913 matches
-
în faza sa de privire-prealabilă), iar nu fenomen ca atare, adică ceva ce ar fi constituit pe baza deschiderii înseși; iar enunțul se arată și el deja ca fenomen veritabil, dar numai în măsura în care structura intențională numită este activată de operatorul intențional identificat mai sus în sensul unei constituiri fenomenale. "Fenomenul care ar trebui atins când vorbim despre structurile formale de 'legare' și 'separare' (care aparțin enunțului n. C.), mai exact despre unitatea acestora, este fenomenul de ceva-ca-ceva."184 Această reconsiderare, din
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Desigur, identificarea "fenomenului" poate conduce către alte "obiecte" decât cele identificate în construcția "existențială" propriu-zisă (analitica existențială). Cert este că reducția poate clarifica, prin reconstituire, statutul "legitim" al celor trei instanțe despre care este vorba acum, mai întâi al structurii intenționale ceva-ca-ceva. Spațiul factic pe care Heidegger îl are în vedere vorbind despre cele trei "fenomene" aparține "constituirii existențiale a locului-de-deschidere", adică a stării-de-deschidere a Dasein-ului. Trei existențiali fundamentali situarea afectivă, înțelegerea (și explicitarea) și discursul sunt exprimați în termeni "operaționali
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intenționalitatea" actelor de (auto)constituire ale Dasein-ului? Starea sa de deschidere, având un sens numai dacă este prinsă într-o reciprocitate constitutivă, fiind "umplută", altfel spus, cu ceea ce va căpăta statut de "fenomen" (ființare, ființa etc.), nu este ea prefigurată intențional în structura factică a Dasein-ului? Și nu cumva însăși "structura sa factică" este de natură intențională, de vreme ce ea cuprinde orice act de constituire care își are originea în Dasein-ul însuși? Dacă admitem o asemenea determinare a acestuia, atunci trebuie căutate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este prinsă într-o reciprocitate constitutivă, fiind "umplută", altfel spus, cu ceea ce va căpăta statut de "fenomen" (ființare, ființa etc.), nu este ea prefigurată intențional în structura factică a Dasein-ului? Și nu cumva însăși "structura sa factică" este de natură intențională, de vreme ce ea cuprinde orice act de constituire care își are originea în Dasein-ul însuși? Dacă admitem o asemenea determinare a acestuia, atunci trebuie căutate două elemente esențiale care dau identitate oricărei relații intenționale: pe de o parte, actul intențional (de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însăși "structura sa factică" este de natură intențională, de vreme ce ea cuprinde orice act de constituire care își are originea în Dasein-ul însuși? Dacă admitem o asemenea determinare a acestuia, atunci trebuie căutate două elemente esențiale care dau identitate oricărei relații intenționale: pe de o parte, actul intențional (de constituire), iar pe de alta, "obiectul" intențional corelativ, primul fiind cel care își caută "umplerea" și, în acest fel, confirmarea tocmai prin ceva ca ființare (care poate avea mai multe modalități: ființarea-la-îndemână, ființarea-simplu-prezentă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
natură intențională, de vreme ce ea cuprinde orice act de constituire care își are originea în Dasein-ul însuși? Dacă admitem o asemenea determinare a acestuia, atunci trebuie căutate două elemente esențiale care dau identitate oricărei relații intenționale: pe de o parte, actul intențional (de constituire), iar pe de alta, "obiectul" intențional corelativ, primul fiind cel care își caută "umplerea" și, în acest fel, confirmarea tocmai prin ceva ca ființare (care poate avea mai multe modalități: ființarea-la-îndemână, ființarea-simplu-prezentă, alt Dasein), ori ființa etc. ce
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituire care își are originea în Dasein-ul însuși? Dacă admitem o asemenea determinare a acestuia, atunci trebuie căutate două elemente esențiale care dau identitate oricărei relații intenționale: pe de o parte, actul intențional (de constituire), iar pe de alta, "obiectul" intențional corelativ, primul fiind cel care își caută "umplerea" și, în acest fel, confirmarea tocmai prin ceva ca ființare (care poate avea mai multe modalități: ființarea-la-îndemână, ființarea-simplu-prezentă, alt Dasein), ori ființa etc. ce "apare" în locul-de-deschidere al Dasein-ului și prin apariția
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
apare" în locul-de-deschidere al Dasein-ului și prin apariția căreia se constituie fenomenul ca atare. Situarea acestor termeni trebuie analizată cu mare atenție, fiindcă Heidegger pare a nu-i așeza direct și strict după ordinea cerută de formula metodei unei fenomenologii intenționale. Pe de altă parte, este clar că structura locului de deschidere corespunde distribuirii funcționale de "poziții" proprie oricărui scenariu fenomenologic, așa încât trebuie regăsite instanțele mai sus menționate, pentru a fi reconstituit unul dintre existențialii fundamentali, înțelegerea, în orizontul căruia se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reprezintă un rezultat al constituirii sale de sine, iar pe de alta, funcționează ca un "prealabil" într-o nouă constituire a sa. Tocmai acest ultim sens este de luat în seamă pentru a reconstitui fenomenul ceva-ca-ceva în sens de structură intențională a înseși stării-de-deschidere a Dasein-ului. Orice structură intențională are un aspect propriu-zis operațional și altul obiectual; ambele au la rându-le, bineînțeles, sens de prealabil: față de orice constituire fenomenală, care este, în fapt, autoconstituire a Dasein-ului. Din această perspectivă, cele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
