își afirmă natura intangibilă, o face pentru a ne convinge de realitatea divină a feței, sânilor și feselor sale, pe care le împrumută din moartea simțurilor noastre, în vreme ce apa învăluie cu undele sale jucăușe lâna feciorelnică, pântecul fecundabil. Despre priviri " Iubirea, cei ce-s
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
este omagiul recules adus unui fond anonim, unei instanțe care, oricum am numi-o, va persista în depărtarea inaccesibilității ei. Umilitatea este reverența în fața a ceva care ne este superior altfel decât în ordine umană. Numai o dată cu conștiința unei superiorități intangibile apare umilitatea în sensul ei plin. Umilitatea resimțită în fața a ceea ce ne este superior în ordine umană nu e decât reflexul conștiinței că libertatea noastră nu își este propria-i cauză, că ea ne-a fost conferită. Dimpotrivă, când faptul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înțelepți, grecii au avut genii", spunea Nietzsche), geniul devine și el "ne-obișnuitul firesc", de care contemporanii au nevoie ca mijlocind între ei și o ordine superioară. A avea "cultura geniului" înseamnă să poți recunoaște cu bucurie ceea ce îți este intangibil superior și să accepți această apariție ca un prilej de ridicare mijlocită deasupra ta, deci nu cu insatisfacția că altul se află acolo, ci cu bucuria că, laolaltă cu el, poți ajunge și tu. Când această cultură a geniului există
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
În acest punct, Kennan face o expunere realistă a ceea ce îi pare lui a fi o politică în linii mari realistă. Politica externă sovietică este percepută ca o formă a politicii puterii, flexibilă, răbdătoare și pragmatică, cu sfere de influență intangibile. O astfel de politică nu urmează vreo considerație etică, nici nu recunoaște dreptul internațional, cel puțin în accepțiunea sa occidentală. Kennan argumentează că politicienii sovietici decid numai în urma analizei interesului și a unei reale "corelări de forțe", în sensul sovietic
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1978). O problemă pentru crearea unui limbaj diplomatic comun era apariția armelor nucleare, care eroda legătura directă dintre putere și politicile promovate sau dintre putere și influență. Așa cum repeta în scrierile sale, puterea devenea deopotrivă mai înfricoșătoare și mai "abstractă, intangibilă, elusivă" (Kissinger 1969: 61; și 1979: 67). Aici, Kissinger nu este interesat în primul rînd de valoarea explicativă a conceptului de putere, ci este mai degrabă preocupat de comunicarea dintre diplomați, care, gestionînd politica internațională, trebuie să ajungă la o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
genereze cunoștințe noi. Acest ciclu este cunoscut ca metoda științifică. Datorită acestui lucru știința este temporală, ceea ce înseamnă că rezultatele investigațiilor științifice sunt considerate tentative, ele fiind totdeauna deschise întrebărilor și chiar respinse. Nu există în știință adevăruri ultime, sacre, intangibile. Spre exemplu, la începutul acestui secol, mulți cercetători sociali au acceptat descoperirile criminologului italian Cesare Lombroso (1911) conform cărora unii oameni sunt "criminali înnăscuți", genetic inferiori ființelor umane și fac parte din tipul uman primitiv. Datele empirice ale lui Lombroso
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ezitare de toți. Trebuie să existe o atmosferă specifică, un climat de liniște, după o masă copioasă și după o odihnă binemeritată. Povestirile se spun după-amiaza, când membrii grupului poziționați în cerc în jurul regelui sau reginei alcătuiesc o confrerie spirituală, intangibilă prin simbolul sfericității, lângă o fântână, depozitară, 159 Ibidem, p. 25. 160 Ibidem. 65 în plan metaforic, a unei înțelepciuni străvechi. Rolul acestor povestiri este de a salva o lume prin cuvânt, verbul a spune înglobează în el nu doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la calități specifice unei epoci noi, aceea a Renașterii, care se făcea simțită, și anume: spirit de inițiativă, inteligență și educație îngrijită, emancipare și dorință de afirmare în societate. O donna angelicata nu este doar o aspirație la Boccaccio, ceva intangibil, legat de divin, ci are mult mai multă concretețe, este mai ancorată în realitățile vremii și de aceea mai credibilă uman, cu toate că nu se poate întru totul debarasa de o dimensiune alegorică, abstractă. Cea care se distinge din primele momente
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer optează pentru un alt tip de imaginar feminin, mai realist, mai autentic uman și, poate, de aceea, mai credibil. Donna angelicata din Decameronul sau din Povestirile din Canterbury nu mai este asemănătoare unei divinități feminine intangibile și protectoare, abia perceptibilă și mereu drapată în misterul care o înconjura, care nu doar farmecă, ci produce și o înălțare într-o dimensiune elevată, spirituală, așa cum fusese personajul feminin dantesc. Aceasta inspira o dragoste lumească, dar reușea să-l