iar pe de alta, funcționează ca un "prealabil" într-o nouă constituire a sa. Tocmai acest ultim sens este de luat în seamă pentru a reconstitui fenomenul ceva-ca-ceva în sens de structură intențională a înseși stării-de-deschidere a Dasein-ului. Orice structură intențională are un aspect propriu-zis operațional și altul obiectual; ambele au la rându-le, bineînțeles, sens de prealabil: față de orice constituire fenomenală, care este, în fapt, autoconstituire a Dasein-ului. Din această perspectivă, cele două componente ale unei structuri intenționale actul și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Orice structură intențională are un aspect propriu-zis operațional și altul obiectual; ambele au la rându-le, bineînțeles, sens de prealabil: față de orice constituire fenomenală, care este, în fapt, autoconstituire a Dasein-ului. Din această perspectivă, cele două componente ale unei structuri intenționale actul și obiectul corespunzător ies în evidență, adică pot fi recunoscute ca atare. Funcția structurii intenționale ceva-ca-ceva constă în "legarea" a două "ca"-uri, unul reprezentativ pentru facticitatea Dasein-ului, celălalt pentru ordinea "spunerii despre", a enunțului. Ceea ce înseamnă că ambele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
bineînțeles, sens de prealabil: față de orice constituire fenomenală, care este, în fapt, autoconstituire a Dasein-ului. Din această perspectivă, cele două componente ale unei structuri intenționale actul și obiectul corespunzător ies în evidență, adică pot fi recunoscute ca atare. Funcția structurii intenționale ceva-ca-ceva constă în "legarea" a două "ca"-uri, unul reprezentativ pentru facticitatea Dasein-ului, celălalt pentru ordinea "spunerii despre", a enunțului. Ceea ce înseamnă că ambele "ca"-uri au devenit deja "ceva", că ele sunt constituite fenomenal prin anumite acte aparținând altor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constă în "legarea" a două "ca"-uri, unul reprezentativ pentru facticitatea Dasein-ului, celălalt pentru ordinea "spunerii despre", a enunțului. Ceea ce înseamnă că ambele "ca"-uri au devenit deja "ceva", că ele sunt constituite fenomenal prin anumite acte aparținând altor structuri intenționale decât "ceva-ca-ceva". Pentru reconstituirea acestui nivel intențional al existenței Dasein-ului trebuie mers către cei doi "ca": desigur, pentru a-l reconstitui pe "ca" pur și simplu. Trebuie însă sesizată o anumită duplicitate a pozițiilor acestor elemente ale intentionalității factice a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unul reprezentativ pentru facticitatea Dasein-ului, celălalt pentru ordinea "spunerii despre", a enunțului. Ceea ce înseamnă că ambele "ca"-uri au devenit deja "ceva", că ele sunt constituite fenomenal prin anumite acte aparținând altor structuri intenționale decât "ceva-ca-ceva". Pentru reconstituirea acestui nivel intențional al existenței Dasein-ului trebuie mers către cei doi "ca": desigur, pentru a-l reconstitui pe "ca" pur și simplu. Trebuie însă sesizată o anumită duplicitate a pozițiilor acestor elemente ale intentionalității factice a Dasein-ului și, de asemenea, sensul biunivoc al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doi "ca": desigur, pentru a-l reconstitui pe "ca" pur și simplu. Trebuie însă sesizată o anumită duplicitate a pozițiilor acestor elemente ale intentionalității factice a Dasein-ului și, de asemenea, sensul biunivoc al funcțiilor pe care le au elementele structurilor intenționale și constituirile fenomenale din acest orizont: fiecare structură având și funcție de fenomen, fiecare fenomen "activând" ca structură intențională pentru că a căpătat sens de prealabil. 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a pozițiilor acestor elemente ale intentionalității factice a Dasein-ului și, de asemenea, sensul biunivoc al funcțiilor pe care le au elementele structurilor intenționale și constituirile fenomenale din acest orizont: fiecare structură având și funcție de fenomen, fiecare fenomen "activând" ca structură intențională pentru că a căpătat sens de prealabil. 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului Indicarea poziției pe care o are "ca" în orizontul precizat s-a făcut printr-un singur reper
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul biunivoc al funcțiilor pe care le au elementele structurilor intenționale și constituirile fenomenale din acest orizont: fiecare structură având și funcție de fenomen, fiecare fenomen "activând" ca structură intențională pentru că a căpătat sens de prealabil. 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului Indicarea poziției pe care o are "ca" în orizontul precizat s-a făcut printr-un singur reper: structura intențională ceva-ca-ceva. Existențial, "fenomenul ca" este plasat de Heidegger, cum știm