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care arde în acești doi tineri, exprimat în termini religioși, deoarece este un adevărat cult al iubirii, certifică dragostea profană, senzualitatea sau venerarea lui Cupidon.604 În calitate de donna angelicata, Biancifiore nu mai aspiră la dimensiunile celeste sau la o perfecțiune intangibilă, așa cum făcuse personajul feminin dantesc, ci dorește o împlinire umană a sentimentelor ei celor mai profunde. Prin calități, se apropie de modelul marelui poet florentin, dar aspirațiile diferă, 601„sfânta carte a lui Ovidiu” Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, Edizione di
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doar în lumeantreagă,/ Cum una-i și aleasa-mi dragă.” 653. Personajul feminin pozitiv are de multe ori trăsături ce îl fac străin de lumea profană, comună, și îl ridică pe culmile idealizării, într-o sferă a visării și a intangibilului; femeia își pierde materialitatea concretă, devenind din ce în ce mai abstractă: „N-avea cosițe roș-văpaie,/ Nici castanii, și nici bălaie,/ Ci mi-au părut de-adevărat/ De aur că erau, curat.”654 Ca și în poezia de dragoste a lui Dante Alighieri, se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a oferi un model de conduită tuturor doamnelor din epocă: milostenia și veselia. Măsura și echilibrul îi guvernează ființa: „Cred că-n lumea toată/ N-a fost ca ea mai măsurată.”656 Idealul feminin medieval trebuia să rămână distant și intangibil, de aceea iubita cavalerului nu răspunde niciunor avansuri, pare surdă la orice declarație de iubire, ignoră cu inocență admiratorii, fără a-și pierde însă umanitatea profundă, văzând în cei de lângă ea mai curând niște frați, decât posibili iubiți, și pledând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vol. 31, nr. 3, pp. 538-539. 752 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 145. 204 asupra tuturor are în ea ceva nepământesc, ca și cum ar fi divinizată pentru realele calități pe care le deține. Întruchipează, prin prezența ei, idealul feminin, perfecțiunea, intangibilul și puritatea. Pentru a o avea alături, sultanul este gata să renunțe la propria religie, conștientizând obstacolul cultural imens dintre ei, iar femeia devine un mesager al creștinismului, un adevărat apostol, rolul ei alegoric fiind prefigurat chiar din relatarea primelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o arie largă de documente. De exemplu, imediat după Maastricht, a fost publicat un prim document al politicii industriale - An Industrial Competitiveness Policy for the European Union (European Commission, 1994), care identifică următoarele priorități orizontale de dezvoltare: a) promovarea investițiilor intangibile (respectiv promovarea calității, a tehnologiilor curate, a cercetării și dezvoltarea cooperării industriale); b) asigurarea unei competiții corecte la nivel european și internațional (printre inițiative se numără dezvoltarea unui regim mai strict și mai coerent al ajutorului de stat și dezvoltarea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
este mare În țările cu economie mai mare<footnote Ibidem, p. 12. footnote>. Cunoașterea, „pătrunzând” În cele lalte tipuri de piețe, determină mari schimbări În profilul sistemului de piețe. Astfel, piețele capitalurilor devin dominate de capitalurile cognitive, intelectuale, de bunurile intangibile legate de capitalul uman (tabelul 1). Capitalul intelectual <footnote Knowledge and Learning. Towards a Learning Europe, p. 17. footnote>. Piețele forței de muncă suferă schimbări structurale marcante. Urmând noile tendințe (generate de procesele de „ruptură” despre care s-a mai
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
desfășoară gândurile și acțiunile sale În cadrul unui plan strategic ce determină direcția pe termen lung. Managerul natural Își desfășoară gândurile și acțiunile sale În cadrul unei concepții de afacere, plasând organizația Într-un mediu mai lung. Managementul și mediul Tangibil și intangibil Managerul artificial trăiește Într-o lume a realității obiective ce poate fi văzută, auzită, atinsă și simțită: oameni, bani, mașini, materiale. Managerul natural recunoaște forțele invizibile, lumea naturală fiind o interacțiune Între văzut și nevăzut, Într-un sistem viu, indivizibil
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
relațiile publice desfășurate de administrația publică apar ca o interacțiune (prin medierea proceselor de comunicare) Între actori și instituții pe baza unor reglementări oficiale. Instituțiile administrației publice, ca instituție de servicii publice, au la baza activității lor așa-zisele „bunuri intangibile” - cu precădere calitatea (morală și de specialitate) a personalului, sau „bunuri cognitive” (knowledge assets). Nonaka include În „bunurile cognitive” următoarele elemente: − bunurile cognitive legate de experiență (experiencial knowledge assets), referitoare la cunoașterea tacită (cea deținută de indivizi) acumulată prin experiență
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
succesului. Ceea ce-i face pe oameni să vadă paharul pe jumătate plin sau pe jumătate gol este nu atât realitatea, cât starea lor sufletească, iar schimbarea acesteia din urmă scapă adesea oricărei determinări cantitative. Nu este însă ceva exotic sau intangibil. Este ceva concret. Ea poate fi definită, poate fi verificată, poate fi exploatată ca o posibilitate de inovare.<footnote Drucker, P., Despre profesia de manager, Editura Meteor Press, București, 1998, pp. 65-66. footnote> 7) Cunoștințe noi, atât științifice cât și
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
spațiul economic, ci și resurse informaționale, ecologice etc. De asemenea, un astfel de proiect nu generează doar efecte economice, ci și efecte sociale, psihologice, ecologice sau de altă natură. În practică, identificarea și cuantificarea efectelor și a resurselor de natură intangibilă prezintă dificultăți majore, ceea ce impune adoptarea unor abordări parțiale ale eficienței: eficiență economică, eficiență științifică, eficiență socială, eficiență ecologică. Astfel, aprecierea eficienței unui proiect de inovare presupune evaluarea acestuia prin prisma unor criterii multiple, atât de natură economică, precum și de
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
ezitare de toți. Trebuie să existe o atmosferă specifică, un climat de liniște, după o masă copioasă și după o odihnă binemeritată. Povestirile se spun după-amiaza, când membrii grupului poziționați în cerc în jurul regelui sau reginei alcătuiesc o confrerie spirituală, intangibilă prin simbolul sfericității, lângă o fântână, depozitară, 159 Ibidem, p. 25. 160 Ibidem. 65 în plan metaforic, a unei înțelepciuni străvechi. Rolul acestor povestiri este de a salva o lume prin cuvânt, verbul a spune înglobează în el nu doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la calități specifice unei epoci noi, aceea a Renașterii, care se făcea simțită, și anume: spirit de inițiativă, inteligență și educație îngrijită, emancipare și dorință de afirmare în societate. O donna angelicata nu este doar o aspirație la Boccaccio, ceva intangibil, legat de divin, ci are mult mai multă concretețe, este mai ancorată în realitățile vremii și de aceea mai credibilă uman, cu toate că nu se poate întru totul debarasa de o dimensiune alegorică, abstractă. Cea care se distinge din primele momente
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer optează pentru un alt tip de imaginar feminin, mai realist, mai autentic uman și, poate, de aceea, mai credibil. Donna angelicata din Decameronul sau din Povestirile din Canterbury nu mai este asemănătoare unei divinități feminine intangibile și protectoare, abia perceptibilă și mereu drapată în misterul care o înconjura, care nu doar farmecă, ci produce și o înălțare într-o dimensiune elevată, spirituală, așa cum fusese personajul feminin dantesc. Aceasta inspira o dragoste lumească, dar reușea să-l
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care arde în acești doi tineri, exprimat în termini religioși, deoarece este un adevărat cult al iubirii, certifică dragostea profană, senzualitatea sau venerarea lui Cupidon.604 În calitate de donna angelicata, Biancifiore nu mai aspiră la dimensiunile celeste sau la o perfecțiune intangibilă, așa cum făcuse personajul feminin dantesc, ci dorește o împlinire umană a sentimentelor ei celor mai profunde. Prin calități, se apropie de modelul marelui poet florentin, dar aspirațiile diferă, 601„sfânta carte a lui Ovidiu” Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, Edizione di
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
doar în lumeantreagă,/ Cum una-i și aleasa-mi dragă.” 653. Personajul feminin pozitiv are de multe ori trăsături ce îl fac străin de lumea profană, comună, și îl ridică pe culmile idealizării, într-o sferă a visării și a intangibilului; femeia își pierde materialitatea concretă, devenind din ce în ce mai abstractă: „N-avea cosițe roș-văpaie,/ Nici castanii, și nici bălaie,/ Ci mi-au părut de-adevărat/ De aur că erau, curat.”654 Ca și în poezia de dragoste a lui Dante Alighieri, se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a oferi un model de conduită tuturor doamnelor din epocă: milostenia și veselia. Măsura și echilibrul îi guvernează ființa: „Cred că-n lumea toată/ N-a fost ca ea mai măsurată.”656 Idealul feminin medieval trebuia să rămână distant și intangibil, de aceea iubita cavalerului nu răspunde niciunor avansuri, pare surdă la orice declarație de iubire, ignoră cu inocență admiratorii, fără a-și pierde însă umanitatea profundă, văzând în cei de lângă ea mai curând niște frați, decât posibili iubiți, și pledând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]