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a căpătat sens de prealabil. 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului Indicarea poziției pe care o are "ca" în orizontul precizat s-a făcut printr-un singur reper: structura intențională ceva-ca-ceva. Existențial, "fenomenul ca" este plasat de Heidegger, cum știm, în orizontul "înțelegerii", componentă a locului-de-deschidere a Dasein-ului. Logic, adică raportat la fenomenul ca atare, anume enunțul, care se constituie prin intenționalitate factică în orizontul înțelegerii, "ca" reprezintă antepredicativul, un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre care am vorbit; apoi, pentru că datorită "activării" sale, locul-de-deschidere al Dasein-ului se poate "umple" cu ființarea-simplu-prezentă. Ceea ce înseamnă că, în acord cu exigențele facticității acestuia, "ca" asigură trecerea de la ființarea-la-îndemână la ființarea- simplu-prezentă, de la antepredicativ la predicativ, de la structura intențională ceva-ca-ceva la enunț. Sunt, așadar, trei ordini de lucruri în care operează "ca": existențial-ontologică (este vorba despre constituirea și "umplerea" locului-de-deschidere al Dasein-ului), ontic-factică (unde are loc trecerea de la ființarea-la-îndemână la ființarea-simplu-prezentă) și logică (în care se stabilesc relațiile "intenționale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intențională ceva-ca-ceva la enunț. Sunt, așadar, trei ordini de lucruri în care operează "ca": existențial-ontologică (este vorba despre constituirea și "umplerea" locului-de-deschidere al Dasein-ului), ontic-factică (unde are loc trecerea de la ființarea-la-îndemână la ființarea-simplu-prezentă) și logică (în care se stabilesc relațiile "intenționale" dintre ceva-ca-ceva și enunț); fără îndoială, aceste ordini pot fi discriminate numai prin analiză existențială, în cazul acesta, prin reducție fenomenologică, fiindcă altfel ele sunt constituite într-o unitate, iar elementele lor își corespund, după cum ușor se poate observa. Ordinea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un moment dat: Dasein-ul este el însuși timp, în mod originar, prin însăși constituirea sa intențional-factică, sau devine timp datorită operatorului "ca" în funcția sa de timporizare prin care se constituie însuși locul-de-deschidere al Dasein-ului? 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială Modalitatea în care sunt constituite cele două "ca"-uri, factic și apofantic, ne-a apărut deja. Dar cum este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care sunt constituite cele două "ca"-uri, factic și apofantic, ne-a apărut deja. Dar cum este păstrată diferența lor? Cum este aceasta așezată într-o unitate, în așa fel încât operatorul "ca" să "lucreze" chiar după trimiterele (normele) structurii intenționale prealabile ceva-ca-ceva? Acestea sunt întrebările la care trebuie răspuns acum. Desigur, răspunsul poate fi dat imediat, urmând ca întemeierea sa să constituie preocuparea principală pentru ceea ce urmează. "Fenomenul" care păstrează în unitatea sa diferența în cauză este enunțul. Măsura importanței
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înseamnă "predicație" (legătură între un subiect și un predicat); în sfârșit, el semnifică și "comunicare".188 În ordinea expunerii de aici, interesată de reconstituirea fenomenului "enunț" pe direcția unei reducții fenomenologice, acesta vine dinspre structura intențional-factică ceva-ca-ceva și dinspre operatorul intențional "ca". Fără îndoială, întregul complex situațional și existențial al acestor două componente ale intenționalității factice este activ în constituirea fenomenală a enunțului. Cumva, acesta este privit, la nivelul analiticii existențiale, din perspectiva condiției sale de posibilitate. Astfel, în absența unui
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
enunțului țin de existențialii înțelegerii și explicitării: deținerea-prelabilă, privirea-prealabilă și conceperea- prealabilă. Acestea din urmă sunt de fapt acte cu rol constitutiv derivat din intenționalitatea factică a Dasein-ului, ceea ce reprezintă o dovadă a caracterului de "obiectualitate" al celor trei elemente intenționale: ceva-ca-ceva, "ca" și enunțul. Singura problemă pe care o putem sesiza imediat aici ține de obiectualitatea lui "ca": luat cu sens operațional, el pare a nu avea de-a face deloc cu sensul de "obiect". Totuși, el însuși, pentru a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființării. Dar pentru a înțelege atât unitatea în identitate a celor două "stări", cât și pentru a justifica unitatea lor în diferență, trebuie revenit la fenomenul "enunț", la constituirea sa pe baza structurii intențional-factice reprezentată de ceva-ca-ceva și a operatorului intențional "ca". Enunțul a fost privit până aici ca un fenomen care se constituie în orizontul intențional al Dasein-ului. Dar el, odată constituit și se constituie de fiecare dată când stărea-de-deschidere a Dasein-ului este "umplută" cu o ființare descoperită trece într-
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]